BusinessMagazin

Tag: primire

  • Fostul deputat Florin Popescu, condamnat la doi ani de închisoare cu executare pentru că a mituit votanţii cu 60 de tone de pui prăjit

    Florin Popescu, fost deputat în Parlamentul României, a fost condamnat definitiv de instanţa supremă la doi ani de închisoare cu executare în dosarul în care era judecat pentru că a cerut şi a primit de la administratorul unei firme peste 60 de tone de pui grill, pe care le-a distribuit alegătorilor, scrie Mediafax

    Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie l-a condamnat pe Florin Popescu la doi ani de închisoare şi doi ani interzicerea unor drepturi, pentru folosirea influenţei sau autorităţii de către o persoană cu funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite.

    Procurorii DNA l-au trimis în judecată, în 27 iunie 2014, pe fostul deputat Florin Popescu, pe care l-au acuzat că, în 2012, folosindu-se de funcţia de preşedinte al PDL Dâmboviţa şi vicepreşedinte al partidului, l-a determinat pe Rami Ghaziri, denunţător în cauză, să-i dea 60.992,2 kilograme de pui grill, în valoare de 485.500 lei. Ulterior, Florin Popescu a distribuit puii alegătorilor din judeţul Dâmboviţa, în campania electorală pentru alegerile locale din iunie 2012. În acea perioadă, Popescu a candidat şi el pentru obţinerea unui nou mandat în funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Dâmboviţa.

    “S-a stabilit, în continuare, ca acea cantitate de pui să fie depozitată în camerele frigorifice ale unei alte societăţi comerciale. În ziua de 5.04.2012, mai multe persoane, trimise de inculpatul Popescu Florin Aurelian, au încărcat în microbuze şi transportat la diferite locaţii, întreaga cantitate de pui grill. Ulterior, toate produsele primite au fost ambalate în pachete şi distribuite, în scop electoral, simpatizanţilor din localităţile în care membrii aceluiaşi partid candidau la funcţia de primar”, se arată în rechizitoriu.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • IKEA recheamă bazele de lampadar şi de veioză GOTHEM

    Compania IKEA le recomandă clienţilor care au cumpărat o bază de lampadar sau de veioză GOTHEM să nu o mai folosească şi să o aducă la magazinul IKEA din Bucureşti, unde vor primi înapoi suma integrală plătită pe produs.

    IKEA recheamă toate bazele de lampadar şi de veioză GOTHEM din cauza riscului de şoc electric, după ce doi clienţi şi un angajat IKEA au identificat cabluri deteriorate în interior. Nu au fost raportate cazuri de accidentări, însă cele trei persoane au observat cum cablurile deteriorate pot cauza încărcarea electrică a bazei de metal şi pot afecta siguranţa consumatorilor.

    Produsele au fost retrase de la vânzare încă din luna februarie 2016, iar compania IKEA a iniţiat imediat o investigaţie internă pentru a descoperi cauza problemei.

    În urma investigaţiei, a rezultat faptul că în timpul asamblării cablurile din interior au fost răsucite şi posibil deteriorate. Cablurile rupte pot cauza încărcarea electrică a bazei de metal.Prin urmare, compania revizuieşte rutinele de asamblare şi metodele de testare din faza de producţie pentru a se asigura că produsele vor putea fi folosite în siguranţă.

    Chiar dacă produsul funcţionează corect, Compania IKEA le recomandă tuturor clienţilor care au o bază de lampadar sau de veioză GOTHEM să nu o mai folosească şi să o returneze în magazinul IKEA unde vor primi înapoi suma integrală plătită pe produs.

    Bazele de lampadar şi de veioză GOTHEM au fost vândute în toate ţările în care se află magazine IKEA din octombrie 2015.

    În magazinul IKEA din Bucureşti au fost vândute două tipuri de produse GOTHEM:

    • 35 de baze de lampadar GOTHEM, la preţul de 185 lei cu următorul cod de produs: 803.030.41
    • 45 de baze de veioză GOTHEM, la preţul de 89,90 lei cu următorul cod de produs: 603.030.37
     

  • Cele mai frecvente greşeli din timpul interviului de angajare. Acestea duc, de obicei, la pierderea locului de muncă dorit

    Un studiu prezentat de cei de la Interview Laboratory, realizat pe baza răspunsurilor primite de la peste 2.000 de manageri de resurse umane, a evidenţiat faptul că cel puţin o treime dintre angajatori decid dacă vor oferi sau nu un job în primele 90 de secunde ale interviului.

    Studiul arată că primele impresii sunt date de modul în care candidaţii se îmbracă (55%), calitatea vocii şi încrederea în sine (38%) şi cuvintele sau expresiile folosite (7%).

    Peste 70% din manageri au explicat că nu vor ca cei care se prezintă la interviu să poarte haine ce ies în evidenţă, în vreme ce 65% au recunoscut că îmbrăcămintea poate fi factorul decisiv în alegerea lor dintre doi candidaţi similari.

    Studiul a enumerat şi cele mai dese greşeli nonverbale pe care le fac candidaţii în timpul unui interviu:

    67% nu stabilesc contact vizual cu angajatorul;
    47% nu au cunoştinţe despre compania la care vor să se angajeze;
    38% nu zâmbesc în timpul interviului de angajare;
    33% au o ţinută necorespunzătoare;
    26% au strângere de mână “prea moale”;
    21% se joacă cu părul sau îşi ating faţa;
    21% ţin braţele încrucişate la piept;
    9% gesticulează prea mult.

    Sursă infografic: LinkedIn

  • Cronică de film: Zeii Egiptului

    Am să încep, de această dată, cu un sfat: dacă aveţi două ore libere, nu le pierdeţi cu Gods of Egypt. Este un film prost de la început până la sfârşit, singurele elemente decente fiind, pe alocuri, efectele speciale. Dar şi acolo lucrurile sunt discutabile.

    În mod surprinzător pentru mine, unii producători de la Hollywood au uitat deja dezastrele numite Clash of the Titans, Wrath of the Titans sau Immortals şi insistă asupra poveştilor ce se vor inspirate din mitologie. Sigur, filmele enumerate mai sus s-au bucurat de un oarece succes de box-office, dar nu suficient încât să acopere reacţiile primite din partea criticilor. Pentru motive greu de explicat, cei de la Hollywood finanţează în continuare nişte poveşti stupide, lipsite de logică şi care doar folosesc nume ale unor personaje mitice, neavând nicio legătură cu evenimentele relatate în istorii. Ar putea, la fel de bine, să mai scoată la iveală ceva supereroi din benzile desenate; este probabil mai ieftin să te inspiri din istoria unui imperiu decât să plăteşti drepturi de autor, aşa cum fac cei de la Marvel.

    Revenind la Gods of Egypt: viitorul umanităţii stă în balanţă, iar un erou neaşteptat pe nume Bek pleacă într-o călătorie plină de pericole pentru a salva lumea şi, în acelaşi timp, pe cea care îi este suflet-pereche. Sună cunoscut? Pentru a reuşi, el trebuie să îl aducă alături de el pe puternicul zeu Horus, încercând astfel să îl învingă pe zeul întunericului, Set, care are unicul scop de a arunca Egiptul în haos. Da, sună cunoscut.

    Gods of Egypt este regizat de Alex Proyas, care a mai semnat filme cu un succes moderat, precum I, Robot sau Dark City. Este primul lungmetraj al lui Proyas din 2009 încoace, când a regizat Knowing. Scenariul (dacă îl putem numi aşa) a fost realizat de Burk Sharpless şi Matt Sazama, oamenii din spatele unor filme precum Dracula Untold sau The Last Witch Hunter.

    În distribuţie îi regăsim pe Gerard Butler (300, Olympus has fallen, Rock’n’Rolla), care dezamăgeşte tot mai mult în ultima vreme, şi pe mai puţin cunoscuţii Brenton Thwaites (Maleficent, Oculus, The Signal) şi Nikolaj Coster-Waldau (Game of Thrones, Mama, Oblivion).
    În concluzie, dacă nu reuşiţi să găsiţi nimic altceva mai bun de făcut, cum ar fi să vă plimbaţi câinele timp de două ore, pregătiţi-vă pentru un film în care logica nu este o condiţie obligatorie, iar efectele speciale pe care se bazează campania de marketing nu aduc nimic nou sub soare.
     

  • Levente Molnár: “Fiul lui Saul” ne face să nu uităm de ce este capabil animalul din noi – FOTO, VIDEO

    Actorul Levente Molnár spune într-un interviu acordat MEDIAFAX că “Fiul lui Saul”, care a primit premiul Oscar pentru cel mai bun film străin, trebuie să ne facă să nu uităm de ce este capabil animalul din noi, precizând că în timpul filmărilor s-a simţit ca şi cum ar fi fost în mijlocul iadului, scrie Mediafax

    “Fiul lui Saul/ Son of Saul”, debutul în lungmetraj al regizorului László Nemes, va avea premiera, vineri, în cinematografele din România.

    În această peliculă, care a primit premiul Oscar la categoria cel mai bun film într-o limbă străină, la ediţia 2016 a prestigioasei gale, Levente Molnár, actor la Teatrul Maghiar de Stat Cluj-Napoca, are un rol cheie: îl interpretează pe Abraham Warsawski, cel mai apropiat prieten al lui Saul, aflat alături de el în lagărul de concentrare.

    “Fiul lui Saul”, o coproducţie Ungaria-Franţa, a presupus o muncă intensă de 28 de zile, filmările desfăşurându-se într-o fostă cazarmă, pe malul Dunării, lângă Budapesta, după cum a explicat Levente Molnár, joi seară, la avanpremiera peliculei, organizată de Transilvania Film la Cinema “Elvira Popescu” din Bucureşti.

    “Fiul lui Saul” este un film la care nu poţi ura publicului “Vizionare plăcută!”, după cum a spus Levente Molnár, făcând referire la duritatea subiectului peliculei şi la impactul vizual foarte puternic al lungmetrajului. 

    Citiţi interviul cu Levente pe www.mediafax.ro

  • BCE a primit cel mai aşteptat cadou: Muniţia necesară pentru a da lovitura de graţie bancnotei de 500 de euro

    Războiul Băncii Centrale Europene împotriva bancnotelor mari capătă noi dimensiuni, după ce poliţia spaniolă i-a furnizat acesteia muniţia necesară pentru a impune decizia de oprire a tipăririi bancnotelor de 500 de euro, scrie Ziarul Financiar.

    Preşedintele BCE, Mario Draghi, a atras atenţia parlamentarilor europeni la Bruxelles asupra existenţei unei convingeri generalizate a opiniei publice că bancnotele cu valoare mare sunt utilizate în scopuri ilegale. În ciuda indoielilor unor membri ai comitetului executiv BCE precum Yves Mersch, poliţia spaniolă a arestat doi bărbaţi pe aeroportul din Madrid, confiscând 200.000 de euro în bancnote de 50 şi 500 de euro rulate şi ascunse în pachete de ţigarete cu destinaţia China, parte a unui plan de spălare de bani, titrează Bloomberg.
    Rob Wainwright, directorul Europol, a numit bancnota de 500 de euro drept “valuta preferată” a reţelelor teroriste şi infractorilor, argumentând că există motive întemeiate de a o retrage din circulaţie.

    Anunţul poate reprezenta o temă de gândire pentru comitetul executiv al BCE care se va reuni astăzi la Frankfurt pentru a pregăti ordinea de zi pentru întâlnirile de miercuri şi joi ale factorilor de decizie. Banca Centrală examinează deja situaţia, iar 64% din economiştii intervievaţi de Bloomberg se aşteaptă la întreruperea emiterii de astfel de bancnote. 

  • FOCUS: Ce efect va avea finanţarea din fonduri publice a învăţământului privat

    În baza unei Hotărâri de Guvern aprobate recent, începând cu 1 ianuarie 2016, şcolile particulare din România vor fi finanţate per elev, de la stat, aşa cum prevede Legea Educaţiei încă din 2011. Chiar şi aşa, unităţile şcolare particulare nu vor scădea taxele de studiu, spun directorii. În schimb, banii primiţi de la stat vor fi folosiţi pentru dezvoltarea bazei materiale din şcoli, pentru echipamente, calculatoare şi rechizite. În momentul de faţă, toţi cei 27.000 de elevi din învăţământul privat (clasa pregătitoare – clasa a XII- a) vor beneficia de pe urma acestei finanţări, potrivit datelor transmise de Ministerul Educaţiei la solicitarea agenţiei MEDIAFAX.

    În ceea ce priveşte impactul acestei decizii, în primul rând nu mai vorbim de discriminarea elevilor din privat care nu primeau finanţare per elev, deşi legea prevedea că finanţarea urmează toţi copiii. Expertul în educaţie şi cofondatorul platformei Edusfera, Tincuţa Apăteanu, a explicat pentru MEDIAFAX că finanţarea învăţământului privat înseamnă practic un sprijin financiar pentru cei care vor să deschidă şcoli private şi se confruntă cu un deficit de fonduri. Deşi banii din finanţarea per elev se duc în salariile profesorilor şi în dotarea infrastructurii şcolare, fondurile din bugetul statului nu acoperă toate costurile şi până acum, şcolile private care nu cereau taxe foarte mari de la părinţi, erau nevoite să se întreţină din sponsorizări. Practic, prin finanţarea învăţământului privat, se încurajează dezvoltarea acestuia, apariţia mai multor şcoli private şi îmbunătăţirea bazei materiale şi umane a celor deja existente.

    „E vorba însă despre echitate. Nu există niciun motiv pentru ca taxele părinţilor cu copii la şcoli private să nu fie direcţionate către astfel de şcoli. Şcolile private sunt entităţi nonprofit şi sunt parte din sistemul naţional de învăţământ, cu atât mai mult trebuie susţinute şi de către stat. Cred că e foarte greu să supravieţuieşti ca şcoală privată. Şcolile de stat nu intra în faliment, nu se desfiinţează, scad calitatea doar, se descurcă cu banii pe care îi primesc, pe când şcolile private trebuie să găsească tot timpul clienţi şi nu poţi face asta decât daca au o calitate superioară a resursei umane şi a infrastructurii”, a explicat Apăteanu.

    Există şi voci care critică finanţarea şcolilor private, care susţin că de ce ar trebui să primească bani de la stat cei care oricum îşi permit să plătească o educaţie scumpă? De asemenea, unii se tem că asta ar putea însemna mai puţini bani la şcolile de stat, a mai explicat Apăteanu.

    „Din punctul meu de vedere există un element foarte important şi care trebuie clarificat, fiind sursa tuturor neînţelegerilor şi adversităţii – dacă finanţăm şcolile private de la bugetul de stat, asta înseamnă că şcolile de stat vor primi mai puţini bani? Răspunsul este nu, fiindcă nu scade costul standard per elev, aşadar şcolile vor fi în continuare finanţate aşa – costul standard per elev ori numărul de elevi din şcoală, deci nu are cum să scadă investiţia statului”, a explicat Apăteanu.

    Mai departe, ea spune că învăţământul de stat este în pericol, dar nu din cauza şcolilor private, ci din cauza subfinanţării cronice care se întâmplă de foarte mulţi ani.

    Preşedintele Complexului Educaţional Lauder-Reut, Tova Ben Nun-Cherbis, a explicat pentru MEDIAFAX unde se vor direcţiona banii veniţi de la stat. „O să facem fonduri de investiţii, o să investim în echipament, în dezvoltare, în calculatoare, în rechizite şi în activităţi de sprijin a comunităţii, spre exemplu noi avem seminare educaţionale cu elevi din comunitate”, a explicat preşedintele Lauder. Însă, taxele nu vor putea fi scăzute fiindcă banii primiţi de la stat acoperă doar o mică parte din cheltuielile pentru o şcoală dotată la zi cu tot ce trebuie.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

     

  • FOCUS: Ce efect va avea finanţarea din fonduri publice a învăţământului privat

    În baza unei Hotărâri de Guvern aprobate recent, începând cu 1 ianuarie 2016, şcolile particulare din România vor fi finanţate per elev, de la stat, aşa cum prevede Legea Educaţiei încă din 2011. Chiar şi aşa, unităţile şcolare particulare nu vor scădea taxele de studiu, spun directorii. În schimb, banii primiţi de la stat vor fi folosiţi pentru dezvoltarea bazei materiale din şcoli, pentru echipamente, calculatoare şi rechizite. În momentul de faţă, toţi cei 27.000 de elevi din învăţământul privat (clasa pregătitoare – clasa a XII- a) vor beneficia de pe urma acestei finanţări, potrivit datelor transmise de Ministerul Educaţiei la solicitarea agenţiei MEDIAFAX.

    În ceea ce priveşte impactul acestei decizii, în primul rând nu mai vorbim de discriminarea elevilor din privat care nu primeau finanţare per elev, deşi legea prevedea că finanţarea urmează toţi copiii. Expertul în educaţie şi cofondatorul platformei Edusfera, Tincuţa Apăteanu, a explicat pentru MEDIAFAX că finanţarea învăţământului privat înseamnă practic un sprijin financiar pentru cei care vor să deschidă şcoli private şi se confruntă cu un deficit de fonduri. Deşi banii din finanţarea per elev se duc în salariile profesorilor şi în dotarea infrastructurii şcolare, fondurile din bugetul statului nu acoperă toate costurile şi până acum, şcolile private care nu cereau taxe foarte mari de la părinţi, erau nevoite să se întreţină din sponsorizări. Practic, prin finanţarea învăţământului privat, se încurajează dezvoltarea acestuia, apariţia mai multor şcoli private şi îmbunătăţirea bazei materiale şi umane a celor deja existente.

    „E vorba însă despre echitate. Nu există niciun motiv pentru ca taxele părinţilor cu copii la şcoli private să nu fie direcţionate către astfel de şcoli. Şcolile private sunt entităţi nonprofit şi sunt parte din sistemul naţional de învăţământ, cu atât mai mult trebuie susţinute şi de către stat. Cred că e foarte greu să supravieţuieşti ca şcoală privată. Şcolile de stat nu intra în faliment, nu se desfiinţează, scad calitatea doar, se descurcă cu banii pe care îi primesc, pe când şcolile private trebuie să găsească tot timpul clienţi şi nu poţi face asta decât daca au o calitate superioară a resursei umane şi a infrastructurii”, a explicat Apăteanu.

    Există şi voci care critică finanţarea şcolilor private, care susţin că de ce ar trebui să primească bani de la stat cei care oricum îşi permit să plătească o educaţie scumpă? De asemenea, unii se tem că asta ar putea însemna mai puţini bani la şcolile de stat, a mai explicat Apăteanu.

    „Din punctul meu de vedere există un element foarte important şi care trebuie clarificat, fiind sursa tuturor neînţelegerilor şi adversităţii – dacă finanţăm şcolile private de la bugetul de stat, asta înseamnă că şcolile de stat vor primi mai puţini bani? Răspunsul este nu, fiindcă nu scade costul standard per elev, aşadar şcolile vor fi în continuare finanţate aşa – costul standard per elev ori numărul de elevi din şcoală, deci nu are cum să scadă investiţia statului”, a explicat Apăteanu.

    Mai departe, ea spune că învăţământul de stat este în pericol, dar nu din cauza şcolilor private, ci din cauza subfinanţării cronice care se întâmplă de foarte mulţi ani.

    Preşedintele Complexului Educaţional Lauder-Reut, Tova Ben Nun-Cherbis, a explicat pentru MEDIAFAX unde se vor direcţiona banii veniţi de la stat. „O să facem fonduri de investiţii, o să investim în echipament, în dezvoltare, în calculatoare, în rechizite şi în activităţi de sprijin a comunităţii, spre exemplu noi avem seminare educaţionale cu elevi din comunitate”, a explicat preşedintele Lauder. Însă, taxele nu vor putea fi scăzute fiindcă banii primiţi de la stat acoperă doar o mică parte din cheltuielile pentru o şcoală dotată la zi cu tot ce trebuie.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

     

  • Grupul Fegime se extinde şi îl numeşte director general pe Costin Cuneşteanu

    Cu o experienţă de aproape 20 de ani în domeniul iluminatului şi echipamentelor electrice, Costin Cuneşteanu a ocupat succesiv funcţii de conducere în cadrul departamentelor de marketing şi de vânzări din cadrul diviziei de iluminat a companiei Philips România, contribuind la dezvoltarea strategică şi operaţională a acesteia.

    Grupul Fegime reuneşte companii independente de distribuţie a echipamentelor electrice, combinând avantajele oferite de prezenţa internaţională – strategii unitare la nivel european, schimbul de informaţii şi de experienţă, contracte globale cu marii furnizori, campanii promoţionale desfăşurate simultan în toate ţările etc. – cu avantajele date de flexibilitatea, agilitatea şi serviciile de înaltă calitate ale fiecărui membru, în beneficiul clienţilor şi furnizorilor grupului.

    Fegime operează la nivel european în 18 ţări şi înglobează peste 230 de distribuitori de echipamente electrice, aceştia însumând o cifră de 4.7 miliarde euro şi 10% cotă de piaţă. Furnizorii grupului Fegime sunt companii renumite, dintre care amintim Legrand, Philips, Schneider Electric, Eaton, Obo Bettermann, Pypelife etc.

    În România, Fegime este compus din trei distribuitori de echipamente electrice, Consolight, Levirom şi Power Electric, aceştia reprezentând 8% din piaţa românească de profil, cu o cifră de afaceri de 37 milioane euro şi peste 200 de angajaţi, având filiale în Bucureşti, Braşov, Cluj-Napoca, Constanţa, Iaşi, Timişoara şi Craiova.

  • Grupul Fegime se extinde şi îl numeşte director general pe Costin Cuneşteanu

    Cu o experienţă de aproape 20 de ani în domeniul iluminatului şi echipamentelor electrice, Costin Cuneşteanu a ocupat succesiv funcţii de conducere în cadrul departamentelor de marketing şi de vânzări din cadrul diviziei de iluminat a companiei Philips România, contribuind la dezvoltarea strategică şi operaţională a acesteia.

    Grupul Fegime reuneşte companii independente de distribuţie a echipamentelor electrice, combinând avantajele oferite de prezenţa internaţională – strategii unitare la nivel european, schimbul de informaţii şi de experienţă, contracte globale cu marii furnizori, campanii promoţionale desfăşurate simultan în toate ţările etc. – cu avantajele date de flexibilitatea, agilitatea şi serviciile de înaltă calitate ale fiecărui membru, în beneficiul clienţilor şi furnizorilor grupului.

    Fegime operează la nivel european în 18 ţări şi înglobează peste 230 de distribuitori de echipamente electrice, aceştia însumând o cifră de 4.7 miliarde euro şi 10% cotă de piaţă. Furnizorii grupului Fegime sunt companii renumite, dintre care amintim Legrand, Philips, Schneider Electric, Eaton, Obo Bettermann, Pypelife etc.

    În România, Fegime este compus din trei distribuitori de echipamente electrice, Consolight, Levirom şi Power Electric, aceştia reprezentând 8% din piaţa românească de profil, cu o cifră de afaceri de 37 milioane euro şi peste 200 de angajaţi, având filiale în Bucureşti, Braşov, Cluj-Napoca, Constanţa, Iaşi, Timişoara şi Craiova.