BusinessMagazin

Tag: magazine

  • Decathlon a inaugurat oficial cel de-al 17-lea magazin din România

    Retailerul francez de articole sportive a inaugurat cel de-al 4-lea magazin al său din Bucureşti, în zona comerciala Băneasa, într-o clădire comună cu Mega Image. Decathlon atinge astfel o reţea totală de 17 magazine fizice si unul online, în România. Pentru publicul larg, obiectivul comercial din Băneasa a fost deschis la finalul anului trecut, pe data de 29 decembrie. 
     
    “Vrem să ne continuăm expansiunea în România şi să ne adaptăm continuu conceptul la situaţia din piaţă. Anul trecut am lansat diferite formate în patru oraşe: Oradea, Târgu Jiu, Târgu Mureş şi Bucureşti. Fiecare magazin este diferit şi analizăm fiecare oraş în parte pentru a vedea unde ne extindem. Dacă găsim oportunităţi, deschidem şi 10 magazine sau poate niciunul. Targetul pentru mine nu este să deschid magazine, ci să găsim locurile unde să exprimăm conceptul nostru”, a declarat Eric Mazillier – country manager Decathlon România.
     
    Noul magazin ocupă o suprafaţă de 3.900 metri pătraţi.  Potrivit ZF, expansiunea susţine avansul vânzărilor Decathlon,  care au ajuns anul trecut la 310 milioane de lei. 
     
     

  • Un nou candidat la podium

    Anul acesta a fost finalizată tranzacţia prin care cele 20 de spaţii ale Real au fost integrate de Auchan, care a ajuns anul acesta la 33 de magazine şi 11.000 de angajaţi, iar cifra de afaceri va depăşi 1 miliard de euro. Astfel, reţeaua franceză este principalul challenger pentru Kaufland, reţeaua germană fiind în acest moment liderul de piaţă din punctul de vedere al cifrei de afaceri, cu vânzări de peste 1,6 miliarde de euro.

    În comerţ s-au produs o serie de schimbări importante – au crescut vânzările de produse alimentare, au fost deschise peste o sută de noi magazine, cinci reţele din retailul alimentar şi-au schimbat directorii generali, iar Auchan a încheiat preluarea celor 20 de spaţii Real.

    În primul rând, un efect important l-a avut reducerea TVA-ului la alimente, la jumătatea anului, de la 24% la 9%. Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, acest lucru a impulsionat consumul, fiind înregistrate plusuri de 20% ale vânzărilor de bunuri alimentare. Chiar dacă nu a dorit să dea detalii despre impactul acestei decizii în evoluţia rulajelor companiei, Gilles Roudy, directorul general al Metro Cash & Carry România, a comentat că anterior că acestea au fost vizibile şi, cumulat cu deciziile luate de companie, efectul se va simţi în rezultatele pentru întregul an.

    Mai mult, şeful reţelei germane se aşteaptă ca anul viitor afacerile Metro să reia un trend ascendent, după ce compania a cunoscut o perioadă de scăderi, pe fondul reducerii numărului de clienţi – revânzători şi operatori din horeca. Anul trecut, Metro a avut afaceri de peste 1,01 miliarde de euro, în scădere faţă de 2013, când a avut o cifră de afaceri de 1,07 miliarde de euro. Metro, primul comerciant străin care a investit în România, şi-a stabilit drept ţinte pentru perioada imediat următoare dublarea numărului de fermieri din programul De-ale noastre, triplarea numărului de magazine afiliate programului LaDoiPaşi şi remodelarea treptată a spaţiilor pe care le are reţeaua cash & carry pe piaţa românească. Nu are însă în plan deschiderea de noi spaţii, aşa cum nici concurentul direct, Selgros Cash & Carry, acesta fiind al patrulea an în care cele două reţele nu vor deschide niciun spaţiu.

    În segmentul super şi hipermarketurilor, miza pe extindere s-a păstrat. Cele mai rapide în s-au dovedit anul acesta Profi şi Mega, care au deschis peste 90 de supermarketuri şi magazine de proximitate. Lidl avea, la închiderea ediţiei, 191 de magazine, cele mai numeroase dintre toţi retailerii de pe piţa românească.

    Anul acesta câteva companii din domeniu – Auchan, Lidl, Mega Image – au schimbat şi directorii generali. La începutul lunii decembrie, Ionuţ Ardelean, de 34 de ani, a fost numit director general al Auchan România. În prezent, el este cel mai puternic român aflat la conducerea unei reţele de comerţ, având de coordonat activitatea a 11.000 de angajaţi din 33 de hipermarketuri, după ce toate cele 20 de spaţii preluate de francezi de la Real au fost remodelate şi redeschise. În septembrie Auchan a finalizat ultima etapă, de natură juridică, din cadrul procesului de achiziţie. „La 1 septembrie 2015 Auchan a preluat întregul patrimoniu al Real Hypermarket Romania SRL, cu toate drepturile şi obligaţiile sale, fuziunea având ca efect transferul către Auchan a tuturor activelor şi pasivelor Real. Fuziunea celor două companii este doar un ultim simbol al convergenţei depline, la un an după ce toate magazinele au fost redeschise sub marca şi comerţul Auchan”, declara Frederic Bellon în septembrie, la acel moment el fiind cel care deţinea funcţia de director general al Auchan România. Astăzi sub brandul Real mai sunt doar patru magazine.

    Deschiderile de hipermarketuri ţin de regulă pasul cu dezvoltarea centrelor comerciale. La finalul lui noiembrie, Carrefour a deschis la Timişoara cel de-al 29-lea hipermarket din România al companiei şi primul din oraş în Shopping City Timişoara, un centru comercial dezvoltat de sud-africanii de la NEPI. Francezii au deschis hipermarketul înainte ca centrul comercial să fie inaugurat, eveniment anunţat pentru anul viitor. Grupul Carrefour a ajuns la 189 de spaţii de vânzare, incluzând 106 supermarketuri Market şi 53 de magazine de proximitate.

    Tot în tandem cu NEPI, Carrefour a inaugurat un hipermarket anul acesta şi în cadrul Mega Mall, deschis la Bucureşti, în luna mai, în urma unei investiţii de 165 de miliuoane de euro. Noul centru comercial găzduieşte peste 200 de magazine şi spaţii comerciale, pe o suprafaţă de 230.000 mp, care îl califică la titlul de mallul cu cea mai mare suprafaţă construită din România.

  • Dan Şucu: Orice vânzare digitală are corespondenţă dublă în magazinele fizice.

    Omul de afaceri Dan Şucu, proprietarul grupului Mob­expert, spune că vrea ca în câţiva ani să dezvolte o reţea de outleturi Mob­ex­pert la nivel regional, astfel în­cât să acopere cel puţin cu un magazin nordul Mol­dovei, Dobrogea, Transil­va­nia şi sudul ţării. Şucu deţine un outlet în zo­na Pipera din Capitală de acum şase ani, ma­gazin în care ajung game la finalul ci­clului de viaţă sau pen­tru care se obţin unele redu­ceri de la pro­ducă­tori sau distribuitori.

    El spune acum că numai magazinele Mobexpert, fără outlet şi online, vor avea o creştere de circa 12% până la final de an şi că în următorii doi ani vânzările online ale Mobexpert ar trebui să ajungă la 10 milioane de euro.

    La fel ca mulţi alţi jucători din piaţa de mobilă, dar şi din alte sectoare, Mobexpert a fost puternic lovit de criză, afacerile grupului scăzând în 2009 la 115 milioane de euro, de la 169 în anul 2008 (prag istoric).

    Din 2011 însă, grupul a revenit pe creştere, dată fiind concentrarea pe noi game de produse (cum ar fi cele de exterior), pe creşterea gamei de decoraţiuni şi a ritmului de intrare a produselor noi în magazine.

    În 2014, Dan Şucu a început să apese pedala de acceleraţie din online, semnând parteneriate cu magazinele online emag.ro şi elefant.ro, iar în martie 2015 a relansat site-ul propriu. Anul acesta, vânzările din online ale Mobexpert se vor duce spre 4 milioane de euro.

    „Sunt sigur că online-ul încă este folosit mai mult pentru informare şi că orice vânzare digitală are corespondenţă dublă în magazinele fizice. Totuşi, creşterea este foarte bună pe online şi ne ajută în primul rând să susţinem evoluţia bună din magazinele fizice, pentru că partea digitală a influenţat mult acea creştere de 12% a cifrei de afaceri până la final de an doar penrtu magazinele Mobexpert.“

    În ultima perioadă, cele mai bune creşteri în consum s-au văzut la decoraţiuni, gamă pe care omul de afaceri vrea să o ducă la peste 35% din cifra de afaceri, în special cu ajutorul online-ului, dar şi pe zona de cultură a somnului (cum ar fi saltelele), unde oferta a crescut de trei ori, dar şi vânzările la fel.

  • Carrefour România a cumpărat reţeaua Billa

     Grupul Carrefour a lucrat cu casa de avocatură Ţuca Zbârcea & Asociaţii, echipa fiind coordonată de partenerul Răzvan Gheorghiu-Testa. Avocaţii celeilalte părti au fost cei de la casa de avocatură Schoenherr, cu o echipă sub coordonarea lui Markus Piuk.
    Ziarul Financiar a anunţat în septembrie că francezii de la Carrefour urmează să semneze preluarea reţelei de supermarketuri într-o tranzacţie evaluată la aproape 100 mil. euro. Billa se afla acum în portofoliul nemţilor de la Rewe, care mai deţin în România şi lanţul Penny Market.

    Discuţiile între cele două parţi se desfăşoară de aproape un an însă au fost reluate mai intens în această toamnă.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Tânăra de 30 de ani care vrea să deschidă 100 de magazine de haine în următorii trei ani în România

    10 magazine noi s-au alăturat deja anul acesta reţelei LPP în România, care operează în România mărcile Reserved, Cropp, Mohito, House şi Sinsay. Astfel, reţeaua a ajuns la 21 de spaţii, 16 dintre ele fiind deschise de mai puţin de un an, de când conducerea firmei a fost preluată de Alina Bistreanu.

    „Mega Mall este primul cetru comercial în care vom fi prezenţi cu toate cele cinci branduri din portofoliu.“ LPP are în România 220 de angajaţi, iar Alina Bistreanu estimează că până la finalul anului echipa se va tripla. A preluat funcţia actuală în urmă cu un an, când LPP avea 60 de angajaţi şi cinci magazine, iar împreună cu oamenii pe care îi coordonează direct „am pus pe hârtie un plan ambiţios, care presupune deschiderea a circa 100 de magazine în următorii trei ani“.

    Deşi la începutul anului trecut brandurile LPP erau comercializate în România atât direct cât şi prin intermediul unui francizat, compania a decis să abordeze exclusiv direct piaţa locală. Alina Bistreanu spune că această abordare va accelera expansiunea; o parte din magazinele operate anterior în franciză au fost preluate şi redeschise. Tot anul trecut au fost aduse pe piaţă două branduri noi, Mohito şi Sinsay, ambele poziţionate în segmentul de modă feminină.

    Absolventă de studii universitare economice, Alina Bistreanu s-a angajat încă de la vârsta de 19 ani, în primul an de facultate, pe o poziţie de economist într-o companie care vindea de echipamente de televiziune. „Am înţeles destul de repede că sunt o fire mult prea dinamică pentru un job de birou şi că domeniul vânzărilor e cel spre care vreau să mă îndrept.“

    După mai bine de doi ani, a acceptat o poziţie de manager vânzări într-o companie din domeniul construcţiilor, iar în 2008 a început cariera sa în industria de retail de modă, ca director de magazin la Koton. În 2009 a fost numită director regional pentru Bulgaria, Croaţia şi Serbia la GAP (sub franciza companiei greceşti Marinopoulos), în 2012 a devenit director general al BSB România, iar din martie 2014 conduce LPP România. 
     

  • Doi antreprenori români îşi vând pe tot globul, produsele create într-un atelier din sudul Bucureştiului

    “Noi suntem abia la început de drum, nu ca firmele despre care scrieţi în Business Magazin“, spune, cu o uşoară ezitare, Dragoş Motica, un tânăr designer, asociat în afacerea Ubikubi cu Robert Savu, care adaugă că „toată lumea a început de undeva“, făcând referire la afacerile cu rulaje de milioane sau miliarde de euro care sunt adeseori prezente în paginile Business Magazin. Obiectele create şi produse de cei doi antreprenori, în atelierul de producţie aflat la o aruncătură de băţ de complexul rezidenţial Asmita Gardens, s-au vândut, în anul în care a pornit afacerea la drum, pe aproape toate continentele.

    Vânzările au ajuns la 50.000 de euro, o sumă mică în comparaţie cu rulajele multinaţionalelor, dar paşii mici pe care îi fac cei doi antreprenori sunt condiţionaţi de doi factori importanţi. Pe de o parte, lipsa de resurse financiare – pentru a ajunge la vânzări de 50.000 de euro, Savu şi Motica au finanţat activitatea firmei cu o sumă dublă. Pe de altă parte, obiectele cu design minimalist sunt rezultatul faptului că au rămas prea puţine fabrici funcţionale cu care antreprenorii pot colabora, iar lipsa utilajelor sofisticate reduce drastic paleta de produse care pot fi trecute de pe planşa de desen a designerului în formă fizică.

    Ubikubi a fost înfiinţată anul trecut, dar povestea, de la stadiul de idee şi nume, a început mai demult. „Din păcate nu am avut cum să o punem în practică“, povesteşte Robert Savu, manager de producţie al firmei şi fondator. „Eu vin dintr-o zonă tehnică, inginerească, sunt absolvent de electronică şi telecomunicaţii.“ După teminarea facultăţii, a ales calea antreprenoriatului, iniţial cu un atelier de producţie publicitară, zonă în care a activat vreme de câţiva ani, iar apoi a pus bazele unei alte firme, de producţie de mobilier, Ekero. La momentul în care a început activitatea Ekero, povesteşte el, descoperise o oportunitate, lucrul cu un material care nu era folosit la acea vreme, un mineral produs de DuPont din care se pot realiza obiecte de mobilier în orice formă şi culoare, de la lavoare şi căzi de baie până la scaune şi recepţii de firmă sau birouri.

    „Poţi să faci un obiect monolitic de orice dimensiune şi să nu vezi nicio îmbinare“, explică Savu, care completează că acum sunt mai multe firme concurente pe piaţă. Ekero a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 0,5 milioane de euro, cu 15 angajaţi, iar Savu precizează că au fost şi perioade mai bune. Clienţii pentru Ekero sunt în general arhitecţi, care propun clienţilor tot felul de obiecte „mai altfel“ – de la cele mici, casnice, de pildă lavoare, până la mobilierul urban din cadrul clădirilor Petrom City, unde recepţia de la intrare are 45 de metri liniari.

    Prin intermediul Ekero, Robert Savu l-a cunoscut pe Dragoş Motica, absolvent al Facultăţii de Arte din Timişoara, cu care a colaborat de câteva ori şi au ajuns la concluzia că pot încerca să dezvolte o afacere pe o nişă neexploatată, cea a designului de obiect. Acesta este însă un segment bine definit în alte ţări şi, prin urmare, există şi o piaţă. „Asocierea dintre noi a apărut şi pentru că eram pe aceeaşi lungime de undă raportat la ce credem noi că trebuie să fie în zona obiectelor de design. Ne dorim să ajungem să avem în portofoliu orice fel de obiecte, de la accesorii de bucătărie până la obiecte de mobilier“, spune Dragoş Motica.

    El adaugă că în Europa sunt o mulţime de companii a căror activitate este axată pe creativitate, pe lansarea de lucruri noi, foarte simple, scoase rapid pe piaţă şi care nu se vând pe canale tradiţionale. De aceea, în alte ţări există chiar şi magazine specializate în obiecte de design, de pildă de la meşteşugari, şi, „pentru că nu există astfel de magazine pe piaţa din România, ne-am îndreptat spre piaţa externă, unde vindem 95% din ceea ce facem“, afirmă Motica. Cel mai mult au vândut în Germania şi Anglia, dar cei doi antreprenori spun că şi-au trimis obiectele în Hong Kong, insulele Caiman, până în SUA şi emiratele arabe. „Nu înseamnă că vindem foarte mult, dar există cerere. Livrăm, cu greutăţi mari uneori, spre pieţe ca Hong Kong“, spune Robert Savu. Vânzările se fac online, iar Dragoş Motica spune că produsele Ubikubi nici nu şi-ar găsi locul în magazinele cu rulaje mari, în care „intră tirul, iese tirul“.

    Unul din cele 17 produse din portofoliul firmei, „Lampa /“, a primit un premiu, iar firma românească a intrat în vizorul publicaţiilor de profil, imaginile şi poveştile produselor făcând înconjurul Pământului. De acolo au apărut şi clienţii. „Am reuşit să ieşim în lume, dar mai sunt mulţi paşi de făcut, încă susţinem afacerea“, spune Robert Savu, care apreciază că spre finalul anului viitor vânzările Ubikubi ar putea ajunge la 100.000 de euro, rulaj la care firma ar ajunge la break-even.

  • Anunţul făcut azi de LIDL: inaugurează un alt magazin la Suceava

    Lidl are în prezent peste 4.200 de angajaţi în reţeaua de magazine, centrele regionale de distribuţie şi în sediul central. Retailerul german şi-a asigurat o poziţie importantă pe piaţa din România în 2011 după ce a preluat în februarie 2010 reţeaua de magazine de tip discount Plus, după ce discuţiile au început încă din 2009. La începutul anului oficialii Lidl au anunţat că vor deschide în 2015 peste zece unităţi, urmând a se apropia de pragul de 200 de magazine de tip discount în România. În prima parte a anului nemţii au mers prudent cu deschiderile, însă în ultima lună şi–au adăugat pe hartă unităţi noi la Suceava, Craiova, Hunedoara şi Floreşti (judeţul Cluj).

    Lidl este unul dintre cele mai mari lanţuri de magazine din Europa, activând în 26 de ţări europene şi având peste 100 de centre logistice ce asigură aprovizionarea a peste 10.000 de magazine. Având mai mult de 170.000 de angajaţi, Lidl se numără printre primii 10 comercianţi de produse alimentare la nivel mondial.

  • Mega Image a închis trei magazine din clădiri cu risc seismic şi a deschis alte patru

    Decizia de închidere a celor trei magazine a fost luată în urma intrării în vigoare, în luna noiembrie, a noilor prevederi legale privind clădirile cu risc seismic ridicat (legea nr. 282/2015, care modifică Ordonanţa Guvernului 20/1994, privind măsurile pentru reducerea riscului seismic al construcţiilor existente) şi ca rezultat al evaluării de către autorităţi a spaţiilor în care funcţionează magazinele reţelei Mega Image.

    Cele trei unităţi închise sunt Mega Image Mărăşeşti – situat pe Bd. Mărăşeşti nr. 4, sector 4, Shop&Go Covaci 14 – situat pe Str. Covaci nr.14, sector 3, precum şi Shop&Go Griviţei 238 – situat pe Calea Griviţei, nr. 238, sector 1.

    “Am luat această decizie ca urmare a noilor prevederi legale prin care sunt luate măsuri de urgenţă pentru reducerea riscului seismic al construcţiilor. (…) Până la momentul noilor prevederi legale, magazinele au funcţionat în conformitate cu toate prevederile legale în vigoare şi au deţinut toate autorizaţiile legale necesare desfăşurării activităţii”, a declarat pentru MEDIAFAX vicepreşedintele pentru marketing al Mega Image, Adrian Nicolaescu.

    Retailerul a anunţat, luni, printr-un comunicat, că a deschis patru noi magazine, două în Bucureşti şi două în Ilfov.

    Cele două magazine din Bucureşti sunt situate în sectorul 5, pe Str. Elefterie, nr. 47-49, respectiv sectorul 2, pe Bd-ul Ferdinand I, nr. 58, se arată într-un comunicat al retailerului. În Ilfov, cele două magazine noi se află în comuna Dobroieşti, sat Fundeni, şi în oraşul Otopeni.

    Magazinele din sectorul 5 şi comuna Dobroieşti operează în formatul Mega Image, iar celelalte două în formatul mai mic Shop&Go.

    Fondat în 1995, Mega Image este cel mai mare lanţ de supermarketuri din România cu o reţea care cuprinde în prezent 457 magazine în Bucureşti, Constanţa, Ploieşti, Braşov, Târgovişte şi alte oraşe din ţară, sub mărcile Mega Image (209), Shop&Go (244), AB COOL FOOD (1), Gusturi Romaneşti (2).

    Mega Image face parte din Delhaize Group, retailer internaţional înfiinţat în 1867 în Belgia care operează în prezent pe trei continente.

  • Carrefour deschide cel de-al doilea supermarket din Oradea

    Carrefour deschide joi, 10 decembrie 2015, un nou supermarket în Oradea, astfel numărul total de magazine de acest fel ajunge la 105, potrivit comunicatului dat publicităţii de către companie.

    Noul supermarket, Market Strada Cazaban, se află pe strada Cazaban şi are o suprafaţă de 600 m² unde vor lucra 26 de angajaţi. Modelul comercial se axează pe o gamă de aproximativ 9.500 de produse, iar oferta include peste 1000 de articole Carrefour cu minimum 20% mai ieftine ca mărcile naţionale, potrivit reprezentaţilor companiei.

    Magazinul propune o gama de produse din segmentele snaking, bacanie, produse vrac bracanie şi congelate, bauturi racoritoare şi vitrină caldă, dar şi articole pentru casa, şi electrocasnice mici.  

  • Retaileri consacraţi în mediul online mizează acum pe magazine fizice

    CONTEXTUL
    Vânzările de flori în România se împart în mod egal între cele „la negru“ şi cele fiscalizate, având o valuare anuală estimată la 100 de milioane de euro. Afacerea Floria, un magazin online de flori, a fost fondată în urmă cu cinci ani de antreprenorul Mugur Frunzetti, care a vândut-o în 2013 către Zürich Broker.

    DECIZIA
    Încă de la momentul preluării afacerii, „aveam în gând trecerea din online în offline“, spune Andreea Uceanu, director general al Floria În Stradă. În martie 2015, Floria a deschis o florărie în Bucureşti, iar recent a inaugurat un alt spaţiu, în piaţa Dorobanţi din Capitală, un concept diferit, care reuneşte sub acelaşi acoperiş, pe lângă flori şi plante deosebite, cadouri create de artişti locali.

    EFECTELE
    Reprezentanţii companiei estimează că Floria În Stradă din Dorobanţi va ajunge la break-even în numai şase luni, în condiţiile în care în acest spaţiu au fost investiţi 200.000 de euro, „o sumă uriaşă în raport cu piaţa florăriilor din România“, afirmă Andreea Uceanu. Anul trecut firma a înregistrat vânzări de 1 milion de euro, dintre care 75% prin intermediul platformei online. În primele nouă luni ale acestui an cifra de afaceri a ajuns la 1,3 milioane de euro, iar previziunile pentru 2016 se referă la un plus de minimum 20% faţă de rezultatele din 2015.

    “Încă de când am preluat afacerea Floria, în 2013, aveam în gând trecerea din online în offline. Însă înainte de a face pasul în offline, am vrut să se ne consolidăm poziţia pe zona florăriilor online, aşa că anul trecut ne-am focalizat pe acest obiectiv“, spune Andreea Uceanu, director general al Floria În Stradă. În urmă cu doi ani, Floria avea opt angajaţi, iar acum numărul acestora este de cinci ori mai mare.

    În primăvara acestui an Floria a făcut primul pas spre comerţul cu magazine fizice, deschizând un spaţiu în Bucureşti, în urma unei investiţii de 100.000 de euro. „După aceea ne-am dat seama că ne dorim de fapt să propunem mai mult decât o florărie“, explică Uceanu, care povesteşte că astfel a început lucrul la un nou concept de retail, care a fost pus în practică în spaţiul Floria În Stradă, de la Piaţa Dorobanţi din Bucureşti. „Acesta este modelul de florărie pe care dorim să îl extindem în ţară: o florărie cu aer contemporan, premium, în care se regăsesc, pe lângă flori şi plante deosebite, cadouri create de artişti locali“, spune reprezentanta Floria. În spaţiu sunt expuse deopotrivă flori, dar şi cărţi scrise de autori români contemporani (ca Mircea Cărtărescu, Neagu Djuvara, Liliana Nicolae), vinuri alese din cramele româneşti şi obiecte de decor semnate de designeri români, ca Mădălina Andronic (vaze unicat), Roşca’s (rame foto de tip muzeal), Patzaikin (vase inspirate de Delta Dunării), Ubikubi (vaze You’ve got flowers), NoTime (ceas realizat manual), Maria Filipescu (bijuterii).

    De la momentul în care a prins contur ideea şi până la inaugurarea spaţiului au trecut şase luni şi a fost necesară o investiţie de 200.000 de euro, iar reprezentanţii Floria, afacere controlată de Zürich Broker de doi ani, se aşteaptă ca într-un interval de patru până la opt luni magazinul să ajungă la break-even. Dezvoltarea unei reţele de francize vizează oraşele cu peste 100.000 de locuitori, iar Andreea Uceanu spune că francizaţii „sunt antreprenori care vor să investească, dar nu se află la primul business, ci au deja cunoştinţe despre administrarea unei afaceri, sau experienţă anterioară în management“. Potrivit estimărilor Floria, anul viitor ar putea avea deja francize în 2-3 oraşe mari, în a doua perioadă a anului, „după ce trece perioada de vârf din februarie – martie, când în afacerile cu flori este «sesiunea de examene»“. Discuţiile pentru acordarea francizelor au început deja; investiţia necesară pentru demararea unei afaceri sub umbrela Floria se ridică la 50.000 de euro, sumă care include costurile de amenajare şi dotare a spaţiului şi stocul iniţial. Florăriile francizate din ţară vor gestiona şi comenzile primite online pentru zona respectivă; în Bucureşti modelul este diferit, există echipe separate pentru online şi offline.

    Anul trecut, vânzările companiei s-au plasat la 1 milion de euro, din care 75% prin intermediul platformei online, diferenţa fiind reprezentată de contractele pentru evenimente corporate, personale şi aranjamente florale pentru firme. În primele nouă luni din 2015, încasările Floria s-au plasat la 1,3 milioane de euro, iar previziunile pentru anul viitor vizează un plus de minimum 20% faţă de rezultatele pentru întregul 2015.

    Piaţa vânzărilor de flori este evaluată la 100 de milioane de euro pe an, din care circa jumătate sunt fiscalizate, iar restul se desfăşoară „la negru“. Dezvoltarea afacerilor din mediul online dar şi a reţelelor are un efect direct asupra trecerii vânzărilor din zona neagră sau gri spre cea fiscalizată.

    Piaţa este foarte fragmentată, existând puţine reţele şi date concrete despre numărul de florării. La nivelul ţării există însă, de pildă, circa 4.000 de farmacii, iar numărul florăriilor nu pare a fi mai mic. Sunt şi afaceri cu vechime, cum e cazul reţelei Iris din Capitală, cu nu mai puţin de 12 florării care au realizat anul trecut o cifră de afaceri de 3,7 milioane de lei, în creştere faţă de 3,2 milioane de lei în 2013.

    Tot în online a început şi afacerea Flori de Lux, fondată de antreprenorul Marius Dosinescu, în 2003, care a ajuns anul trecut la rulaje de circa 900.000 de euro. În iulie 2013 grupul FlorideLux s-a extins la nivel global, prin afilierea la 1800Flowers.com şi alăturarea la cea mai mare reţea de florării din lume, Bloomnet, lucru ce permite şi livrarea rapidă de buchete oriunde în lume. Şi Flori de Lux a făcut pasul către magazinele fizice, prin deschiderea unei francize, la Iaşi. Marius Dosinescu, fondatorul afacerii, spunea anterior că vrea să dezvolte un business mixt între online şi offline, pentru că vede potenţial în ambele canale de vânzare.

    În afară de afacerile cu flori, şi alţi retaileri care au început în mediul online testează şi terenul mai tradiţional al magazinelor fizice. Elefant.ro, retailer online care a început activitatea prin vânzarea de cărţi şi s-a extins în mai multe domenii, de la parfumuri şi haine până la mobilă, a dezvoltat o retea de 15 puncte de livrare pentru comenzile din mediul online. Iar Molecule F, magazin online dedicat designerilor români, a inaugurat recent un spaţiu de vânzare în mallul Promenada din Bucureşti. Mirela Bucovicean, fondatoarea Molecule F, declară că şi-a propus vânzări lunare de peste 40.000 de euro pentru acest spaţiu.