Pe 12 martie, statul elen a făcut un schimb de obligaţiuni în valoare nominală de 177 miliarde de euro, emise conform legislaţiei Greciei, cu creditorii privaţi, pentru reducerea datoriilor cu circa 105 miliarde de euro. Schimbul a generat creditorilor privaţi pierderi reale de aproximativ 74% din valoarea deţinerilor. Băncile elene, care au în portofolii obligaţiuni estimate la 45 de miliarde de euro, vor include pierderile în rezultatele financiare. Oficiali ai asociaţiei băncilor elene şi ai autorităţii de reglementare a sectorului financiar au anunţat vineri că băncile au solicitat încă 30 de zile pentru evaluarea impactului schimbului de obligaţiuni. Decizia finală în această problemă revine guvernului de la Atena.
Tag: Grecia
-
Hotelierii de pe litoralul romanesc: Dacă am practica preţurile din Bulgaria sau Grecia, am da faliment
“Noi, şi vorbesc despre hotelierii de pe litoral în general, dacă am practica preţurile din Bulgaria sau Grecia, am da faliment. Dacă vorbim doar de litoralul bulgaresc, preţurile lor sunt cu 20-25% mai mici decât la noi”, a declarat Mohammad Murad, preşedintele Federaţiei Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR) şi proprietarul mai multor hoteluri de pe litoral, care cumulează aproape 1.500 de camere.
El susţine că hotelierii români de pe litoral nu pot scădea tarifele la nivelul celor din Bulgaria, unde TVA este 9% (faţă de 24% în România), iar taxele şi impozitele sunt mul mai mici şi mult mai puţine.
Murad spune că turiştii străini care au de ales între Bulgaria şi România preferă prima destinaţie, ţinând cont de preţul mai mic.
Cititi mai multe pe www.zf.ro
-
Papademos: Grecia va reveni la creştere economică în mai puţin de doi ani
“Sunt convins că am parcurs mai mult de jumătate din drumul către redresare economică, chiar dacă procesul de consolidare bugetară va dura o perioadă mai îndelungată. Creşterea economică pozitivă va fi atinsă în mai puţin de doi ani”, a arătat Papademos. În opinia sa, marea majoritate a grecilor sunt gata de orice pentru a rămâne în zona euro, în pofida manifestaţiilor aproape zilnice împotriva măsurilor de austeritate adoptate de autorităţile de la Atena, la presiunea FMI şi a Uniunii Europene. Săptămâna trecută, FMI a revizuit în scădere estimările privind economia elenă, care ar urma să iasă anul viitor din recesiune, dar cu o creştere nulă, după o contracţie de 4,8% aşteptată în 2012, al patrulea an de scădere abruptă a PIB.
-
Copiii lui Zorba Grecul
Ministrul de finanţe Evangelos Venizelos şi-a lansat săptămâna trecută campania pentru preşedinţia partidului socialist, PASOK, cu un atac nu atât contra adversarilor tradiţionali din Noua Democraţie, ci contra “frontului ipocriţilor de la stânga şi de la dreapta”, compus din partiduleţe formate de către disidenţi din PASOK şi Noua Democraţie, ostili programului de austeritate fiscală şi de privatizări cu care Grecia a obţinut al doilea pachet de credite de la zona euro şi de la FMI, în valoare totală de 130 de miliarde de euro până în 2014. Grecii Independenţi, de dreapta, au luat din electoratul Noii Democraţii, ajungând la 6,5% din preferinţele electoratului, iar Stânga Democratică, Syriza şi Partidul Comunist erodează PASOK, cu scoruri de 15,5%, respectiv 12% şi 11,5%.
Era firesc să apară astfel de concurenţi, din moment ce electoratul simte nevoia să sancţioneze clanurile de elită care şi-au împărţit prin rotaţie guvernarea până când economia a ajuns în situaţia de azi. Dar mai e şi un alt motiv decât impulsul oamenilor de a pedepsi trecute guvernări corupte şi incapabile: dorinţa de a găsi o altă cale de dezvoltare a ţării, în condiţiile în care marile partide nu conving electoratul că ar şti să scoată ţara din fundătura unde se află. În 2011, rata şomajului a trecut de 20%, economia a căzut peste aşteptări, cu 6,8%, iar estimările pentru anul curent vorbesc de o scădere cu încă 6%. Datoria publică, inclusiv după schimbul de obligaţiuni acceptat de bănci, prin care o datorie de 206 miliarde de euro a fost înjumătăţită, nu va putea scădea sub 100% din PIB nici până la finele deceniului în curs; este unul dintre motivele pentru care, în ciuda încheierii cu bine a discuţiilor cu creditorii, agenţiile de rating consideră Grecia ca fiind în incapacitate de plată.
Cum poate deveni Grecia solvabilă? Un raport al Centrului de Studii pentru Politici Europene din Bruxelles, coordonat de Daniel Gros (coautorul, în 2010, al proiectului unui Fond Monetar European), ia în considerare două variabile care definesc economia elenă – şi dacă ne uităm atent, nu numai economia elenă. Prima: în ultimul deceniu, motorul creşterii PIB au fost sectoarele neexportabile (non-tradables), comerţul şi construcţiile, care vor fi afectate şi de acum încolo de măsurile de austeritate, lăsând greul creşterii pe seama sectoarelor exportabile (agricultura şi industria), cu pondere mică în PIB. A doua: perspectiva demografică este deja nefavorabilă din punctul de vedere al raportului între forţa de muncă activă şi restul populaţiei (conform Comisiei Europene, Grecia a atins maximul de populaţie între 15 şi 64 de ani în 2009 şi de atunci a început tendinţa de scădere). Grecia face eforturi să crească ponderea populaţiei ocupate, însă ele îşi vor face efectul mai lent decât scade populaţia activă, estimează autorii studiului, astfel încât forţa de muncă a ţării va ajunge ca în 2040 să fie cu 25% mai mică decât din 2010, iar dacă se ia în considerare ipoteza unui aflux important de imigranţi, scăderea ar urma să fie de 10%.
-
Portugalia va fi următoarea Grecie, anticipează şeful celui mai mare fond de obligaţiuni din lume
Întrebat dacă crede că Portugalia va deveni următoarea Grecie până la sfârşitul acestui an, El-Erian a spus: “Da, din păcate asta se va întâmpla”. Pacific Investment Management Co. (PIMCO) este cel mai mare fond de obligaţiuni din lume, cu active în administrare de 1.360 miliarde de dolari. PIMCO este divizie a grupului german de asigurări Allianz, însă funcţionează în mare parte autonom. Economia Portugaliei se va contracta cu 3,3% în acest an, potrivit estimărilor oficiale, cea mai abruptă scădere din anii ’70, cauzată în principal de măsurile de austeritate implementate de guvern în conformitate cu programul de asistenţă externă de 78 miliarde euro contractat în 2010 de al UE şi FMI.
-
FMI: Orice derapaj al Greciei de la program ar impune suplimentarea finanţării externe
Fondul Monetar Internaţional (FMI) a aprobat joi seara un împrumut de 28 miliarde euro pentru Grecia, din care 18 miliarde euro reprezintă contribuţia creditorului de la Washington la cel de-al doilea pachet de “bailout” acordat Greciei, de 130 miliarde euro. Restul de 10 miliarde euro reprezintă suma rămasă neplătită de Fond statului elen în cadrul acordului precedent, de 110 miliarde euro, încheiat în mai 2010, care a fost anulat înainte de termen pentru a fi înlocuit de noul program. Un raport prezentat ulterior de FMI arată că Atena nu îşi mai poate permite greşeli în implementarea reformelor economice şi măsurilor de austeritate necesare pentru a continua să-şi reducă gradul de îndatorare şi să primească finanţare externă.
-
Fuziunea Alpha-Eurobank: la loc comanda
Poziţia celor de la Alpha este motivată de rezultatele recentei restructurări a datoriei publice a Greciei cu concursul creditorilor privaţi, restructurare ai cărei termeni avantajează Alpha, cu un portofoliu de obligaţiuni ale statului elen de circa jumătate din cel deţinut de Eurobank.
Anularea fuziunii, conform Eurobank, “conduce la o pierdere potenţială de peste 4 miliarde de euro în sinergii combinate, conform valorii actualizate nete”, tocmai “într-un moment în care băncile greceşti sunt chemate să îşi consolideze semnificativ baza de capital”.
“Într-un moment critic pentru Grecia şi în urma restructurării cu succes a datoriei suverane a ţării, băncile greceşti ar trebui să se ridice la nivelul provocărilor actuale şi să îşi asume responsabilităţile ce le revin faţă de economie, acţionarii şi clienţii proprii”, sus]ine Eurobank. “Decizia comună a Eurobank EFG şi Alpha Bank de a crea cea de a 23-a instituţie bancară ca mărime din Europa s-a bazat pe beneficiile substanţiale pe care prognozata fuziune le-ar fi generat, nu numai pentru cele două bănci, dar şi pentru economia Greciei în ansamblul său. Intenţia conducerii Alpha Bank de a propune revocarea deciziilor de fuzionare luate de acţionari, decizii adoptate în deplină cunoştinţă a parametrilor acordului de implicare a sectorului privat şi într-un moment în care aprobările de la toate autorităţile competente de reglementare din Grecia fuseseră de mult obţinute, conduce la o pierdere potenţială de peste 4 miliarde de euro în sinergii combinate, conform valorii actualizate nete, după cum a fost estimat de consultanţii externi comuni.”
Necesităţile de capital suplimentar ale sistemului bancar grecesc, conform cerinţelor Autorităţii Bancare Europene, sunt estimate la 36-46 mld. euro.
Creditorii Greciei, majoritatea bănci, firme de asigurări şi fonduri de investiţii europene şi greceşti, au convenit să schimbe circa 85% din obligaţiunile deţinute cu unele noi, cu o valoare nominală de 31,5% din valoarea celor vechi, plus titluri emise de Fondul European de Stabilitate Financiară, scopul fiind reducerea datoriei Greciei de la circa 160% din PIB în prezent la 120,5% din PIB până în 2020.
Fuziunea Alpha cu Eurobank ar fi creat una dintre cele mai mari bănci din zona euro, cu o reţea de peste 1.300 de sucursale în opt ţări şi poziţie în top 3 al pieţei în Bulgaria, România, Cipru şi Serbia. Noul grup ar fi devenit cel mai mare din Grecia, cu poziţii de top în toate segmentele activităţii bancare din această ţară. În România, fuziunea corespunzătoare între Alpha Bank România şi Bancpost ar fi creat a treia bancă din sistem după valoarea activelor (peste 7 miliarde de euro) şi o cotă de piaţă de peste 9%.
-
Grecia trebuie să aibă răbdare până în 2030 pentru ca măsurile adoptate recent să funcţioneze
Documentul, obţinut de Reuters, arată că datoria de stat a Greciei ar putea scădea la 116,5% din PIB până în 2020, respectiv 90% din PIB până în 2030, în urma conversiei de obligaţiuni finalizată luni, care a redus datoriile Greciei către deţinătorii privaţi de obligaţiuni cu peste 100 miliarde euro şi a prelungit semnificativ maturităţile. “Rezultatele arată că programul poate plasa datoria Greciei pe o traiectorie sustenabilă. Totuşi, există riscuri semnificative ca scăderea datoriei să fie întreruptă sau chiar invesată de şocuri”, avertizează experţii instituţiilor financiare internaţionale. Astfel, într-un scenariu alternativ, mai puţin favorabil, datoria de stat a Greciei ar fi de peste 145% din PIB în 2020, se spune în document. În prezent, datoria de stat a Greciei este de aproximativ 160% din PIB.
-
Miniştrii Finanţelor din zona euro şi-au dat avizul final pe al doilea acord pentru Grecia
Grecia, epicentrul crizei datoriilor de stat din zona euro, a finalizat luni conversia obligaţiunilor deţinute de creditorii privaţi în titluri cu maturitate mai îndelungată, cu o valoare nominală cu peste 50% mai scăzută, datoria statului elen fiind astfel redusă cu mai mult de 100 miliarde euro. Încheierea schemei de restructurare parţială a datoriilor de stat ale Greciei a permis miniştrilor Finanţelor din zona euro să acorde aprobarea finală pentru cel de-al doilea program de asistenţă externă a statului elen, menit să ajute Atena să se finanţeze până în 2014. “După cum s-a convenit, zona euro şi FMI vor angaja finanţare suplimentară oficială de 130 miliarde euro pe perioada 2012-2014”, a declarat într-o conferinţă Jean-Claude Juncker, preşedintele Eurogroup, forumul miniştrilor de Finanţe din zona euro.
-
Deţinători de obligaţiuni elene dau Grecia şi băncile în judecată, după schimbul de obligaţiuni
Majoritatea investitorilor au cheltuit 100.000-500.000 de euro pe obligaţiuni elene, cel mai mare plasament fiind de 3 milioane de euro, potrivit firmei de avocatură din Hamburg, care nu a menţionat băncile vizate de acţiune. În procesul care va fi intentat probabil la Washington, băncile vor fi acuzate că nu au informat clienţii în privinţa riscurilor şi li se va cere să acorde compensaţii. Separat, avocaţii vor susţine că Grecia, prin programul schimbului de obligaţiuni, a încălcat un tratat germano-elen care protejează investitorii din Germania de riscurile politice.