BusinessMagazin

Tag: buget

  • Guvernul are agenda plină: Aproape 200 de proiecte aşteaptă să fie dezbătute în şediţa de astăzi

    Pe listă au fost incluse, printre altele, proiecte pentru normele de aplicare a programului privind câinii fără stăpân, alocarea de bani către unele primării, suplimentarea bugetelor Serviciului Român de Informaţii, Ministerului Justiţiei, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Consiliului Superior al Magistraturii şi Ministerului Public, noua strategie de privatizare a Hidroelectrica, reducerea numărului de certificate verzi în sectorul energetic, bugete de venituri şi cheltuieli ale companiilor de stat, fonduri pentru universităţi, declararea de interes naţional a turneului final al Campionatului European de Fotbal din 2020, pentru care România figurează printre pretendentele la dreptul de organizare, ocuparea unor posturi vacante la nivel ordonatorilor principali de credite ai administraţiei locale, au declarat agenţiei MEDIAFAX surse oficiale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Congresul american a ajuns la un acord pentru evitarea unui nou blocaj al statului federal

     Senatoarea democrată Patty Murray şi reprezentantul republican Paul Ryan, negociatorii celor două tabere, au convocat o conferinţă de presă pentru a dezvălui detaliile compromisului lor, care va fixa nivelul viitor al veniturilor şi cheltuielilor statului federal.

    Proiectul de buget ar putea de asemenea să atenueze impactul reducerilor bugetare numite “automate”, implementate în martie şi criticate de majoritatea clasei politice.

    Acordul marchează o ameliorare remarcabilă în relaţiile dintre republicani şi democraţi care controlează respectiv Camera Reprezentanţilor şi Senatul şi care s-au dovedit incapabili din 2011 să ajungă la un acord cu privire la cheltuielile federale şi impozite – un blocaj care a culminat în octombrie cu prima închidere parţială a statului federal din 1996.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Congresul american a ajuns la un acord pentru evitarea unui nou blocaj al statului federal

    Senatoarea democrată Patty Murray şi reprezentantul republican Paul Ryan, negociatorii celor două tabere, au convocat o conferinţă de presă pentru a dezvălui detaliile compromisului lor, care va fixa nivelul viitor al veniturilor şi cheltuielilor statului federal.

    Proiectul de buget ar putea de asemenea să atenueze impactul reducerilor bugetare numite “automate”, implementate în martie şi criticate de majoritatea clasei politice.

    Acordul marchează o ameliorare remarcabilă în relaţiile dintre republicani şi democraţi care controlează respectiv Camera Reprezentanţilor şi Senatul şi care s-au dovedit incapabili din 2011 să ajungă la un acord cu privire la cheltuielile federale şi impozite – un blocaj care a culminat în octombrie cu prima închidere parţială a statului federal din 1996.

    Într-un comunicat, Barack Obama a salutat acordul ca fiind o “bună primă etapă” şi speră că acesta va însemna că “americanii nu vor mai trebui să suporte o nouă paralizie a statului federal în următorii ani”.

    Blocarea timp de 16 zile a statului federal a fost rezultatul incapacităţii Congresului de a vota un buget la timp, republicanii Camerei insistând fără rezultat pentru introducerea unor măsuri de amănare a reformei sănătăţii promovate de Barack Obama.

    Acordul-cadru de marţi va trebui votat de Cameră şi Senat. El va fi apoi transpus în mai multe legi privind cheltuielile, care trebuie adoptate în aceiaşi termeni de fiecare cameră înainte de data limită de 15 ianuarie.

  • Preşedintele CEC Bank, Radu Gheţea, audiat în Comisia de buget-finanţe din Senat

     Audierea preşedintelui CEC, Radu Gheţea, are loc cu uşile închise, urmare a deciziei luate în unanimitate de membrii comisiei prezenţi la şedinţă. CEC Bank este condusă de Radu Gheţea.

    La şedinţa comisiei nu participă reprezentanţii PDL şi PPDD.

    La audierile din Comisia de buget-finanţe se vor mai prezenta, luni, directorul Direcţiei de Supraveghere din BNR, Nicolae Cinteză, de la ora 11.30 şi ministrul de Finanţe, Daniel Chiţoiu, de la ora 13.30.

    Preşedintele Comisiei de buget-finanţe din Senat, Cosmin Nicula, a precizat vineri pentru MEDIAFAX că documentele cerute de comisie de la CEC Bank au fost trimise şi urmează să fie analizate de senatori, începând de luni.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Noua taxă pe morile de vânt iscă scandal la Sofia

    Taxa de 20% se aplică la veniturile obţinute de parcurile fotovoltaice şi eoliene din vânzarea la preţuri preferenţiale a electricităţii şi a fost iniţiată de Volen Siderov, liderul partidului naţionalist Ataka, în cursul dezbaterilor la bugetul pe 2014. Banii încasaţi din taxă ar urma să capitalizeze Compania Naţională de Energie (NEK), împovărată de datorii de peste 1 mld. euro, şi să reducă preţurile la electricitatea pentru consumatorii casnici.

    Ministrul economiei a susţinut ideea, dând ca exemplu aplicarea unor taxe similare în Cehia şi Grecia, dar şi Spania, România şi Marea Britanie, care au introdus măsuri de reformare a generoaselor scheme de sprijin pentru investitorii în energie regenerabilă. Ministrul finanţelor, Petar Ciobanov, a estimat că noua taxă va aduce la buget venituri de peste 80 mil. euro.

    Companiile străine din sector au denunţat imediat taxa drept “scandaloasă, opacă, discriminatorie şi ilegală” şi au ameninţat că aplicarea ei va duce la descurajarea investitorilor de a mai alege sectorul bulgăresc al energiei regenerabile, care a atras până acum investiţii de 4 mld. euro şi a creat mii de slujbe. Camera de Comerţ Germano-Bulgară şi Confindustria Bulgaria, reprezentând interesele investitorilor italieni, au adresat în acest sens un protest guvernului şi parlamentului.

    Diverse ONG-uri au sărit şi ele în apărarea companiilor. Un reprezentant al Centrului pentru Studiul Democraţiei a declarat că măsura va declanşa un val de falimente în rândul companiilor de profil.

  • Noua taxă pe morile de vânt iscă scandal la Sofia

    Taxa de 20% se aplică la veniturile obţinute de parcurile fotovoltaice şi eoliene din vânzarea la preţuri preferenţiale a electricităţii şi a fost iniţiată de Volen Siderov, liderul partidului naţionalist Ataka, în cursul dezbaterilor la bugetul pe 2014. Banii încasaţi din taxă ar urma să capitalizeze Compania Naţională de Energie (NEK), împovărată de datorii de peste 1 mld. euro, şi să reducă preţurile la electricitatea pentru consumatorii casnici.

    Ministrul economiei a susţinut ideea, dând ca exemplu aplicarea unor taxe similare în Cehia şi Grecia, dar şi Spania, România şi Marea Britanie, care au introdus măsuri de reformare a generoaselor scheme de sprijin pentru investitorii în energie regenerabilă. Ministrul finanţelor, Petar Ciobanov, a estimat că noua taxă va aduce la buget venituri de peste 80 mil. euro.

    Companiile străine din sector au denunţat imediat taxa drept “scandaloasă, opacă, discriminatorie şi ilegală” şi au ameninţat că aplicarea ei va duce la descurajarea investitorilor de a mai alege sectorul bulgăresc al energiei regenerabile, care a atras până acum investiţii de 4 mld. euro şi a creat mii de slujbe. Camera de Comerţ Germano-Bulgară şi Confindustria Bulgaria, reprezentând interesele investitorilor italieni, au adresat în acest sens un protest guvernului şi parlamentului.

    Diverse ONG-uri au sărit şi ele în apărarea companiilor. Un reprezentant al Centrului pentru Studiul Democraţiei a declarat că măsura va declanşa un val de falimente în rândul companiilor de profil.

  • Voinea nu spune cine a propus acciza la benzină, dar divulgă că FMI a vrut creşterea cotei unice

    “Cine a venit cu această măsură? Ele nu sunt personalizate. Au fost multe măsuri pe masă (…) nu are rost să intrăm în astfel de detalii. Aceste măsuri se discută cu partea romană şi noi le asumăm. O măsură care a fost pe masă, nu la solicitarea părţii române, şi pe care nu am adoptat-o, a fost creşterea cotei unice. De la 16 la 18%. N-am adoptat-o pentru că ne-am uitat la efectele asupra întregii economii”, a spus Voinea la emisiunea “După 20 de ani”, difuzată duminică la ProTV.

    El a explicat că bugetul se construieşte pe un nivel al deficitului şi al veniturilor şi apoi trebuie acoperit golul care se naşte ca diferenţă între venituri şi cheltuieli. “Golul respectiv era de peste 5 miliarde de lei (…) Inclusiv creşterea salariului minim a adus un plus la buget, pentru că pe sectorul privat sunt mai multe salarii minime decât în sectorul public”, a continuat Voinea.

    Ministrul a arătat că măsura creşterii accizei cu 7 eurocenţi aduce la buget 2,6 miliarde lei.

    Mai mult pe www.mediafax.ro
     

  • Voinea nu spune cine a propus acciza la benzină, dar divulgă că FMI a vrut creşterea cotei unice

    “Cine a venit cu această măsură? Ele nu sunt personalizate. Au fost multe măsuri pe masă (…) nu are rost să intrăm în astfel de detalii. Aceste măsuri se discută cu partea romană şi noi le asumăm. O măsură care a fost pe masă, nu la solicitarea părţii române, şi pe care nu am adoptat-o, a fost creşterea cotei unice. De la 16 la 18%. N-am adoptat-o pentru că ne-am uitat la efectele asupra întregii economii”, a spus Voinea la emisiunea “După 20 de ani”, difuzată duminică la ProTV.

    El a explicat că bugetul se construieşte pe un nivel al deficitului şi al veniturilor şi apoi trebuie acoperit golul care se naşte ca diferenţă între venituri şi cheltuieli. “Golul respectiv era de peste 5 miliarde de lei (…) Inclusiv creşterea salariului minim a adus un plus la buget, pentru că pe sectorul privat sunt mai multe salarii minime decât în sectorul public”, a continuat Voinea.

    Ministrul a arătat că măsura creşterii accizei cu 7 eurocenţi aduce la buget 2,6 miliarde lei.

    Mai mult pe www.mediafax.ro
     

  • Telenovela bugetului: boală lungă, moarte sigură

    Şi atunci, şi acum, în cauză era încăpăţânarea oarbă a unor politicieni care nu vor decât să-şi sape adversarii, în totală nepăsare faţă de soarta economiei şi a ţării: atunci era referendumul de demitere, acum e întârzierea bugetului pe 2014 fiindcă nici preşedintele, nici premierul nu s-au sinchisit să comunice din timp pe marginea lui în aşa fel încât să evite penibila criză de acum.

    În Parlament, proiectul de buget a fost adoptat în timp record, având ca principale prevederi majorarea salariului minim de la 800 la 900 de lei şi majorarea pensiilor cu 3,76%, care vor fi contrabalansate la nivel de venituri, conform înţelegerii cu FMI, de majorarea accizei la carburanţi şi de lărgirea bazei de impozitare pentru impozitul pe proprietate.

    Preşedintele Băsescu şi-a menţinut însă poziţia privind neaprobarea memorandumului cu FMI, retrimiterea bugetului la Parlament şi contestarea lui la CCR dacă USL nu renunţă la majorarea accizei la carburanţi cu 7 eurocenţi/litru, ceea ce a oferit muniţie electorală Guvernului, care a constatat că anunţul preşedintelui a determinat o depreciere de 0,8% a leului (faţă de o marjă de variaţie de 0,5% în ultima lună) şi amânarea de către FMI până în martie a evaluării acordului încheiat în septembrie cu România.

    Prudent, PDL l-a lăsat în ofsaid pe preşedinte, anunţând că deocamdată n-a luat o decizie privind contestarea bugetului la CCR; în schimb, a decis să organizeze pichete de protest la sediile prefecturilor din toată ţara, în semn de protest faţă de bugetul pe 2014.

  • Telenovela bugetului: boală lungă, moarte sigură

    Şi atunci, şi acum, în cauză era încăpăţânarea oarbă a unor politicieni care nu vor decât să-şi sape adversarii, în totală nepăsare faţă de soarta economiei şi a ţării: atunci era referendumul de demitere, acum e întârzierea bugetului pe 2014 fiindcă nici preşedintele, nici premierul nu s-au sinchisit să comunice din timp pe marginea lui în aşa fel încât să evite penibila criză de acum.

    În Parlament, proiectul de buget a fost adoptat în timp record, având ca principale prevederi majorarea salariului minim de la 800 la 900 de lei şi majorarea pensiilor cu 3,76%, care vor fi contrabalansate la nivel de venituri, conform înţelegerii cu FMI, de majorarea accizei la carburanţi şi de lărgirea bazei de impozitare pentru impozitul pe proprietate.

    Preşedintele Băsescu şi-a menţinut însă poziţia privind neaprobarea memorandumului cu FMI, retrimiterea bugetului la Parlament şi contestarea lui la CCR dacă USL nu renunţă la majorarea accizei la carburanţi cu 7 eurocenţi/litru, ceea ce a oferit muniţie electorală Guvernului, care a constatat că anunţul preşedintelui a determinat o depreciere de 0,8% a leului (faţă de o marjă de variaţie de 0,5% în ultima lună) şi amânarea de către FMI până în martie a evaluării acordului încheiat în septembrie cu România.

    Prudent, PDL l-a lăsat în ofsaid pe preşedinte, anunţând că deocamdată n-a luat o decizie privind contestarea bugetului la CCR; în schimb, a decis să organizeze pichete de protest la sediile prefecturilor din toată ţara, în semn de protest faţă de bugetul pe 2014.