BusinessMagazin

Tag: Actualitate

  • Bucluc in industria tequilei

    Tequila nu mai duce cu gandul doar la voie buna, cel putin in Mexic. Pe de o parte, producatorii isi freaca mainile de satisfactie cu gandul la recordul de 210 milioane de litri produsi pana la finele anului. Pe principala piata externa – SUA – vanzarile de tequila au inregistrat si ele o noua culme: in 2004 s-au consumat nu mai putin de 8,5 milioane de sticle de tequila. Marile distilerii precum Jose Cuervo si Tequila Sauza au in posesie rezerve mari de agava albastra – planta care da bauturii gustul dulceag.

    De partea cealalta, insa, furnizorii de agave nu primesc cu bucurie vestea buna pentru procesatori. Cei 12.000 de mici crescatori de agave din Mexic sunt in pericol, scrie Newsweek. Preturile au scazut de la maximumul de 1,70 dolari kilogramul de miez de agava in 2002, la 14 centi, in prezent. In ultimele trei luni, mii de crescatori de agave au montat baricade in fata portilor a cinci distilerii, cerand cresterea preturilor. Criza aminteste de cea de la mijlocul anilor ‘90, cand producatorii au scazut productia intentionat, pentru a protesta fata de pretul prea mic pe care il incasau.

    Intre timp, preturile au revenit la normal si au crescut cu 300% in 2000. In replica, principalii producatori de tequila au inceput sa-si construiasca propriile ferme. Proprietarii care detin si plantatii, si distilerii reprezinta in prezent 40% din totalul furnizorilor de agava. „In urmatorii sapte ani, numarul micilor crescatori va scadea cu peste 50%“, spune Salvador Gutiérrez, un expert in industria tequilei la Universitatea din Guadalajara.

    Evenimente similare se produc si in alte state din America Latina. Recent, in Argentina, datorita extinderii culturilor de soia, 150.000 de fermieri a trebuit sa-si paraseasca locurile natale, pe masura ce marile companii agricole isi insuseau terenurile cultivate odinioara cu orez, cartofi sau porumb.

  • CIA cauta la suprafata

    Sa te uiti la televizor si sa asculti radioul pentru a afla ce mai pun la cale teroristii este cu siguranta mult mai putin costisitor decat sa platesti miliarde de dolari pentru a instrui agentii sub acoperire sau a asculta telefoanele. Drept urmare, CIA vrea sa creeze un departament care sa culeaga informatii neclasificate din articole de cercetare, pamflete religioase, website-uri, chiar si carti de telefoane, dar care pot fi vitale securitatii Statelor Unite, scrie revista Time. Bugetul noului departament – care va fi deschis, potrivit unor inalte surse din CIA, la 1 octombrie – va fi de aproape 100 de milioane de dolari si va fi atent monitorizat de John Negroponte, directorul Serviciilor Nationale de Informatii.

    „Vrem ca acest serviciu sa fie unul separat si identificabil in cadrul CIA, astfel incat sa stim cu siguranta ce investitii au fost facute, nici un ban nu va fi folosit fara aprobare“, spune un reprezentant oficial al lui Negroponte. Guvernul american a fost criticat in trecut pe motiv ca, desi informatiile publice s-au dovedit valoroase, s-a dat mai mare importanta informatiilor secrete.

    Un exemplu este momentul in care CIA nu a reusit sa prevada, in 1998, un test nuclear in India, desi primul-ministru al tarii a dus o campanie in care promitea lansarea unui program de testare a armelor nucleare.

    Daca nu apare stampila „secret“, informatia nu se prea ia in serios, spune si Michael Scheuer, fost director al unui departament CIA special creat pentru Osama bin Laden. „Nu exista metoda mai buna sa afli ce urmeaza sa faca bin Laden, decat sa citesti ce-a mai zis el“, conchide Scheuer.

  • De bine si de rau despre Bulgaria

    Bulgaria a avut un surplus bugetar de peste un miliard de leva (peste 511 milioane de euro) in prima jumatate a anului, se arata intr-un raport al ministrului de finante, Milen Velcev. Pentru prima jumatate a lui 2005, veniturile bugetare au atins 5,9 miliarde de leva (peste 3 miliarde de euro), cu 15% mai mult ca anul trecut, in aceeasi perioada. Cresterile cu 16,1% a veniturilor impozabile si cu 12,9% a celor neimpozabile au contribuit, in egala masura, la majorarea veniturilor bugetare de anul acesta.

    Banca Nationala a Bulgariei (BNB) a publicat pe 8 august ultimele date cu privire la balanta de plati a tarii. Deficitul de cont curent al Bulgariei a ajuns, in prima jumatate a anului, la 6,5% din PIB, cu 1,5% in crestere fata de anul trecut, in aceeasi perioada. Astfel, deficitul de cont curent era, la sfarsitul lunii iunie, de 1.372 de miliarde de euro, fata de 961,9 miliarde de euro cu un an inainte, crestere pusa pe seama majorarii deficitului comercial. Deficitul comercial al tarii a ajuns la 8% din PIB in prima jumatate a acestui an. Exporturile au crescut cu 21,1%, iar importurile cu 23,5%.

    Bulgaria a adoptat un sistem monetar restrictiv, care fixeaza leva in functie de euro. Acest aranjament nu permite guvernului sa protejeze economia interna cu ajutorul instrumentelor monetare. Un alt motiv de ingrijorare a fost scaderea investitiilor straine directe la 723,2 milioane de euro in perioada ianuarie-iunie, de la 847,7 milioane de euro in 2004. Investitiile straine directe au acoperit, in iunie, 52,7% din deficit, fata de 88,1% cu un an inainte. Scaderea investitiilor straine directe este un fenomen temporar, si va reveni, in curand, la cotele anterioare, sunt de parere expertii.

  • Profit din forme ca forma de profi

    Putini dintre noi admiram forma aerodinamica a aspiratorului, atunci cand ne grabim sa terminam curatenia saptamanala. Dar designul industrial este o industrie in sine si nici una dintre formele lucrurilor de care ne folosim zilnic nu este accidentala.

    In Polonia, bunaoara, designerii profesionisti sunt, in general, absolventi ai Academiei de Arte Frumoase. Si, asa cum un design reusit trebuie sa fie si aspectuos si practic, multi designeri incearca sa se foloseasca de calitatile artistice pentru a scoate profit, scrie Warsaw Business Journal.

    Chiar daca opera artistilor polonezi este foarte apreciata la competitii internationale si la expozitii de design interior, succesul lor se termina, de cele mai multe ori, aici. Cand vine vorba de implementarea sau promovarea ideilor, acestia nu pot decat sa-i invidieze pe italieni sau pe scandinavi, pentru care designul a devenit o industrie nationala. In timp ce unii dau vina pe guvern, care nu face destule pentru a le promova creatiile, altii sunt de parere ca artistul ar trebui sa observe piata, sa vina in intampinarea nevoilor clientilor si sa-si gaseasca nisa.

    Un model de succes este Wzornik, o companie de design industrial ale carei venituri s-au ridicat anul trecut la peste 3 milioane de zloti (aproape 746.000 de euro). In zece ani, Wzornik a devenit unul din principalii furnizori de servicii in domeniul designului de produs.

    Unul dintre cei mai faimosi designeri polonezi, Tomasz Augutyniak, acum director de design la Com40, a lucrat si el cu Wzornik. In prezent, 95% din mobila produsa de Com40 merge catre gigantul scandinav Ikea si este exportata catre mai multe tari. In acelasi timp, compania si-a lansat propriul brand – Comforty – si a deschis un lant de magazine in Polonia.

    „Designerul polonez de mobila nu este mai nepriceput decat italianul sau englezul, insa cei care decid ce e promovat si cine produce sunt oamenii de afaceri, iar acestora le lipseste curajul“, spune Augustyniak. „Produsele de masa aduc cele mai importante profituri, iar atunci cand vor sa cumpere, ei opteaza pentru produse cu un nume cunoscut“, mai spune Augustyniak.

    Problema nu e cererea – dovada fiind valoarea exporturilor de mobila poloneza (aproape 497 de milioane de euro), care reprezinta 80% din productie.

    Din pacate, nu de acelasi succes se bucura designul polonez. Augutyniak nu-si pierde insa speranta. „Nu cred ca Polonia va deveni vreodata un etalon pentru industria designului, asa cum este Italia, deoarece pasiunea pentru frumusete si arte frumoase este deja traditionala acolo.

    Pentru ca designul sa devina o ramura importanta a economiei, trebuie sa existe nevoi sociale. Iar acestea au fost distruse in perioada comunista.

    Insa tot mai multi tineri, neatinsi de experientele comuniste, vor sa se inconjoare de obiecte frumoase si sunt dispusi sa plateasca mai mult pentru un design reusit.“

  • Computere sau doctori digitali?

    Pe masura ce avanseaza, industria calculatoarelor se confrunta cu tot mai multe probleme. Tehnologia a devenit atat de complexa, incat clientii – atat consumatorii individuali, cat si companiile – sunt coplesiti, scrie Business Week. Noroc cu Paul Horn, seful laboratoarelor de cercetare ale IBM, care, gandindu-se ca in curand situatia ar putea iesi de sub control, a conceput o teza denumita „Manifest pentru Calcul Autonom“, cerand oamenilor de stiinta sa-si uneasca puterile in vederea crearii unei noi generatii de computere, capabile sa-si descopere si sa-si rezolve singure problemele din sistem.


    Chemarea sa nu a ramas fara raspuns. De curand, IBM a conceput un soft format din trei componente, care monitorizeaza sistemele de calcul, le reporneste automat in urma unei pene de curent si deviaza sarcinile de calcul, evitand blocajele.


    Iar Cisco Systems a construit produse „pentru aplicare in retele“, capabile sa „priveasca“ inauntrul pachetelor de informatii care circula in retele si sa decida care e cel mai bun traseu pentru acestea. Anul viitor, Microsoft planuieste livrarea unor tehnologii inteligente o data cu noua versiune Windows, capabile sa „simta“ atunci cand un disk drive e pe cale sa „cedeze“ si sa avertizeze utilizatorii pentru a-si putea salva la timp documentele.


    Companiile din domeniul tehnologic care pot furniza tehnologii atat de sofisticate vor avea un avantaj net in fata rivalilor.


    Pe piata de 800 de miliarde de dolari a echipamentelor IT destinate corporatiilor, preturile pentru achizitionarea computerelor standard, a serverelor si a retelelor sunt in continua scadere.


    In schimb, produsele care faciliteaza utilizarea unui calculator continua sa fie scumpe.     Acesta este si motivul pentru care companiile din domeniul tehnologic au facut si fac eforturi sa creeze aparate care pot sa „gandeasca“ singure.


    Urmatorul pas, scrie Business Week, este de a crea masini care sa se „vindece“ singure. In prezent, pe piata nu exista decat o singura astfel de tehnologie, marca Hewlett-Packard, denumita „virus throttle“, care detecteaza o activitate suspecta – posibil generatoare de virusi – in calculator.

  • Dupa chinezi vin indienii

    Ianuarie 2005 marcheaza momentul in care cotele impuse Chinei si Indiei la exportul de materiale textile si imbracaminte catre Europa si Statele Unite au fost eliminate. De atunci pana in prezent, industria textila a celor doua tari a luat un avant nemaiintalnit, consemneaza revista Forbes. In primele cinci luni ale acestui an, exporturile Chinei de materiale textile si imbracaminte catre SUA au crescut cu 54%, ajungand la 9,9 miliarde de dolari, iar ale Indiei cu 29% (2,3 miliarde de dolari), potrivit Organizatiei Internationale a Muncii, o institutie din cadrul ONU.

    Pana nu demult, continuand ideile liderului de opinie Mahatma Gandhi, autoritatile indiene sprijineau dezvoltarea industriei la scara mica, cu fabrici in care lucrau – de regula manual – sub o suta de muncitori. Rezultatele slabe au demonstrat ca sistemul este depasit. Drept urmare, guvernul indian a redus anul trecut taxele la importul de echipamente pentru industria textila si a anuntat in decursul acestei veri intentia de a aloca 150 de milioane de dolari pentru crearea pana in 2008 a 25 de fabrici de textile si, implicit, a 500.000 de noi locuri de munca. India si China isi disputa feroce suprematia in atragerea cererilor venite din partea clientilor europeni sau americani.

  • Totul porneste de la job-uri

    Salariul minim pe economie este nejustificat de mare in Europa, descurajand companiile sa creeze noi locuri de munca. Sistemul de munca prevede ca angajatii noi sa fie platiti mai putin decat cei cu vechime. Iar impozitele mari pe salarii si birocratia ingreuneaza procesul de incepere si rulare a unei afaceri.

    Investitiile straine au scazut semnificativ in Franta si Germania intre 2003-2004, in parte din cauza temerii crescande cu privire la structura pietei muncii, a birocratiei si a ritmului lent al reformelor. Nu in ultimul rand, mobilitatea sociala – legata de cea economica – stagneaza. In Germania, doar 8% din copiii cu parinti apartinand clasei muncitoare au terminat liceul. Tinerii incep calificarea pentru o meserie de la 10 ani, lucru ce ingreuneaza urcarea pe treapta socioeconomica. Toate acestea au dus la crearea unei noi elite: cei care au un job vs. cei care nu au. Primii se bucura de o piata a muncii bine protejata. Atat in Franta, cat si in Germania, guvernele au refuzat sa micsoreze costurile angajarii sau ale concedierii si sa incurajeze contracte de munca mai permisive.


    Salariul minim pe economie – cu 30 de procente mai mare ca in SUA – deserveste clasa sociala care are mai multa nevoie de angajare. Un studiu realizat de economistul francez Bernard Salanié sustine ca o crestere cu un procent a salariului minim duce la disparitia a 29.000 de locuri de munca.

  • La shopping pe Váci utca

    Ungurii par sa aiba apetit pentru cumparaturi. Nu degeaba Váci utca, o strada principala din centrul Budapestei, a fost desemnata, intr-un studiu publicat recent, strada de cumparaturi cu ritmul cel mai rapid de dezvoltare din Europa Centrala.

     

    Interesant e insa faptul ca Budapesta nu are – ca Viena sau Praga – o strada sau o zona in care concentratia de retaileri din domeniul modei de lux sa fie preponderenta. Atat Váci utca, cat si imediata ei proximitate au magazine cu preturi medii si putin peste medie. Cererea pe plan local pentru marci din domeniul modei de lux este in crestere, fapt ce demonstreaza ca ofertele din piata nu satisfac nevoile consumatorilor. Desi actualul sistem de TVA din Ungaria (valabil pana la 1 ianuarie 2006) urca pretul produselor de lux cu 7-8% fata de Milano sau Viena, cererea exista. O explicatie e si durata mai mare a sezonului de reduceri in Ungaria.

     

    Potrivit lui András Berendi, proprietarul Roland Fashion House Rt care detine franciza pentru nume precum Max Mara, Tommy Hilfiger si Hugo Boss, dupa modificarea TVA din ianuarie, piata ungara va fi mult mai atractiva pentru retailerii de moda de lux. „Aproape toti reprezentantii marilor branduri ne-au contactat recent, ceea ce demonstreaza ca pe piata are loc o schimbare“, remarca Berendi.

  • Vremea extremelor

    In vreme ce estul Europei e sub ape, sudul e parjolit de seceta. De la grau pana la laptuci, culturile fermierilor din Spania, Portugalia, Franta si Italia sunt profund afectate, scrie revista Time. S-a ajuns, astfel, la rationalizarea oficiala a apei in doua treimi din teritoriul Frantei si in majoritatea teritoriului spaniol.

     Unele provincii spaniole au hotarat chiar sa inchida sau sa restrictioneze functionarea piscinelor si a fantanilor publice. Potrivit estimarilor Comisiei Europene, productia de cereale in cele patru tari va scadea cu 10% (ceea ce inseamna 28 de milioane de tone), iar la unele tipuri de grau chiar cu 25%. „Vinovata“ nu e doar vremea capricioasa de anul acesta, spun unii specialisti, ci si politica agricola a Europei, mai precis alocarea gresita a subventiilor.

    Intr-un raport dat publicitatii in urma cu doua saptamani, grupul francez UFC-Que Choisir a criticat aspru folosirea fara discernamant a apei pentru irigatii. In unele dintre zonele cele mai afectate de seceta din sudul Frantei, de exemplu, s-a cultivat in exces porumb, o planta mare consumatoare de apa. Grupul a mai criticat si faptul ca fermierii din zonele cele mai afectate de seceta platesc prea putin pentru apa. „Este un paradox incredibil: cu cat riscul de seceta este mai ridicat, cu atat taxele pentru irigatii sunt mai mici“, observa reprezentantii grupului.

    Desi fermierii au respins criticile aduse, criza iscata ar putea conduce la reexaminarea repartizarii apei in cele patru tari afectate. Intre timp, Comisia Europeana incearca sa suplineasca lipsa cerealelor, furnizand pe pietele din sudul Europei cereale din Ungaria, Slovacia si alte tari central-europene membre ale UE, ale caror recolte au depasit asteptarile datorita ploilor abundente.

  • Vremea extremelor

    In vreme ce estul Europei e sub ape, sudul e parjolit de seceta. De la grau pana la laptuci, culturile fermierilor din Spania, Portugalia, Franta si Italia sunt profund afectate, scrie revista Time. S-a ajuns, astfel, la rationalizarea oficiala a apei in doua treimi din teritoriul Frantei si in majoritatea teritoriului spaniol.

     Unele provincii spaniole au hotarat chiar sa inchida sau sa restrictioneze functionarea piscinelor si a fantanilor publice. Potrivit estimarilor Comisiei Europene, productia de cereale in cele patru tari va scadea cu 10% (ceea ce inseamna 28 de milioane de tone), iar la unele tipuri de grau chiar cu 25%. „Vinovata“ nu e doar vremea capricioasa de anul acesta, spun unii specialisti, ci si politica agricola a Europei, mai precis alocarea gresita a subventiilor.

    Intr-un raport dat publicitatii in urma cu doua saptamani, grupul francez UFC-Que Choisir a criticat aspru folosirea fara discernamant a apei pentru irigatii. In unele dintre zonele cele mai afectate de seceta din sudul Frantei, de exemplu, s-a cultivat in exces porumb, o planta mare consumatoare de apa. Grupul a mai criticat si faptul ca fermierii din zonele cele mai afectate de seceta platesc prea putin pentru apa. „Este un paradox incredibil: cu cat riscul de seceta este mai ridicat, cu atat taxele pentru irigatii sunt mai mici“, observa reprezentantii grupului.

    Desi fermierii au respins criticile aduse, criza iscata ar putea conduce la reexaminarea repartizarii apei in cele patru tari afectate. Intre timp, Comisia Europeana incearca sa suplineasca lipsa cerealelor, furnizand pe pietele din sudul Europei cereale din Ungaria, Slovacia si alte tari central-europene membre ale UE, ale caror recolte au depasit asteptarile datorita ploilor abundente.