În trimestrul I, spreadul scăzuse cu 25%. în clasamentul global al ţărilor cu cea mai mare probabilitate estimată de incapacitate de plată, România ocupă locul 18, faţă de 21 la finele lui martie. Spania ocupă locul 9, Italia locul 11, Croaţia locul 12, iar Ungaria locul 13.
La această alianţă vor participa PDL, Iniţiativa Civică de Centru-Dreapta a lui Mihai Răzvan Ungureanu, Noua Republică a lui Mihail Neamţu, PNŢCD aripa Aurelian Pavelescu, Fundaţia Creştin-Democrată a lui Teodor Baconschi şi Adrian Papahagi. Formaţiunile au convenit să-şi păstreze identitatea politică şi să prezinte un program de guvernare şi candidaţi comuni pentru alegerile parlamentare.
Punctul de pornire al alianţei este conştiinţa că nici PDL, nici ceilalţi nu pot reuşi să câştige separat suficiente mandate parlamentare încât să asigure o opoziţie solidă la USL. Mai departe însă, pasul spre recâştigarea guvernării ar urma să fie făcut printr-o alianţă în Parlament cu PPDD, UDMR şi UNPR, precum şi cu oameni din PNL şi PSD. De aici ar putea apărea conflicte între cei care susţin o dreaptă pură, fără participarea pedeliştilor percepuţi drept corupţi şi fără compromisuri cu “soluţiile imorale” acceptate de guvernările precedente, şi cei care susţin că prioritatea zero e recâştigarea puterii cu orice preţ moral.
O altă sursă de conflicte ar putea apărea între liderii formaţiunilor, având în vedere personalităţile puternice ale unor Mihail Neamţu sau MRU şi ambiţia formaţiunilor de a revendica fiecare pentru sine statutul de “adevărata dreaptă”, dar şi dorinţa membrilor vechi ai PDL de a nu se subordona unor nou-veniţi fără popularitate în partid, ca Monica Macovei şi Cristian Preda, sau unor politicieni ca MRU sau Neamţu, care nici măcar nu sunt membri ai PDL.
Izbaşa a fost notată în finală cu 15.383 la prima săritură şi cu 15.000, la acea de-a doua, iar cu media de 15.191 a obţinut medalia de aur, care este a opta pentru România la actuala ediţie a JO.
Sandra Izbaşa, în vârstă de 22 de ani, mai are în palmares încă un titlu olimpic, câştigat în 2008, la Bejing, la sol. Celelalte finale individuale cu românce la start sunt: sol (Cătălina Ponor şi Sandra Izbaşa) şi bârnă (Cătălina Ponor, Diana Bulimar), ambele programate marţi.
Mai mult pe www.mediafax.ro.
3,77 mld. lei
valoarea totală a cheltuielilor pentru inovare ale companiilor în anul 2010, în care ponderea cea mai mare (69,1%) au avut-o cheltuielile cu achiziţii de maşini, echipamente, software
30,8%
ponderea companiilor din industrie şi servicii care au investit în inovaţie şi au folosit inovaţia în activitatea lor în 2008-2010, potrivit INSSE, în scădere cu 2,5% faţă de perioada 2006-2008
3.927
numărul de autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale eliberate în luna iunie, în scădere cu 9,1% faţă de luna mai 2012 şi cu 5,6% faţă de luna iunie 2011
241 mld. euro
creditele nete oferite de băncile germane Greciei, Irlandei, Italiei, Portugaliei şi Spaniei în primele cinci luni ale anului, în scădere cu 55 mld. euro faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut
0,8%
scăderea preţurilor producţiei industriale în UE în luna iunie faţă de luna mai, când preţurile scăzuseră cu 0,7% faţă de luna aprilie, evoluţie explicată prin scăderea comenzilor la nivel european şi prin recesiunea prin care trec cele mai multe state membre UE
1,1%
cu atât a scăzut în iunie cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul, ajustată sezonier, comparativ cu luna precedentă
Problema se va rezolva în curând, mai exact la sfârşitul lunii septembrie, când vor fi inaugurate noile galerii ce vor găzdui circa 2.500 de obiecte de artă islamică din secolele al VII-lea până la al XIX-lea, dintre care multe nu au mai fost expuse înainte nicăieri.
Proiectul galeriilor de artă islamică de la Luvru s-a putut concretiza în mare parte datorită unei donaţii de 20 de milioane de dolari de la Prinţul Walid ibn Talal din Arabia Saudită, iar exponatele vor proveni atât de la acest muzeu, cât şi de la Musée des Arts Décoratifs.
Locul unde vor fi expuse este vechea Curte Visconti, unul dintre puţinele spaţii de la Luvru care până acum nu erau accesibile publicului. “La Cour Visconti” a fost restaurată, extinsă prin excavări suplimentare care au permis crearea a două noi etaje sub pământ şi dotată cu noi pereţi şi cu un nou acoperiş de sticlă şi metal.
Amenajarea noilor galerii şi câteva dintre exponatele de artă islamică:
Una din ultimele tendinţe în domeniul modei presupune colaborarea creatorilor de haine cu artişti plastici pentru diverse colecţii, scrie The Telegraph. Astfel, fondatoarea casei de modă Marni, Consuelo Castiglioni, a făcut echipă cu artistul american Brian Rea la realizarea unor genţi şi tricouri, precum şi cu olandezul Rop van Mierlo, impresionată fiind de seria de picturi cu animale sălbatice ale acestuia. Amprenta lui Van Mierlo se regăseşte în colecţia de primăvară/vară 2013.
La rândul său, Lacoste Live! a lansat o minicolecţie în colaborare cu ilustratorul american Micah Lindberg.
Loewe a colaborat cu artistul spaniol Antonio Ballester Moreno la o gamă de eşarfe.
Producătorul american de articole de lux Coach a transpus arta lui James Nares în genţile sale de damă.
Nici Louis Vuitton nu s-a lăsat mai prejos, realizând în parteneriat cu cunoscuta artistă japoneză Yayoi Kusama o colecţie de articole vestimentare, pantofi şi genţi.
“Bora Bora”, “În film la naşu’” şi “Tatăl meu e cel mai tare” sunt cele trei scurt-metraje care au făcut posibil acest eveniment cinematografic unic în România. În aproape două ore de filme de esenţă tare, “Hot Shorts” adună genuri diferite – dramă, comedie, acţiune – pornind de la drama omului simplu şi cinstit care se trezeşte arestat peste noapte, trecând la umorul nebun iscat la graniţa cu Republica Moldova când un actor caută cu disperare să ajungă la o filmare cu Coppola şi încheindu-se cu povestea lui Andrei care devine pionul principal într-o reţea de mafioţi de cartier.
Ce vedem la cinema: “Hot Shorts” (GALERIE FOTO)
Trei regizori pe cât de tineri, pe atât de talentaţi: Bogdan Mirică (“Bora Bora”), Cristina Jacob (“În film la naşu’”) şi Radu Potcoavă (“Tatăl meu e cel mai tare”) îşi vor putea expune viziunea pe marile ecrane, din 17 august.
Cu participarea unei impresionante echipe de actori, “Hot Shorts” va aduce în cinematografe unele dintre cele mai sonore nume ale scenei româneşti. De la distribuţia filmului “Bora Bora”, care îi reuneşte în rolurile principale pe Alexandru Potoceanu, Mirela Zeţa şi Ion Săpdaru, la Cristi Iacob, Diana Dumitrescu şi Florin Călinescu, actorii în jurul cărora gravitează acţiunea scurt-metrajului “În film la naşu’” şi nu în ultimul rând la cei care au dat viaţa personajelor din “Tatăl meu e cel mai tare”: Gavril Patru, Ioana Flora şi Alfred Wegeman, vor fi cu toţii prezenţi pe marile ecrane.
Din 17 august, iubitorii de film românesc, european, iubitorii de film cult pot vedea pentru prima oară în confortul sălii de cinema moderne un colaj de scurt-metraje dedicate lor, odată cu lansarea proiectului “Hot Shorts” în cinematografele: Hollywood Multiplex, Movieplex, The Light, Grand Cinema Digiplex, Cinema City (Cotroceni, Sun Plaza, Arad, Brăila, Bacău, Târgu-Mureş şi Constanţa).
“Nu cădeţi în păcatul să luaţi variaţia rezervei valutare şi să credeţi că orice minus înseamnă intervenţie a BNR pe piaţă pentru apărarea monedei. Rezerva de la BNR include şi rezervele minime obligatorii ale băncilor, care fluctuează zilnic, pentru că băncile nu au decât obligaţia de a ţine la BNR o sumă medie pe toată perioada de aplicare, care nu coincide cu luna calendaristică. Ele pot să ţină timp de 5 zile 100 de milioane şi timp de 7 zile un miliard de euro”, a explicat Mugur Isărescu.
În al doilea rând, nicio bancă centrală nu apără moneda strict prin vânzare directă de valută pe piaţă. “Intervenţia se face într-un sens mai complex, de reglare a direcţiei lichidităţii pe piaţă. Iar de multe ori nici nu trebuie să intervenim direct sau indirect, pentru că o bancă centrală are şi alte tehnici”, a explicat Isărescu.
În fine, mărimea rezervei valutare de la BNR se judecă nu în valoare absolută, ci raportat la capacitatea de acoperire a importurilor (un optim fiind să acopere 4-6 luni de importuri prospective; acum câteva luni, rezerva acoperea chiar 8 luni de importuri prospective), la datoria pe termen scurt a ţării, “care nu ne-a dat un spaţiu de manevră la fel de generos”, şi la capacitatea de finanţare a ţării din alte surse, de pildă fonduri UE. De aici şi apelul guvernatorului la o “detensionare a situaţiei politice”, cu atât mai mult cu cât “nu se întrevede în săptămânile următoare o calmare a situaţiei financiare europene”.
Analiştii ING Bank România au comentat în această săptămână că BNR trebuie să fi folosit în luna iulie peste un miliard de euro pentru a susţine leul (cifră despre care guvernatorul Isărescu a spus că este incorectă) şi au estimat că “presiunea de depreciere asupra leului ar putea creşte dacă rezerva valutară continuă să scadă în acelaşi ritm”. Mai mult, analiştii ING cred că, după ce leul s-a depreciat faţă de euro cu 2,7% în luna iulie – a patra depreciere ca mărime din 2009 încoace -, “este probabil ca această evoluţie, care pare să fi fost cauzată de tensiunile politice, să continue şi în trimestrele viitoare, cel puţin până în primul trimestru al anului viitor, când vom şti structura noului parlament şi a noului guvern, ca şi planurile noii administraţii”.
La rândul său, preşedintele suspendat Traian Băsescu a proclamat, recent, că leul nu mai are şanse să-şi revină după referendum, nu doar pentru că răul creat de instabilitatea politică e prea mare, dar şi pentru că BNR nu mai are resurse să stopeze deprecierea leului, fiindcă se apropie de “limita sub care nu putem coborî din punctul de vedere al rezervelor”. Această afirmaţie este falsă, iar faptul că imediat după rostirea ei cursul a crescut o transformă într-un veritabil atac verbal contra leului.
“Cursul de schimb flexibil şi-a făcut în mare măsură datoria până acum, pentru că ne-a dat posibilitatea să menţinem o relativă stabilitate pe piaţa monetară şi la nivelul costurilor de finanţare a deficitului public”, a adăugat guvernatorul BNR, subliniind că “avem în cont un anumit spaţiu de manevră şi n-am ajuns într-un colţ, însă acest spaţiu de manevră trebuie administrat cu înţelepciune”.
El a precizat, în context, că nu întrevede o situaţie în care România va fi silită să apeleze la banii din acordul FMI, pentru că “rezerva valutară este încă la un nivel adecvat şi avem mai mult decât o simplă speranţă că lucrurile se vor rezolva”. O îmbunătăţire a finanţării externe a deficitului bugetar va ajuta şi rezerva valutară administrată de BNR; în plus, “rezerva este ţinută nu ca s-o foloseşti, ci ca s-o demonstrezi, să descurajezi speculaţiile pe curs cu ajutorul ei”.
Şi-a început cariera în sport, ca jucător de fotbal profesionist, dar la 25 de ani şi-a rupt o gleznă şi a fost nevoit să se retragă din această activitate. “M-am concentrat asupra studiilor şi am obţinut masterul în Psihologie, după care mi-am luat un an sabatic în care am călătorit în America de Nord şi de Sud”. Noul obiectiv în domeniul profesional şi experienţele culturale din călătorii au fost “ingredientele perfecte pentru a depăşi re.nunţarea bruscă la pasiunea pentru sport”, spune Raphael Comisetti. Înainte de a se angaja la Philip Morris a încercat şi experienţa de antreprenor, cu magazine de sport şi discoteci şi precizează că “erau alte vremuri şi mai ales un context diferit”.
Pentru Philip Morris a început să lucreze în 2011, “urmare a discuţiei cu un prieten foarte apropiat care vorbea cu un mare entuziasm despre oportunitatea de a lucra în această companie”. Până în acel moment parcursese diverse experienţe profesionale care, după propriile spuse, nu l-au făcut să se simtă foarte împlinit profesional. Din 2001 lucrurile s-au schimbat: “În cei 11 ani de carieră în Philip Morris, am avut opt poziţii diverse în patru filiale diferite” şi a călătorit în peste 20 de ţări în Europa, Asia şi Africa. În prezent are patru subordonaţi direcţi, dar “ori de câte ori este nevoie, pot accesa resurse adiţionale şi sprijin din partea unor experţi în resurse umane din Polonia, Spania sau Elveţia”. Ca director de resurse umane, principala provocare este, spune Raphael Comisetti, “de a pune în practică iniţiative organizaţionale credibile şi suport pentru peste 800 de angajaţi, cu un buget de aproximativ 1 milion de dolari”. Raphael Comisetti spune că nu are regrete legate de carieră, priveşte foarte rar în urmă; crede cu tărie în procesul de învăţare din greşeli şi în principiul de a merge mai departe. Se “mai întâmplă”, povesteşte el, să fie sunat de vânătorii de talente, “dar nu s-a mers niciodată mai departe de un telefon scurt şi politicos”.
100 de tineri manageri sau antreprenori care, la nici 40 de ani, conduc companii cu afaceri de milioane euro sunt puşi anual, încă din 2006, în lumina reflectoarelor de jurnaliştii BUSINESS Magazin. Indiferent că sunt formaţi în multinaţionale sau au dobândit experienţă clădind propriile afaceri, ei sunt nu numai etalonul mediului de business românesc, ci şi cei care trasează direcţiile economiei.
BUSINESS Magazin vă prezintă a şaptea ediţie a catalogului 100 TINERI MANAGERI DE TOP. Catalogul este disponibil din data de 28 mai la toate punctele de difuzarea a presei Inmedio si Relay la pretul de 25 lei.
Dacă dăm la o parte din acest amalgam tot ceea ce înseamnă invazie în spaţiul public a atâtor scene private şi ne referim doar la secvenţele referitoare la ce se întâmplă într-adevăr în lume, faptele prezentate rămân doar scurte trepidaţii de suprafaţă. Să luăm doar un exemplu, aparent paradoxal: într-o lume definită tot mai mult ca un “sat global”, procesul de retrasare a graniţelor, în cea mai mare măsură rezultat al secolului 20, continuă şi astăzi. Dispar şi apar frontiere şi, odată cu ele, noi surse de instabilitate, noi tensiuni, adversităţi sau noi alianţe. Cum, din ce cauze, cu ce consecinţe? În mare măsură, acest proces este tributar memoriei istorice, şi, implicit, redefinirii identităţii naţionale. Astfel încât a te informa asupra istoriei diferitelor state nu înseamnă doar a-ţi satisface o simplă curiozitate enciclopedică, ci a dobândi o perspectivă utilă, deseori absolut necesară pentru a înţelege desfăşurarea evenimentelor de pe scena contemporană, scenă ai cărei nu doar spectatori suntem noi înşine.
Un excelent ghid pentru toţi cei interesaţi de această perspectivă o constituie recent apăruta Enciclopedie de istorie universală semnată de Horia C. Matei, consacrată exclusiv istoriei celor 196 de entităţi statale de astăzi. O istorie multipolară, în care evoluţiile din spaţiul politic primesc luminile datelor economice şi sociale. O carte pe care ar trebui să o avem alături ori de câte ori privim şi primim “breaking news”. Căci, cum spunea Croce, “orice istorie este istorie contemporană” sau, ca să îl parafrazăm pe Cicero, istoria rămâne şi în epoca atotputernicei televiziuni, “magistra vitae”.
Horia C. Matei, “Enciclopedie de istorie universală”, 672 pag., Editura Meronia, Bucureşti, 2012