BusinessMagazin

Tag: romania

  • MOL România se extinde şi ajunge la 137 de benzinării

    “Încă de la începutul anului continuăm aplicarea strategiei noastre de creştere pe piaţa românească, întrucât avem încredere în potenţialul său pe termen lung. Noile benzinării extind reţeaua MOL România la 137 de unităţi şi sunt situate pe trasee foarte utilizate de către şoferi, atât în zona centrală a României cât şi în regiunea estică”, a declarat Kinga Daradics, Country Chairman MOL România.

    Benzinăria din Huedin ocupă o suprafaţă totală de 4.000 de metri pătraţi. Staţia este echipată cu trei pompe multi – produs, cu un total de 20 de pistoale, din care două cu alimentare rapidă, care deservesc vehiculele de mare tonaj.La staţia de benzinărie din Piatra-Neamţ, şoferii au la dispoziţie două pompe, una multiprodus cu opt pistoale şi una pentru alimentare rapidă, cu două pistoale. Suprafaţa totală ocupată este de 1.107 metri pătraţi.

    Ambele benzinării includ magazine, cu suprafeţe de 72 mp şi, respectiv, 61 de metri pătraţi, în care clienţii pot cumpăra produse alimentare, produse din tutun, băuturi, lubrifianţi MOL Dynamic, produse de îngrijire auto EVOX, precum şi cafea sau sandviş-uri.Carburanţii disponibili la pompe sunt benzină – Tempo 95 şi EVO Benzină, respectiv motorină – Tempo Diesel şi EVO Diesel.

    Grupul MOL este o companie multinaţională integrată şi independentă, activând în domeniul petrolului şi gazelor, cu sediul central în Budapesta, Ungaria. Are operaţiuni în peste 40 de ţări şi peste 31.000 de angajaţi în întreaga lume. Grupul controlează cinci rafinării şi două unităţi petrochimice la nivelul managementului integrat al lanţului de aprovizionare, în Ungaria, Slovacia, Croaţia şi Italia. Compania deţine, de asemenea, o reţea de peste 1.700 de staţii în Europa Centrală şi de Sud-Est, în 11 ţări.

    De asemenea, Grupul operează o reţea de conducte de gaze naturale de înaltă presiune de peste 5.800 km în Ungaria. MOL activează şi în comercializarea şi distribuţia de gaze naturale la nivel regional. În România, MOL deţine 137 de bezinării şi a semnat acorduri de concesionare cu Agentia Naţională pentru Resurse Minerale pentru trei perimetre din vestul României, dintre care unul a fost ratificat de către toate autorităţile competente.

  • Restaurantele din România vând anual peste 20.000 de sticle de vin mai scumpe de 100 de euro

    “La valoarea de peste 100 de euro bucata, peste 90% din vinurile care se vând în restaurante sunt din import. Anual, se vând în restaurantele din România peste 20.000 de sticle de vin care costă mai mult de 100 de euro bucata”, a declarat Ciocoveanu pentru MEDIAFAX.

    El estimează piaţa vinurilor de import la aproximativ 10 milioane de euro.

    Majoritatea vinurilor mai scumpe de 100 de euro se vând în restaurantele de lux independente sau în restaurantele hotelurilor de patru şi cinci stele. Mai mult de jumătate din vinurile scumpe se consumă în restaurantele din Bucureşti.

    “Cei care le consumă sunt în general turişti străini, care se cazează în hotelurile de patru şi cinci stele. Principalele ţări din care provin vinurile sunt Franţa, Italia, SUA şi Chile. Cele mai scumpe sunt vinurile franţuzeşti”, a afirmat şeful importatorului de vinuri.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Vânzările Coca-Cola în România au crescut cu 1% anul trecut

    În 2011, Coca-Cola a vândut în România 160,7 milioane navete de băuturi, iar în 2010 167,8 milioane navete, potrivit unui raport prezentat joi de Coca-Cola Hellenic. “Volumul vânzărilor în România a înregistrat o creştere marginală în trimestrul al patrulea şi a crescut cu 1% pe ansamblul întregului an”, se spune în raport.

  • H&M deschide un nou magazin în România. Ce oraş va duce reţeaua la 24 de magazine

    Noul magazin H&M, cu o suprafaţă de 1.575 metri pătraţi, se va desfăşura pe două etaje ale centrului comercial Uvertura Mall din Botoşani.

    “H&M îşi continuă expansiunea în România. După doi ani de prezenţă pe piaţa locală, suntem încântaţi de rezultatele obţinute (…) Privim cu entuziasm deschiderile de noi magazine în oraşele din România, pentru că astfel produsele noastre vor fi disponibile în întreaga ţară”, a declarat, în comunicat, Lori Orosan, Expansion Manager CEE la H&M.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • UPC România, venituri în creştere în lei, nu şi în euro

    În trimestrul patru din 2012, compania a avut venituri de 115 milioane de lei (25,8 milioane de euro), în creştere faţă de 111 milioane de lei (26,2 milioane de euro) cât a raportat în perioada similară din 2011.

    Baza de clineţi (RGU – revenue generating users) a companiei a crescut cu 3,5% în ultimele trei luni ale anului trecut, adăugând în total peste 58.300 de abonamente noi comparativ cu perioada iulie-septembrie din 2012. În total, compania a încheiat anul trecut cu un număr de 1,17 milioane de clienţi.

    Aproximativ 19.400 de abonamente noi au fost înregistrate în perioada menţionată pe segmentul televiziunii digitale, care a avut un avans de 4,8% al numărului de clienţi comparativ cu trimestrul al treilea al anului trecut, până la un total de 423.000. Faţă de aceeaşi perioada a anului trecut, UPC a înregistrat o creştere de 19% a numărului de clienţi de televiziune digitală.

    Numărul de abonaţi HD ai UPC România a cunoscut o evoluţie, ajungand la peste 44.000 la sfârşitul lunii decembrie 2012, reprezentând 10% din baza totală de digital. Aici ne referim la clienţii care aleg să plătească un fee suplimentar pentru a beneficia de până la 18 canale HD. De la 1 octombrie 2012, toţi clienţiii UPC la televiziune digitală au acces la minim 3 canale HD incluse în abonamentul standard.

    Cu o creştere constantă în ultimii ani s-a evidenţiat şi televiziunea prin satelit (DTH), numărul de clienţi pe acest segment ajungând la sfârşitul trimestrului al IV-lea la 319.700, adică o creştere de 7,9% faţă de trimestrul al III-lea.

    în ceea ce priveşte serviciul de televiziune analogică se observă o diminuare a bazei de clienţi, faţă de trimestrul anterior, aceasta fiind determinată în întregime de migrarea către serviciul digital care oferă o experienţă de vizionare cu mult mai bună şi opţiuni diverse precum HD, 3D, DVR, ghid electronic de programe şi control parental.

    Ritmul crescut de migrare a clienţilor la serviciul de televiziune digitală, creşterile pe segmentele de internet şi VAS-uri (servicii cu valoare adaugată) au condus la înregistrarea unei creşteri a veniturilor în lei de 3,4% în T4 2012 comparativ cu T4 2011, respectiv de 3,1% pentru întregul an 2012, comparativ cu anul 2011.

    UPC are creşteri şi pe segmentul de servicii Internet, unde compania a câştigat în trimestrul al IV-lea 16.300 abonamente, raportând o creştere de 5,1% faţă de trimestrul anterior. La sfârşitul anului, UPC România avea 333.000 de abonamente de internet. Internet-ul este segmentul cu cel mai mare potenţial de creştere, impulsionând dezvoltarea pieţei de telecomunicaţii. UPC oferă servicii Fiber Power de mare viteză către peste 125.000 de clienţi, reprezentând aproape 40% din totalul clienţilor de internet. De asemenea, peste 75.500 de clienţi sunt abonaţi şi la soluţia de Internet wireless. La sfârşitul anului 2012, UPC oferă servicii Fiber Power 120Mbps în 100% din localităţile în care compania operează.

    Creşteri se observă şi pe segmentul de telefonie fixă, unde, raportat la T3 2012, în ultimul trimestru al anului 2012 s-a înregistrat o creştere de peste 7,9% a numărului de clienţi, în prezent 228.900 de abonaţi. Comparativ cu ultimul trimestru al anului 2011, cresterea pe segmentul de voce a fost de peste 21%.

  • AOAR: UE îi cere numai României spargerea sistemului de căi ferate şi a celui energetic, dar Germaniei şi Franţei nu

    Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) nu este de acord cu angajamentele de privatizare asumate de Guvern prin vânzarea de pachete de acţiuni la companii importante deţinătoare de monopoluri naturale, precum Transelectrica şi Transgaz, respingând totodată şi privatizarea CFR Marfă. “AOAR a solicitat şi revine public cu cererea de a se proceda la privatizări prin creşterea capitalului companiilor vizate, prin emiterea de acţiuni noi, sprijinind în acest fel strategia investiţională a acestor companii. Conform discu­ţiilor informale avute de reprezentanţii AOAR cu delegaţia FMI din România, a rezultat că nu a fost impusă metoda de privatizare prin vânzarea unor pachete de acţiuni, soluţia de privatizare fiind o opţiune a Guvernului Ro­mâniei”, se arată într-un co­mu­nicat al asociaţiei. Tot­odată, repre­zen­tanţii oame­nilor de afaceri res­ping priva­tizarea CFR Marfă prin vânzarea pache­tului de ac­ţiuni.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Ungaria, elevul neascultător al FMI, a reuşit să se împrumute în dolari mai ieftin decât România

    Guvernul a strâns cu ajutorul băncilor Deutsche Bank, Goldman Sachs, Citigroup şi BNP Paribas două miliarde de dolari prin vânzarea de obligaţiuni cu scadenţa la zece ani şi 1,2 miliarde de dolari prin plasarea de titluri scadente la cinci ani, scrie Bloomberg, care citează surse apropiate tranzacţiilor. Obligaţiunile sunt denominate în dolari. Ungaria s-a finanţat astfel la un randament mediu de 4,2% pentru titlurile la cinci ani şi de 5,4% pentru cele de zece ani, potrivit calculelor Portfolio.hu. Subscrierile au fost de 12 miliarde de dolari. În cea mai recentă ieşire pe piaţa din SUA, România a atras în luna februarie a anului trecut 750 milioane de dolari prin redeschiderea unei emisiuni de obligaţiuni pe 10 ani lansate în luna ia­nuarie. Titlurile au avut un randament de 6,45%, în scădere de la 6,875%, iar oferta a fost de patru ori mai mare decât suma împrumutată. Subscrierile au to­talizat 3,2 miliarde de dolari. Aranjorii principali ai emisiunii au fost Citigroup, Deutsche Bank şi HSBC.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Vânzările de jocuri au crescut anul trecut în România cu aproape 20%, la 20 milioane euro

    Vânzările de jocuri au avansat anul trecut în România cu aproape 20%, la 20 milioane euro, iar companiile din domeniu mizează în anul în curs pe un ritm de creştere similar. “Deşi o mare parte din bani nu mai trec prin firmele româneşti de profil, piaţa de jocuri din România a crescut cu circa 20% anul precedent, până la aproximativ 20 de milioane de euro. La ora actuală, jucătorii de pe plan local cumpără şi de pe site-uri externe, astfel că foarte mulţi bani nu mai ajung în companiile româneşti din industrie”, a declarat directorul general al Computer Games Online Silviu Stroie. El a adăugat că mare parte din banii cheltuiţi de români pe jocuri se îndreaptă către upgrade-uri, unelte şi funcţii noi ale jocurilor free2play şi, implicit, către producătorii de jocuri străini. În prezent, piaţa românească de jocuri se împarte în vânzări pentru calculatoare – 85%, consolă (2-3%) şi dispozitive mobile (12-13%). Suma medie cheltuită lunar de un român pentru jocurile video este de 120 de lei. În total, în România există circa trei milioane de persoane care se joacă pe calculator constant. Majoritatea sunt bărbaţi şi au vârsta cuprinsă între 14 şi 40 de ani. Afacerile Computer Games Online SRL, care deţine site-ul computergames.ro, au crescut anul trecut de peste trei ori, la 1,8 milioane euro. “Creşterea se datorează în principal faptului că anul anterior a fost cel al trecerii masive a cumpărăturilor de jocuri la cutie din retail către mediul online”, a spus Stroie. Firma este controlată de Silviu Stroie – 50% şi Ana Maria Stroie – 50%.

    Mai multe stiri pe zf.ro

  • Evaziunea fiscală, fenomen îngrijorător pentru România

    “Evaziunea fiscală este un fenomen îngrijorător pentru România, iar dacă ne uităm, comparativ, evaziunea fiscală din România este mult peste nivelul mediu din UE. Adăugând şi criza economică, cu siguranţă combaterea evaziunii şi creşterea încasărior bugetare reprezintă o prioritate”, a spus Georgian Pop, după audierea lui Maior, arătând că acest punct de vedere este unul personal, care nu implică Comisia.

    El a arătat că, din punctul său de vedere, la nivelul anului 2013 este necesară găsirea unor formule care să facă în aşa fel încât cooperarea inter-instituţională în acest domeniu să fie mult mai eficientă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Vodafone România a relansat Biblioteca Digitală, cu peste cinci sute de cărţi

    Biblioteca Digitală este disponibilă în pasajul nou din staţia de metrou Piaţa Victoriei şi în Vodafone Experience Store din AFI Palace Cotroceni.

    Utilizatorii pot descărca, direct pe telefonul mobil inteligent sau tabletă, 12 cărţi integrale şi fragmente din peste 500 de cărţi şi 10 audiobook-uri. Descărcarea oricărui fişier din biblioteca digitală este gratuită, indiferent de reţeaua de telefonie mobilă pe care o folosesc utilizatorii. Totodată, conţinutul bibliotecii poate fi accesat şi direct, pe site-ul mobil BibliotecaPeMobil.ro. În cazul în care utilizatorii vor să achiziţioneze un titlu, aceştia vor fi redirecţionaţi către site-ul editurii Humanitas sau către librăria elefant.ro.

    Din lista autorilor disponibili în Biblioteca Digitala fac parte atât scriitori români, cum ar fi Mircea Cărtărescu, Neagu Djuvara, Gabriel Liiceanu, Radu Paraschivescu, Ioan Petru Culianu, Ioan S. Pop, Gellu Naum, Filip Florian, Octavian Paller sau Oana Pellea, cât şi scriitori străini cum ar fi Haruki Murakami, David Lodge, Nikos Kazantzakis, Paulo Coelho, C.S Lewis, Lev Tolstoi, Jonathan Safran Foer, Mihail Bulgakov, Anna Gavalda, Ian McEwan etc.