BusinessMagazin

Tag: uniunea europeana

  • Marea Britanie e pierdut 15% din milionari din cauza Brexit

    Numărul milionarilor în dolari din Marea Britanie a scăzut cu 15%, în contextul în care votul de ieşire din Uniunea Europeană a dus la o scădere a lirei şi a acţiunilor de pe pieţe, potrivit raportului Credit Suisse Group AG, citat de Bloomberg.

    Nivelul averilor din Marea Britanie a scăzut cu 10%, adică cu 1.500 de miliarde de dolari în ultimele 12 luni ca o consecinţă directă a votului în favoarea Brexit, potrivit raportului anual publicat marţi de banca elveţiană.

    „Marea Britanie a avut o perioadă agitată în 2015-2016, cu scăderi agresive ale ratei de schimb şi a pieţei de acţiuni care au urmat votul părăsirii Uniunii Europene. Perspectiva este foarte neclară, atât pentru economie, cât şi pentru averile oamenilor”, susţine Credit Suisse într-un raport.

    Aproape 14.000 de miliarde de dolari, cât reprezintă averile private în Marea Britanie, se împart la 49 de milioane de adulţi, dintre care 5% au cel puţin un milion de dolari. Rezultatul referendumului din 23 iunie a dus la scăderea lirei sterline cu 15% şi la cea mai mare scădere într-o singură zi a pieţei de acţiuni globale de la criza financiară din 2008. În timp ce dividendele şi-au revenit, ţara se confruntă cu incertitudini la nivel politic şi economic în legătură cu Brexit.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Valls: Europa, în pericol să se destrame; aşa că Germania şi Franţa au o responsabilitate imensă

    Uniunea Europeană riscă să se destrame dacă Franţa şi Germania, în mod particular, nu depun eforturi sporite pentru a stimula creşterea economică şi nu ţin cont de preocupările cetăţenilor, a declarat prim-ministrul francez Manuel Valls.

    Europa ar putea eşua şi este în pericol să se destrame, a declarat joi premierul francez Manuel Valls, cu ocazia unei vizite la Berlin, adăugând că este nevoie ca Germania şi Franţa să se implice mai mult în proiectele europene, scrie agenţia de ştiri Reuters.

    De asemenea, Franţa ar trebui să-şi continue reformele, inclusiv reducerea taxelor pentru societăţile comerciale, iar Germania trebuie să depună eforturi suplimentare în ceea ce priveşte investiţiile, a adăugat liderul francez, cu ocazia unui eveniment organizat de cotidianul german Sueddeutsche Zeitung.

    Valls a subliniat că Franţa şi Germania trebuie să rămână puternice şi să ofere proiectelor europene o nouă fundaţie.

    “Europa este în pericol să se destrame”, a afirmat Valls, “aşa că Germania şi Franţa au o responsabilitate imensă”.

    În ceea ce priveşte negocierile cu Marea Britanie pe tema Brexit, oficialul francez a declarat că: “dacă vor putea să aibă toate avantajele Europei, dar fără inconvenientele asociate, atunci deschidem o fereastră pentru ca alţii să părăsească Uniunea Europeană”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Decizia care zguduie din temelii Europa. Ce se întâmplă la graniţele României. Cât de mare e pericolul?

    Rezultatele alegerilor prezidenţiale din Republica Moldova şi Bulgaria, care au adus la putere lideri de stânga, cu vederi pro-ruse, au creat aparenţa că România rămâne o ţară înconjurată de regimuri obediente Moscovei şi că în Europa de Est, Bucureştiul rămâne singur într-o mare „roşie”, care s-ar întinde de la Ankara până la Praga, de la Budapesta până la Chişinău. Cum e în realitate?. Cu Bulgaria şi Moldova care şi până acum înclinau mai mult sau mai puţin către Rusia, în ciuda angajării de facto în NATO şi UE, în cazul Sofiei, sau la nivel de intenţie faţă de UE în cazul Moldovei, pilonii „entuziasmului” pentru NATO şi UE în regiune rămân neschimbaţi – România, Polonia şi statele baltice fiind ca şi până acum într-un fel izolate din acest punct de vedere.  

    Află aici Decizia care zguduie din temelii Europa. Ce se întâmplă la graniţele României. Cât de mare e pericolul?

  • Decizia care zguduie din temelii Europa. Ce se întâmplă la graniţele României. Cât de mare e pericolul?

    Rezultatele alegerilor prezidenţiale din Republica Moldova şi Bulgaria, care au adus la putere lideri de stânga, cu vederi pro-ruse, au creat aparenţa că România rămâne o ţară înconjurată de regimuri obediente Moscovei şi că în Europa de Est, Bucureştiul rămâne singur într-o mare „roşie”, care s-ar întinde de la Ankara până la Praga, de la Budapesta până la Chişinău. Cum e în realitate?. Cu Bulgaria şi Moldova care şi până acum înclinau mai mult sau mai puţin către Rusia, în ciuda angajării de facto în NATO şi UE, în cazul Sofiei, sau la nivel de intenţie faţă de UE în cazul Moldovei, pilonii „entuziasmului” pentru NATO şi UE în regiune rămân neschimbaţi – România, Polonia şi statele baltice fiind ca şi până acum într-un fel izolate din acest punct de vedere.  

    Află aici Decizia care zguduie din temelii Europa. Ce se întâmplă la graniţele României. Cât de mare e pericolul?

  • Zece ani de la aderarea la UE. Cine a câştigat? Cine a pierdut? Încotro mergem?

    În cei 10 ani de la aderarea la UE, PIB-ul României a crescut cu 63%. PIB-ul per capita raportat la puterea de cumpărare a crescut de la 41% faţă de media UE la 57%. În aceeaşi vreme, 1,5 milioane de români au părăsit ţara, punând companiile într-o situaţie nemaiîntâlnită, şi anume să plângă după forţă de muncă.

    O creştere nominală de PIB de peste 60 mld. euro, de la 98 mld. euro în 2006 la 160 de miliarde de euro în 2015 (plus 63%). Un sold pozitiv în relaţia financiară cu UE de 26,5 mld. euro (39,9 mld. euro bani primiţi de la UE minus o contribuţie de 13,4 mld. euro), de la aderare până acum.
    O scădere a inflaţiei de la 6,5% în 2006 spre 1-2% acum (excluzând aici efectul reducerilor de TVA, care în 2015 şi 2016 au condus la deflaţie). O dobândă la care statul se împrumută de la aproximatv 10% în 2006 la 3% acum. În jur de 1,5 milioane de oameni plecaţi în ultimii zece ani din ţară, cel puţin oficial, în schimbul dublării in­ves­tiţiilor străine directe, de la 34 mld. euro la 1 ianuarie 2007 la 64 de miliarde de euro la 31 decembrie 2015.

    Ce putem spune mai mult la zece ani de la aderarea României la UE?

    Citiţi continuarea pe www.zf.ro

  • Zece ani de la aderarea la UE. Cine a câştigat? Cine a pierdut? Încotro mergem?

    În cei 10 ani de la aderarea la UE, PIB-ul României a crescut cu 63%. PIB-ul per capita raportat la puterea de cumpărare a crescut de la 41% faţă de media UE la 57%. În aceeaşi vreme, 1,5 milioane de români au părăsit ţara, punând companiile într-o situaţie nemaiîntâlnită, şi anume să plângă după forţă de muncă.

    O creştere nominală de PIB de peste 60 mld. euro, de la 98 mld. euro în 2006 la 160 de miliarde de euro în 2015 (plus 63%). Un sold pozitiv în relaţia financiară cu UE de 26,5 mld. euro (39,9 mld. euro bani primiţi de la UE minus o contribuţie de 13,4 mld. euro), de la aderare până acum.
    O scădere a inflaţiei de la 6,5% în 2006 spre 1-2% acum (excluzând aici efectul reducerilor de TVA, care în 2015 şi 2016 au condus la deflaţie). O dobândă la care statul se împrumută de la aproximatv 10% în 2006 la 3% acum. În jur de 1,5 milioane de oameni plecaţi în ultimii zece ani din ţară, cel puţin oficial, în schimbul dublării in­ves­tiţiilor străine directe, de la 34 mld. euro la 1 ianuarie 2007 la 64 de miliarde de euro la 31 decembrie 2015.

    Ce putem spune mai mult la zece ani de la aderarea României la UE?

    Citiţi continuarea pe www.zf.ro

  • Volkswagen susţine că vehiculele vândute în UE respectă normele, softul nefiind ilega

    Volkswagen susţine că vehiculele vândute în spaţiul Uniunii Europene respectă normele de poluare, argumentând că softul montat nu reprezintă o încălcare a legislaţiei comunitare, în ceea ce pare a fi o schimbare de strategie a grupului auto german, informează Süddeutsche Zeitung.

    Compania susţine că motoarele diesel ale maşinilor vândute în Europa respectă standardele de poluare. “Conform legislaţiei comunitare, softul implementat la motoarele diesel vândute în Uniunea Europeană nu este un dispozitiv neautorizat”, afirmă oficiali din cadrul Volkswagen citaţi de Süddeutsche Zeitung, Norddeutscher Rundfunk şi Westdeutscher Rundfunk.

    Grupul auto german a trebuit să achite daune de aproape 15 miliarde de dolari (13,5 miliarde euro) în Statele Unite ale Americii pentru instalarea la motoare diesel a unui soft pentru manipularea emisiilor poluante.

    În septembrie 2015, Volkswagen a anunţat că circa 11 milioane de autovehicule ale grupului, la nivel mondial, sunt afectate de scandalul emisiilor poluante. Scandalul a izbucnit după ce Agenţia americană pentru Protecţia Mediului (EPA) a acuzat VW că a instalat sisteme speciale pe unele autoturisme diesel pentru a evita standardele federale din SUA în materie de emisii, expunând cetăţeni americani la gaze poluante. Constructorul auto german ar fi instalat un software special în calculatorul de bord al unor modele diesel Volkswagen şi Audi.

    Dispozitivul este programat să activeze un sistem de filtrare completă a particulelor doar în timpul testelor oficiale pentru emisii. După teste, adică în situatiile generale de funcţionare a motorului, dispozitivul dezactivează sistemul de filtrare a particulelor, susţine Agenţia americană pentru Protecţia Mediului. Potrivit autorităţilor americane, 482.000 de autoturisme cu motoare diesel au încălcat standardele federale americane privind emisiile de dioxid de carbon.

  • UPDATE: Cei mai mulţi alegători ar vrea ca Marea Britanie să rămână în UE – sondaj

    Cei mai mulţi alegători din Marea Britanie ar opta pentru rămânerea ţării în Uniunea Europeană dacă ar fi organizat un nou referendum, relevă un sondaj BMG Research, citat de site-ul agenţiei Reuters.

    Potrivit sondajului, 45% dintre britanici ar prefera menţinerea ţării în UE, 43% se pronunţă în favoarea Brexit, iar 12% sunt nehotărâţi.

    Dacă ar fi excluşi nehotărâţii, ponderea britanicilor favorabili rămânerii în UE este de 51%, iar a celor pro-Brexit de 49%.

    În referendumul din 23 iunie, 51,9% dintre britanicii care au mers la urne au votat în favoarea Brexit, în timp ce 48,1% s-au pronunţat pentru rămânerea în UE.

    Sondajul a fost efectuat în perioada 19-24 octombrie, pe un eşantion reprezentativ de 1.546 de adulţi britanici.

    Înalta Curte de Justiţie de la Londra a decis joi că premierul Theresa May nu poate declanşa procedura de ieşire a Marii Britanii din UE fără aprobarea Parlamentului, întrucât referendumul din 23 iunie a avut doar caracter consultativ, nu obligatoriu.

    Cetăţenii Marii Britanii trebuie să aibă o nouă şansă de a se exprima, eventual printr-un referendum, în privinţa apartenenţei ţării la Uniunea Europeană, a afirmat săptămâna trecută fostul premier laburist britanic Tony Blair. Tony Blair consideră că acordul Marii Britanii privind părăsirea Uniunii Europene va trebui supus aprobării cetăţenilor, pentru a se stabili care sunt condiţiile ieşirii din Blocul comunitar. Politicianul laburist, care a sugerat recent că ar intenţiona să devină din nou prim-ministru, consideră că acordul UE-Marea Britanie pe tema Brexit trebuie aprobat în Parlament, prin alegeri parlamentare anticipate ori printr-un nou referendum. “Dacă vrem să menţinem accesul la piaţa unică a Uniunii Europene, vor apărea diverse obligaţii care ne vor fi impuse, privind libertatea de circulaţie, obligaţii juridice…; atunci vom pune următoarea problemă: libertăţile de care ne vom bucura sunt atât de substanţiale încât chiar vrem să părăsim Uniunea Europeană? O altă posibilitate este să avem o formă mai dificilă de Brexit, să părăsim definitiv piaţa comună, iar atunci trebuie să calculăm problemele, dificultăţile, formele de restructurare economică şi socială necesare pentru a avea succes în această situaţie”, a explicat Tony Blair. “Dacă va deveni clar fie că acesta este un acord care nu merită aprobat sau unul care va avea implicaţii serioase, oamenii ar putea decide că nu îl vor; vor trebui să existe modalităţi, fie prin Parlament, fie prin alegeri anticipate, posibil printr-un nou referendum, în care oamenii să îşi exprime punctele de vedere”, a subliniat Blair, citat de BBC.

    Tabăra favorabilă Brexit a obţinut la limită victoria în referendumul din 23 iunie, iar mulţi lideri politici şi analişti au atras atenţia că mulţi alegători nu au ştiut ce presupune ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană.

  • Adio, ţigări aromate! Legea privind comercializarea acestora a fost promulgată

    Punerea pe piaţă a ţigărilor şi a tutunului rulat cu aromă caracteristică, cum ar fi aromele de fructe, condimente, ierburi, alcool, dulciuri sau vanilie, va fi interzisă, după ce preşedintele Klaus Iohannis a promulgat joi legea care transpune Directiva 2014/40/UE.

    Legea stabileşte condiţiile pentru fabricarea, prezentarea şi vânzarea produselor din tutun şi a celor conexe, în scopul preluării în legislaţia naţională a reglementărilor europene şi internaţionale promovate pentru reducerea consumului de tutun, îndeosebi în rândul tinerilor. În termen de 30 de zile de la de la data intrării în vigoare a legii, Guvernul va pune de acord toate actele sale de punere în aplicare cu dispoziţiile prezentei legi.

    Legea introduce noi condiţii privind ingredientele utilizate în fabricarea produselor din tutun, inscripţionarea şi prezentarea produselor din tutun, trasabilitatea, elementele de securitate şi comerţul transfrontalier la distanţă cu produse din tutun şi conexe.

    De asemenea, sunt reglementate şi nivelurile maxime ale emisiilor de gudron, nicotină şi monoxid de carbon.

    Potrivit noului proiect de lege, va fi interzisă punerea pe piaţă a ţigărilor şi a tutunului rulat care au o aromă caracteristică, respectiv un miros sau gust diferite de cel al tutunului, cum ar fi aromele de fructe, condimente, ierburi, alcool, dulciuri sau vanilie.

    “Produsele cu aromă caracteristică al căror volum al vânzărilor la nivelul întregii UE reprezintă 3% sau mai mult într-o anumită categorie de produse vor fi interzise din 20 mai 2020. De asemenea, va fi interzisă punerea pe piaţă a tuturor produselor din tutun care conţin aditivi speciali, precum vitamine, cafeină, taurină şi creează astfel impresia că un produs din tutun are un efect benefic asupra sănătăţii sau că prezintă riscuri mai mici pentru aceasta, dar şi a celor care conţin arome în capsule, filtru sau în alte caracteristici tehnice”, preciza guvernul, în calitate de iniţiator al proiectului.

  • Germania cere UE să aplice strict regulile deficitului bugetar, criticând ţări ca Franţa şi Italia

    Wolfgang Schauble consideră că, din cauza caracterului “politic”, Comisia Europeană evită să aplice riguros reglementările privind deficitul bugetar. În acest context, ministrul german al Finanţelor propune ca reglementările privid deficitul să fie implementate de Mecanismul European de Stabilitate (MES).

    Germania şi însuşi Wolfgang Schauble au criticat de multe ori atitudinea tolerantă a Comisiei Europene faţă de Franţa, Spania, Italia şi Portugalia. Comisia Europeană a evitat în mai multe rânduri să impună sancţiuni ţărilor care au depăşit ţintele privind deficitul bugetar. Anul acesta, Guvernul Italiei, condus de Matteo Renzi, speră că va primi concesii din partea Comisiei Europene pentru că nu a respectat ţinta deficitului bugetar.

    “În mod normal, implementarea acestor decizii este sarcina Comisiei Europene. Actuala echipă a CE a optat să fie mai politică… şi are tot dreptul să procedeze în acest fel. Dar prin această abordare este mai dificil să se respecte regulile… Poate că Mecanismul European de Stabilitate ar putea juca un rol în conformarea parţială în acele cazuri în care Comisia Europeană nu poate face acest lucru”, a subliniat Schauble.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro