BusinessMagazin

Tag: finantare

  • Doar 40% dintre romani vor apela in 2010 la alti bani decat leafa

    Nici daca vor avea mare nevoie de bani nu se vor duce la banca
    pentru a lua un credit, ci vor cere de la rude sau prieteni,
    declara alti 15% dintre participantii la sondaj, in timp ce o
    zecime dintre acestia se vor indatora fata de o institutie bancara.
    Cei care nu-si fac asemenea griji, pentru ca au reusit sa puna ceva
    deoparte, sunt putin numerosi si sunt reprezentati de 11% dintre
    respondenti. Majoritatea romanilor (44,5%) nu stiu insa ce le va
    aduce ziua de maine, motiv pentru care nu pot sa-si planifice
    bugetul pe familie.


    Cititi mai multe     pe www.gandul.info

  • Japonezii ne finanteaza metroul spre Otopeni

    Guvernul Japoniei va imprumuta Romania cu 41,87 miliarde de yeni
    (315 milioane de euro) pentru constructia magistralei de metrou
    Piata Victoriei – Aeroportul International Henri Coanda Otopeni, a
    anuntat ieri Ministerul Transporturilor. Anuntul a fost facut dupa
    ce ministrul Radu Berceanu l-a primit in audienta pe ambasadorul
    Japoniei in Romania, Natsuo Amemiya.


    Cititi mai multe     pe www.gandul.info

  • Raiffeisen a acordat prima finantare prin programul “Primul Siloz”

    “Producatorul agricol beneficiaza de lichiditati atunci cand are
    nevoie, dar vinde efectiv produsele atunci cand piata este
    favorabila”, a declarat Marinel Burduja, prim-vicepresedinte
    Raiffeisen Bank.

    Programul de finantare presupune acordarea de credite pentru
    reluarea ciclului de productie sau pentru achizitionarea de
    utilaje, fara ca agricultorul sa fie obligat sa isi vanda productia
    pentru a face rost de lichiditati. Un agricultor va depozita
    recolta intr-un siloz autorizat, in schimbul caruia va primi un
    certificat, care atesta cantitatea si caracteristicile tehnice ale
    productiei.

    Cu acest certificat, producatorul se va putea duce la una dintre
    bancile inscrise in program si sa solicite un credit de pana la 70%
    din valoarea productiei din siloz. Certificatul de depozit este
    valabil un an, timp in care agricultorul poate astepta pretul optim
    la care sa isi comercializeze productia.

    Certificatul in baza caruia se obtine creditul este asigurat de
    Fondul de Garantare a Creditului Rural, ale carui sume maxim
    garantate se ridica la 42 milioane lei.

    Raiffeisen Bank a acordat credite in valoare de peste 90
    milioane euro producatorilor agricoli, comerciantilor si
    procesatorilor in ultimul sezon agricol.

  • Belgienii de la KBC au inghetat finantarile si la Romstal Leasing

    Reprezentantii Romstal Leasing nu au comentat aceste
    informatii.

    KBC a luat aceasta masura dupa ce in vara a decis sa opreasca
    vanzarile companiei locale de credite de consum – KBC Consumer
    Finance, infiintata in 2007 – din cauza prabusirii cererii de
    credite.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Cum functioneaza leasing-ul operational

    Acest tip de leasing este, de fapt, un mecanism de finantare
    care permite unei companii sa utilizeze o masina strict pe perioada
    in care are nevoie de ea. Ratele lunare sunt fixe, se stabilesc la
    debutul contractului si sunt calculate, printre altele, in functie
    de perioada de inchiriere si de estimarea numarului de kilometri ce
    urmeaza sa fie parcursi. “Durata medie pentru care clientii
    solicita autoturismele este de trei ani”, a precizat Bogdan Antohe,
    director divizie Management de Flote.

    Potrivit reprezentantilor companiei, avantajele leasing-ului
    operational pentru client sunt lipsa de lichiditati imediate
    necesare, claritatea costurilor (ratele sunt egale), dar si faptul
    ca la finalul contractului masina este predata, deci nu exista
    eforturi ale clientului pentru revanzarea ei. In plus, acest tip de
    leasing ofera o solutie eficienta pentru administrarea costurilor,
    ratele fiind 100% deductibile fiscal.
    Pe de alta parte, pretul ratei lunare se apropie de cel pentru un
    contract de leasing normal, chiar daca masina nu va fi proprietatea
    utilizatorului, si, in plus, programul “Rabla” nu este compatibil
    cu acest tip de finantare. “Ceea ce ofera nou acest sistem fata de
    unul obisnuit este faptul ca leasing-ul operational poate fi
    contractat direct in showroom, adica la dealer, iar raspunsul
    privind aprobarea dosarului vine in 48 de ore”, a declarat Kurt
    Leitner, CEO Porsche Finance Group. Prin acest program, Porsche
    vizeaza mai ales segmentul companiilor (corporatii, IMM-uri sau
    PFA-uri), dar si persoane fizice care isi schimba frecvent
    masina.

    Pana la sfarsitul anului, compania va recupera circa 100 de
    masini, in urma ajungerii unor contracte de leasing operational la
    scadenta, semnate in anul 2006. Autovehiculele aduse de clienti
    dupa perioada contractuala vor fi revandute, la nivel national,
    prin reteaua de 90 de dealeri. Spre exemplu, pretul unei Skoda
    Fabia ajunge la 5.000 de euro la revanzare (circa jumatate din
    pretul unui model nou) dupa o perioada contractuala de trei
    ani.

    “In prezent, avem 2.700 de masini, aferente contractelor de
    leasing operational, si vrem sa ajungem pana la finele anului la o
    flota de 2.900-3.000 de masini. Pentru 2010, estimam o crestere de
    15% a numarului de masini noi contractate”, a precizat Bogdan
    Antohe. 200 de clienti aveau contracte active pe segmentul de
    leasing operational in luna septembrie prin Porsche Mobility.

    Una din doua masini vandute de importatorul Porsche Romania a
    fost finantata prin leasing sau credit in cadrul Porsche Finance
    Group.

  • Credite acordate firmelor pentru achitarea restantelor fiscale

    Pentru acordarea creditului vor fi luate in calcul performantele financiare istorice ale solicitantului, previunile financiare pentru intreaga perioada de derulare a creditului, precum si garantiile oferite de companie. Pentru acest produs poate aplica orice companie care inregistreaza restante la bugetul consolidat al statului si care nu figureaza cu credite restante in baza de date a Centralei Riscurilor Bancare.

    Prin acest produs, reprezentantii EximBank sustin ca, pe de o parte, firmele sunt sprijinite sa-si achite obligatiile fiscale, iar, pe de alta parte, pot creste incasarile bugetare.

    La momentul de fata, EximBank are 11 unitati teritoriale in Bucuresti, Bacau, Brasov, Constanta, Cluj, Craiova, Timisoara, Buzau, Oradea, Deva si Alba Iulia.
     

  • Credite acordate firmelor pentru achitarea restantelor fiscale

    Pentru acordarea creditului vor fi luate in calcul performantele financiare istorice ale solicitantului, previunile financiare pentru intreaga perioada de derulare a creditului, precum si garantiile oferite de companie. Pentru acest produs poate aplica orice companie care inregistreaza restante la bugetul consolidat al statului si care nu figureaza cu credite restante in baza de date a Centralei Riscurilor Bancare.

    Prin acest produs, reprezentantii EximBank sustin ca, pe de o parte, firmele sunt sprijinite sa-si achite obligatiile fiscale, iar, pe de alta parte, pot creste incasarile bugetare.

    La momentul de fata, EximBank are 11 unitati teritoriale in Bucuresti, Bacau, Brasov, Constanta, Cluj, Craiova, Timisoara, Buzau, Oradea, Deva si Alba Iulia.
     

  • Metro a emis obligatiuni in lei

    Emisiunea de obligatiuni, lansata la 23 iulie prin intermediul Metro Finance BV , are scadenta la un an si un randament de 11,55%.

    Grupul Metro este prezent pe piata romaneasca prin intermediul companiilor Metro Cash&Carry Romania, care detine 24 de magazine, si real,- Hypermarket Romania, care administreaza 21 de hipermarketuri.

    Vanzarile grupului german in Romania au crescut anul trecut cu 9% in euro, de la 1,95 miliarde de euro la 2,12 miliarde euro.

    Vanzarile grupului german de retail Metro in Europa de Est au scazut cu 12% in prima jumatate a anului, la 7,3 miliarde euro, de la 8,3 miliarde euro in perioada similara din 2008, in contextul crizei economice mondiale.
     

  • Ne dati ori nu ne dati

    FMI a refuzat sa deblocheze transa de 200 de milioane de euro, parte din pachetul financiar de 7,5 miliarde negociat de Letonia anul trecut cu Fondul si cu Comisia Europeana, desi Comisia a aprobat deja alocarea a 1,2 miliarde, iar premierul Dombrovskis a obtinut de la Bruxelles, de-a lungul lui iulie, mai multe asigurari ca Letonia nu va ramane fara finantarea internationala de care are nevoie ca de aer. Letonia a primit pana acum o prima transa de 600 de milioane de euro de la FMI la sfarsitul anului trecut si un miliard de euro de la Uniunea Europeana la iSceputul lui 2009.

    La un moment dat, parea sigur ca banii de la FMI vor veni in august, insa negocierile cu Fondul s-au prelungit, traversand destule momente tensionate. Cerintele inflexibile ale Fondului in privinta disciplinei fiscale, a stabilizarii sistemului bancar si a refinantarii datoriei guvernamentale au generat iritare la Riga; ministrul economiei, Artis Kampars, a declarat chiar ca “reprezentantii (FMI) care stau la Washington si au studiat la Yale nu inteleg pe deplin ceea ce se intampla in Letonia”, facand aluzie la pozitia mai veche a Fondului de a acorda mai multa importanta disciplinei bugetare decat cresterii economice (in cazul de fata, economia este asteptata sa se contracte cu 18%) ori conditiilor sociale si politice din tarile debitoare.

    Intr-adevar, din cauza caracterului foarte sensibil al cerintelor Fondului (scaderea drastica a cheltuielilor sociale sau, daca nu, o crestere din 2010 a TVA de la 21% la 23%, precum si abandonarea tuturor proiectelor de parteneriate public-privat, ceea ce inseamna renuntarea la constructia sau modernizarea a nenumarate scoli, spitale sau lucrari de infrastructura pentru utilitati), reprezentantii FMI au cerut expres ca memorandumul ce va fi semnat pentru eliberarea transei de bani sa fie semnat de toate partidele din coalitia de guvernamant, astfel incat sa se asigure ca nimeni nu se va opune ulterior. Aceasta a dus la discutii aprinse intre partide pe marginea mai multor propuneri de masuri de austeritate cu bataie mai lunga, inclusiv taierea a 500 de milioane de lati (713 milioane de euro) din bugetul pe 2010.

    Ca sa nu mai spunem ca putini politicieni sunt dispusi sa semneze cu inima usoara un document care ar urma sa prevada clar ca orice decizie cu impact fiscal luata de guvernul leton va trebui discutata si aprobata in prealabil cu Comisia Europeana si FMI, ceea ce inseamna lipsirea practica de suveranitate a autoritatilor de la Riga. Pana vineri seara, singurul capitol la care letonii au obtinut laude din partea misiunii FMI a fost reorganizarea autoritatii nationale fiscale, impartita in esenta in doua (un departament de colectare a impozitelor si unul de colectare a taxelor vamale).

    Reuters comenteaza ca disputa Letoniei cu FMI ar putea impinge UE intr-o dilema – daca sa salveze cu orice pret statele europene aflate in criza, chiar daca acestea refuza sa se conformeze cerintelor de disciplina fiscala, sau sa nu le ofere asistenta, riscand sa suporte apoi consecintele unei eventuale intrari a acestora in incapacitate de plata sau ale unor posibile miscari sociale de protest. “Letonia va fi un test pentru Europa”, a comentat un expert de la Danske Bank. “In Letonia, politica interna e cea care decide cursul lucrurilor. Intrebarea e ce va face Europa daca FMI isi retrage sprijinul”, afirma el. Deocamdata, cei 1,2 miliarde de euro primiti de Riga de la UE i-au oferit deja marja de actiune premierului Dombrovskis, care a putut sa replice FMI ca tara lui nu mai e pe marginea prapastiei, pentru ca i-au sosit banii de la Bruxelles.

  • Criza la investitorii in apartamente: locuinte + finantare asigurata

    “Analizele noastre asupra pietei imobiliare romanesti si contactul direct cu oamenii care isi doresc sa cumpere o locuinta ne-au convins de faptul ca singura problema a acestei piete sunt modalitatile neflexibile de finantare. Venim zilnic in contact cu oameni care au nevoie de o locuinta, care prospecteaza piata sau care chiar isi aleg ansamblul residential unde ar vrea sa locuiasca. De fiecare data aceste povesti, ai caror protagonisti sunt, de cele mai multe ori, familii tinere, se sfarsesc la fel: banca nu le acorda un imprumut, veniturile lor cumulate nu indeplinesc conditiile etc“, considera Bjorn Hauge, country manager al fondului de investitii Romania Invest.

     

    “Cu acordul celor 500 de investitori norvegieni si cu ajutorul mai multor banci, am reusit sa punem la punct un program de finantare prin care oamenii chiar sa aiba acces la achizitia de locuinte. Nu le vom impune conditii, ci vom lucra dupa situatia in care se afla ei; daca au doar 10% avans, dar isi permit sa plateasca ratele, de ce nu? In mare, ne adaptam nevoilor clientilor si actionam de partea lor; incercam sa le rezolvam problemele financiare astfel incat situatia sa se stabilizeze, tocmai pentru ca vrem sa lucram pe o piata stabila, nu sa obtinem un profit imens intr-un timp scurt si apoi sa plecam acasa” , a declarat si Nimrod Zvik, director de marketing al organizatiei de vanzari pentru Romania Invest, Be Igloo.

     

    Romania Invest detine 800 de apartamente in sapte. proiecte rezidentiale din Bucuresti, trei dintre acestea fiind déjà complet finalizate. CLICK AICI pentru a citi mai multe despre planurile investitorilor din piata rezidentiala locala.