BusinessMagazin

Tag: comert

  • Romania, cea mai tare in chifle. Fabrica Titan va produce chifle McDonald’s pentru mai multe tari din regiune

    Fabrica de la Cernica va produce sute de milioane de chifle pe
    an, destule cat sa le trimita din ele si vecinilor din Bulgaria,
    Grecia, Serbia si Macedonia. Compania Titan estimeaza ca investitia
    de 15 milioane de euro va fi recuperata in trei ani, a declarat
    directorul general, Stephanos Krommydas. “Lucrarile de constructie
    pentru fabrica de pe platforma Titan au inceput in septembrie anul
    trecut si au fost finalizate in iunie 2010, cand a fost deschisa
    unitatea. Investitia s-a ridicat la aproape 15 milioane euro si au
    fost fonduri proprii ale companiei. Estimam ca vom recupera
    investitia in urmatorii trei ani”, a spus luni, in conferinta de
    presa, Krommydas.


    Cititi mai multe     pe www.gandul.info

  • 8 ani de comert. Cine a pierdut, cine a castigat?

  • Cat ar pierde supermarketurile daca ar fi inchise duminica

    Supermarketurile ar putea avea pierderi de pana la 25%,
    echivalentul a milioane de euro lunar, in cazul in care vor fi
    nevoite sa isi inchida unitatile in ziua de duminica, potrivit unei
    propuneri a parlamentarilor din Camera Deputatilor. Mai mult,
    deputatii au propus recent ca celor circa 50.000 de angajati din
    retail sa li se plateasca dublu zilele de sambata si duminica in
    cazul in care retailerul decide sa pastreze activitatea si la final
    de saptamana.

    “La propunerea de modificare a Codului Muncii avem un amendament
    care prevede ca marile lanturi de supermarketuri care au activitate
    sambata si duminica sa caute formule de a plati cu cel putin 50% in
    plus pentru aceste zile, putand fi verificati de autoritatile
    locale”, a declarat deputatul Valeriu Steriu, vicepresedinte la
    Comisia de agricultura. In caz contrar, sanctiunile vor merge pana
    la inchiderea unitatii, a spus Steriu.

    Detalii pe www.gandul.info.

  • Inflatia de timp liber. Cum se joaca politicienii cu scumpirile

    Mai nou, Tabara s-a reorientat spre o idee cu ecou la popor, dar
    poate tocmai de aceea imposibil de aplicat: cum sa taiem coltii
    supermarketurilor – tema frecventata mai nou si de Dinu Patriciu,
    proprietarul retelei Mic.ro, atunci cand se apucase sa vitupereze
    contra hipermarketurilor si a supermarketurilor care “nu au
    legatura cu comertul romanesc”, strica spatiul urban si pe care ar
    vrea sa le vada “dand coltul”.


    Ideea de spatiu urban stricat de marile retele comerciale nu i-a
    scapat nici lui Valeriu Tabara, care sustine ca ridicarea
    supermarketurilor in orase a fost o greseala capitala, intrucat in
    jurul lor s-a starpit micul comert.

    Ministrul a mers insa mai departe, reluand ideea ca producatorii
    romani si pietele agroalimentare ar avea de castigat daca marilor
    lanturi li s-ar impune sa-si inchida magazinele duminica. “Vreau ca
    micul producator sa aiba acces direct spre magazine. De ce sa
    eliminam magazinele de cartier sau de ce sa fie deschise
    supermarketurile toata saptamana?”, a spus ministrul.

  • Metro: anul acesta 800 de clienti au remodelat spatiile cu sprijinul nostru

    Cu vanzari de 1,23 mld. de euro in 2009, Metro a declansat o
    serie de proiecte prin care sa-si eficientizeze business-ul. Un
    exemplu este si divizia de oameni dedicati relatiei cu clientii din
    comert si horeca, divizie ale carei baze au fost puse anul trecut
    si care urmareste sa ajute la cresterea vanzarilor firmelor din
    segmentele mentionate.

    Pentru remodelarea spatiilor clientilor din retail angajatii
    Metro asigura consultanta gratuita – de la evaluare, sugestii de
    amenajare si pentru alcatuirea sortimentatiei. Durata unui proiect
    de reamenajare variaza foarte mult, in functie de nevoile si
    disponibilitatea proprietarului de magazin dar si in functie de
    spatiu. “Durata medie se plaseaza intre 2 si 3 luni, dar se poate
    ajunge si la proiecte de 4-5 luni”, spune oficialul Metro. Aceeasi
    situatie se regaseste si in cazul costurilor pentru remodelare,
    suportate de antreprenori: pot varia de la cateva sute de euro pana
    la un prag de 10.000 de euro.

    Acest proiect, prin intermediul caruia MCC a participat la
    remodelarea a peste 1.300 de spatii, se desfasoara si pe alte piete
    in care este prezenta reteaua germana.Afacerile micilor comercianti
    reprezinta segmentul cel mai afectat de pe piata, confruntandu-se
    atat cu scaderea puterii de cumparare cat si cu o presiune tot mai
    mare din partea retelelor de discouunt, super si hipermarket. Pe
    parcursul ultimilor opt ani, numarul de spatii de tip convenience,
    care reunesc magazinele de cartier, chioscurile si spatiile din
    benzinarii, au inregistrat cea mai drastica scadere dintre toate
    tipurile de comert inregistrand un declin de 53,9% fata de 2002
    conform datelor companiei de cercetare de piata MEMRB citate de
    reprezentantii Metro Cash & Carry Romania.

  • Retailerul de moda Sprider Stores investeste 1 mil. euro intr-un nou magazin la Braila

    Acesta este al 15-lea magazin din Romania, dupa cele patru din
    Bucuresti si cate unul in Arad, Cluj, Timisoara, Buzau, Pitesti,
    Bacau, Iasi, Suceava, Oradea si Targu Mures.

    Noul spatiu are o suprafata de 1.000 de metri patrati si ofera
    spre vanzare obiecte de imbracaminte, incaltaminte si accesorii,
    dar si obiecte pentru amenajari si decoratiuni interioare.

    Compania Sprider Stores a intrat pe piata din Romania in urma cu
    trei ani, cand a deschis magazinul din City Mall Bucuresti. Pana in
    prezent investitia companiei pe piata locala se ridica la 18 mil.
    euro.
    La nivel european, retailerul infiintat in 1971 detine 115
    magazine, in principal in sudul si sud-estul batranului continent,
    in state precum Grecia, Polonia, Serbia, Cipru, Bulgaria si Fosta
    Republica Iugoslava a Macedoniei.

  • Topul afacerilor care sfideaza criza. Dispar bancile, apar magazinele de nisa

    Criza economica prelungita a franat planurile de expansiune ale
    magazinelor care, traditional, se regaseau pe principalele artere
    bucurestene. Magazinele de produse IT, showroomurile auto,
    farmaciile si bancile si-au temperat semnificativ ritmul in care
    deschid noi unitati.

    Exista insa si afaceri care pornesc la drum chiar in aceasta
    perioada. Apare o noua generatie de intreprinzatori, dedicati
    niselor. “Un exemplu elocvent este reprezentat de magazinele de
    biciclete. In ultimele luni s-au deschis sase-sapte astfel de
    spatii doar in Capitala”, a declarat Costel Alecu, managerul
    departamentului de retail si industrial al agentiei imobiliare
    Regatta.

    Detalii pe www.gandul.info.

  • A doua incercare a Stefanel in Romania. O iesi mai bine?

    “Imi place responsabilitatea. Am crescut mult in ultimul an”,
    spune Carlo Stefanel, managerul Stefanel Romania si fiul lui
    Giuseppe Stefanel, presedintele si actionarul majoritar al
    grupului. Ultimul an inseamna pentru Carlo, care alaturi de fratele
    sau va mosteni afacerea Stefanel, perioada pe care a petrecut-o
    pana acum in Romania, fiind trimis de familie pentru a repozitiona
    reteaua locala in acord cu noua politica a grupului.

    Zvonurile ultimilor ani despre Stefanel nu sunau tocmai bine. Se
    vorbea despre scaderi semnificative ale vanzarilor, despre
    inchideri de magazine, despre o repozitionare a brandului, desi nu
    se stia bine pe ce segment. Reteaua de sute de magazine a
    italienilor era considerata gresit situata pe segmentul
    mediu-superior al pietei – fiind o retea mare, analistii considerau
    ca i-ar sta mai bine in zona de cumparatori medii. Cu toate
    acestea, familia Stefanel nici nu a luat in considerare (in mod
    public) sa devina un concurent direct al H&M, Zara, Bershka sau
    alte branduri promovate de noul lider al pietei europene, spaniolii
    de la Inditex. Din contra, s-au orientat catre o zona mai
    exclusivista si vorbesc despre o noua politica a companiei, o
    repozitionare mai aproape de segmentul high. Desi in Romania
    brandul a fost considerat intotdeauna un brand de lux, “dar lux pe
    care ti-l poti permite”, in restul statelor se adreseaza
    segmentului medium-high.

    Venit in Romania la scurt timp dupa revolutie, brandul italian a
    fost unul dintre primele nume straine care si-au facut curaj sa
    patrunda pe piata locala. “La deschidere, desi romanii nu erau atat
    de pasionati de moda, s-a facut coada in fata magazinului de pe
    Calea Victoriei, care este si astazi cel mai important pentru
    companie”, spune Carlo Stefanel, citand din povestile grupului
    italian, auzite de la tatal sau sau de la predecesorul sau in
    Romania, Lucio Manfreda, care a condus timp de opt ani operatiunile
    locale ale retailerului de imbracaminte si care s-a mutat la
    conducerea locala a retailerului Sasch.


    Romania a fost prima piata din regiune pe care a patruns
    compania, iar la sfarsitul anilor ’90 devenise un adevarat centru
    de dezvoltare in regiune, dat fiind ca acum Stefanel este prezent
    si in Polonia, Croatia, Cehia , Bulgaria , Rusia si Serbia .

    Intre timp insa piata a devenit mai competitiva, “deoarece in
    ultimii 3-4 ani au venit branduri noi”. Pe piata au mai intrat
    jucatori precum Max Mara, Escada sau multibrandurile Victoria 46 si
    Mengotti, “insa acestia se adreseaza clientilor de pe segmentul de
    lux”. Cei ce nu au ajuns inca vor veni in urmatorii 2-3 ani, pentru
    ca acum criza a pus investitiile in stand-by.


    Dar nu din cauza crizei a inchis Stefanel doua magazine in Romania
    anul trecut, insista Carlo Stefanel: “In ultimul an am inchis doua
    magazine. Nu erau in pozitia potrivita si nu se potriveau noului
    concept. Toate magazinele noastre trebuie sa se incadreze in
    tiparul nou stabilit. Orice punct de vanzare care nu se potriveste
    ca marime, pozitie sau concept il inchidem”. Procesul de
    repozitionare a brandului a inceput inca din 2007 si nu este astfel
    “unul manat de criza”. Pentru a le inlocui pe cele doua inchise,
    alte doua magazine – pliate pe noul concept – se vor deschide in
    2011 in Bucuresti.

    “Cele mai nou deschise magazine din Italia, Germania si Rusia sunt
    realizate conform noului concept. Cele deja existente vor fi si ele
    reinventate”, explica tanarul Stefanel, care are acum 24 de ani si
    conduce reteaua de zece magazine din Romania, un business de 5,8
    milioane de euro in 2009. Dintre cele zece magazine, cinci sunt in
    Bucuresti si cinci in provincie, in Timisoara, Iasi, Constanta,
    Ploiesti si Brasov.

  • De ce se scumpeste mancarea. Cum scot profituri grase „baietii flamanzi”

    In primele noua luni din 2010 mancarea s-a scumpit, in medie, cu
    6,25%, in ciuda faptului ca un consum mai mic, datorat scaderilor
    salariale si somajului, ar fi trebuit sa duca la scaderea
    preturilor la raft. Intrebati de gandul cine a scumpit mancarea si
    de ce, reprezentantii industriei alimentare, fie ca este vorba
    despre producatori, procesatori sau marile retele comerciale,
    sustin ca nu ei, sau, daca au efectuat totusi majorari, se “apara”
    spunand ca si ei trebuie sa dea mai mult, pe materia prima, pe
    energie electrica, gaze sau pe transport.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Metamorfoza Cocor: de la magazinul cu cele mai bune cojoace si covoare la mallul brandurilor romanesti

    Compania Cocor Bucuresti, care a investit circa 25 de milioane
    de euro in renovarea, modernizarea si extinderea suprafetei
    inchiriabile la 10.000 de metri patrati din Cocor, a anuntat ca
    vanzarile prognozate ale magazinelor pentru primul an de la
    deschidere se ridica la 50 de milioane de euro, in prezent gradul
    de ocupare fiind de 85%.

    Dan Barbulescu, presedintele Cocor, spune ca nivelul mediu al
    chiriei este de 50 de euro pe metru patrat fara TVA, nivel
    confirmat si de chiriasi. Sunt de asemenea magazine care platesc o
    chirie procentuala, intre 8% din cifra de afaceri, in cazul
    magazinelor de bijuterii sau cosmetice pana la 25%-30% in cazul
    designerilor romani, potrivit lui Barbulescu.

    Detalii pe
    www.zf.ro    .