BusinessMagazin

Tag: CEO

  • Cum arată birourile din New York ale companiei L’Oreal – GALERIE FOTO

    „L’Oréal este o companie veche de 108 de ani, dar cu spiritul unui start-up. Nu ne-am oprit din a ne reinventa şi transforma pe noi înşine, iar pentru noi Hudson Yards reprezintă reinventarea Manhattan-ului”, spune Frédéric Rozé, preşedinte şi CEO al L’Oreal SUA.

    Cu excepţia vederii incredibile de 360 de grade a oraşului, noua locaţie are şi alte avantaje majore pentru angajaţi, printre care un salon de unghii, un salon propriu de înfrumuseţare, o cafenea care ocupă un etaj întreg, dar şi o terasă în aer liber, unde angajaţii sunt bineveniţi să lucreze atunci când vremea le permite.

     

  • Cum arată moştenitorul imperiului Louis Vuitton. Prietena lui este un supermodel rus

    În 2011, a preluat rolul de CEO al brandului Berluti deţinut de LVMH şi în 2013 a devenit şi preşedintele Loro Piana.

    Locuieşte în Paris, iar dacă mai demult era cunoscut pentru pasiunea sa pentru poker, în prezent spune că preferă golful. Prietena lui, Natalia Vodianova, este un cunoscut supermodel rus, potrivit telegraph.co.uk.

  • Povestea celei mai puternice femei de afaceri din lume. Cum a ajuns să conducă o afacere de 152 miliarde de dolari

    Mary Barra se află la conducerea unui gigant cu venituri de 152 miliarde de dolari de aproape trei ani de zile. Mary Barra a fost numită CEO al General Motors, al treilea cel mai mare producător de automobile din lume, în decembrie 2013, înlocuindu-l pe Dan Akerson. Aceasta a fost numită ca fiind cea mai puternică femeie de afaceri din lume de două ori la rând de către revista Fortune, iar Time a inclus-o în lista celor mai influenţi oameni din lume în aprilie 2014.

    Barra s-a născut pe 24 decembrie 1961 în Waterford, Michigan. A studiat iniginerie electrică la institutul General Motors (acum Universitatea Kettering), apoi a obţinut un master în Administrarea Afacerilor la Stanford în 1990. Ea a început să lucreze la General Motors încă de la vârsta de 18 ani pe vremea când era studentă. De atunci a deţinut mai multe poziţii în cadrul companiei,  a condus chiar şi fabrica auto din Detroit. În februarie 2008 a devenit Vicepreşedinte al diviziei de Global Manufacturing Engineering, iar în iulie 2009 a fost avansată pe poziţia de vicepreşedinte al departamentului de resurse umane la nivel global. Au mai urmat alte două poziţii de vicepreşedinte în cadrul companiei, apoi a fost numită CEO.

    Barra a reuşit să conducă compania printr-o perioadă grea din 2014 – la doar două săptămâni de când a preluat poziţia de CEO, compania a fost implicată într-un scandal uriaş. Compania a fost acuzată că din cauza unei piese defecte 124 de oameni au murit. În jur de 2,6 milioane de automobile au fost rechemate în fabrică. Mai mult, compania a plătit amenzi de 900 de milioane de dolari şi alţi 600 de milioane de dolari către familiile victimelor.

    Tot în 2014 Barra a decis să închidă toate operaţiunile din Rusia şi a investit în compania de “ride-sharing” Lyft. De asemenea, a cumpărat start-up Cruise Automation pentru 581 milioane de dolari, iar în 2015 compania a înregistrat un profit record de 9,7 miliarde de dolari.

    Mary Barra a fost plătită în 2014 cu 16,2 milioane de dolari, cu 80% mai mult decât predecesorul ei.
     

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 17 aprilie 2017

    COVER STORY:  “De la foraje la investiţii în spital”

    Ioan Simion a pompat 22 de milioane de euro într-un spital privat pe care l-a ridicat din temelii la Câmpina. El a mizat pe cartea antreprenoriatului în 1991, iar de-a lungul anilor a ajuns la afaceri de 70 de milioane de euro, câştigând bani mai cu seamă din echipamente de foraj petrolier.

    TELECOM: Sharingul, ca numitor comun

    ANTREPRENORIAT: Revoluţia buzoiană din bucătării

    MANAGEMENT: Cum sunt identificaţi liderii
     
    TENDINŢE: Fotografia, mai legată de software decât de optică
     

    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

  • Românul care a pornit afacerea cu 2.000 de dolari împrumutaţi de la doi prieteni, iar acum are venituri de peste 140 de milioane de euro

    Antreprenorul a fondat în 1993 Macromex, care a ajuns în 2015 la afaceri de 633 de milioane de lei. Absolvent al Facultăţii de Automatică din cadrul Politehnicii Bucureşti, a intrat în afaceri iniţial cu o agenţie de turism numită Dani Tour, în 1992. A renunţat un an mai târziu şi s-a reorientat către distribuţie.

    Dan Minulescu a început afacerea Macromex cu 2.000 de dolari împrumutaţi de la doi prieteni, iar afacerea s-a dezvoltat rapid, ajungând în topul distribuitorilor bunurilor de larg consum. Treptat, Macromex a trecut de la o firmă care distribuia carne de pui la un un grup care are în portofoliu lactate, legume şi peşte congelat, îngheţată sau produse de panificaţie.

    În urmă cu aproximativ cinci ani, compania condusă de Dan Minulescu a semnat un parteneriat cu producătorul belgian de produse de panificaţie şi patiserie La Lorraine Bakery Group, deschizând o fabrică de panificaţie congelată la Câmpia Turzii. Macromex a inaugurat în 2014 şi un complex logistic numit Edenia Distribution Center. Anul trecut, Macromex a vândut zece companii către un grup din Danemarca şi a semnat un parteneriat pentru distribuţia îngheţatei La Strada în nordul Europei. Macromex are peste 400 de angajaţi şi mai mult de 1.700 de produse în portofoliu.

    Macromex are un model de business diferit faţă de competitori, având în vedere că o parte din produse sunt branduri proprii realizate de companie în colaborare cu producători din România şi străinătate. Macromex are în portofoliu branduri proprii precum Corso şi La Strada (îngheţată), dar şi mărci partenere precum La Lorraine (panificaţie congelată) sau President (lactate). Îngheţata La Strada, un brand situat pe segmentul premium, este produsă în Franţa, potrivit ultimelor date.

    Macromex a revenitîn 2015 pe profit net după ce a realizat un câştig de 1,1 mi­lioane de lei. Macromex şi-a bugetat pentru 2016 un profit net de 6,9 milioane de lei, adică o marjă de circa 1%, potrivit ZF.

  • Şeful unuia dintre cele mai mari lanţuri hoteliere din lume mărturiseşte care este primul lucru pe care-l face când se cazează şi de ce ar trebui să faci şi tu asta

    Acesta spune că atunci când călătoreşte încearcă să nu i-a prea multe bagaje cu el şi de obicei se rezumă la un trolley şi o geantă de umăr. Primul lucru pe care-l face când intră într-o cameră de hotel este să tragă draperiile. “Cred că lumina naturală este foarte importantă. În plus, te ajută să te acomodezi mai repede la fusul orar”

    Un alt lucru pe care Sorenson îl iubeşte este să citească ziare. “Încă citesc ziare, ceea ce este un fapt nu foarte des întâlnit. Unele ştiri le citesc pe tabletă, dar foarte multe cărţi încă le citesc în format fizic”.

     

  • Şeful unuia dintre cele mai mari lanţuri hoteliere din lume mărturiseşte care este primul lucru pe care-l face când se cazează şi de ce ar trebui să faci şi tu asta

    Acesta spune că atunci când călătoreşte încearcă să nu i-a prea multe bagaje cu el şi de obicei se rezumă la un trolley şi o geantă de umăr. Primul lucru pe care-l face când intră într-o cameră de hotel este să tragă draperiile. “Cred că lumina naturală este foarte importantă. În plus, te ajută să te acomodezi mai repede la fusul orar”

    Un alt lucru pe care Sorenson îl iubeşte este să citească ziare. “Încă citesc ziare, ceea ce este un fapt nu foarte des întâlnit. Unele ştiri le citesc pe tabletă, dar foarte multe cărţi încă le citesc în format fizic”.

     

  • Povestea femeii care conduce cel mai mare lanţ farmaceutic din România. Anul trecut a avut la afaceri de peste 572 de milioane de euro

    În prezent, grupul Fildas-Catena operează peste 500 de farmacii şi are afaceri anuale de circa 1,6 miliarde de lei, în creştere cu 13%. Ea este cea care adus în România, imediat după căderea comunismului, Aquafresh, pasta de dinţi celebră încă din anii ‘90, şi s-a axat pe importul şi vânzarea de produse farmaceutice. În primul an de antreprenoriat ajunsese la o cifră de afaceri de un milion şi jumătate de dolari. Apoi, când companiile farmaceutice nu mai aveau cui să vândă produsele, întrucât firmele de stat se destrămaseră, a decis să se mute spre latura comercială.

    Povestea anterior cum a decis să intre în ringul afacerilor: „Banii erau puţini şi atunci lucram şi ca profesor de engleză la sfârşit de săptămână şi ca traducător la diverse congrese de medicină”. Aşa au remarcat-o companiile farmaceutice; în 1987 s-a transferat la Camera de Comerţ ca economist principal, ocupându-se de medicamente.

    Apoi a făcut consultanţă în marketing, mai exact ajuta străinii să se familiarizeze cu oportunităţile de afaceri pe plan local. „Principalul capital pe care l-am avut a fost încrederea pe care am stârnit-o oamenilor”, spune ea.  De fapt, aşa a primit primul camion de medicamente, în valoare de câteva zeci de mii de lire sterline.

    Anul trecut a ajuns la afaceri de peste 572 de milioane de euro (2,6 mld. lei), în creştere cu 40%, un avans datorat şi introducerii în farmacii a tratamentelor împotriva hepatitei C.

    Obiectivele de dezvoltare ale companiei pentru anul aces­ta urmăresc creşterea  numărului de farmacii cu cel pu­ţin 6%, precum şi mărirea numărului de angajaţi, în unităţile Catena fiind angajate la finalul anului trecut 4.000 de persoane.

     

  • O companie aeriană vine cu cele mai ieftine bilete din Europa către America. Cât o să coste un bilet

    Compania, care este al treilea cel mai important operator low-cost la nivel european potrivit Bloomberg, îşi va creşte capacitatea aeronavelor cu 30 de procente –  decizie care, potrivit specialiştilor publicaţiei, este riscantă; nu există o garanţie că operarea rutelor de lung curier vor avea succes, mai ales dacă va exista o contraofensivă din partea competitorilor.
     
    În 2012, compania a plasat cea mai mare comandă de aeronave – 200 de avioane Airbus şi Boeing; cu un preţ de listă de 21,5 miliarde de dolari, valoare care era de 50 de ori mai mare decât capitalizarea de piaţă a Norwegian de la momentul respectiv. În prezent, în contextul în care compania  încearcă să ”creeze turbulenţe” pe piaţa curselor de lung curier low cost, vrea să îşi tripleze numărul de aeronave Boeing 787 până în 2018. Anul acesta, cheltuielile de capital ale Norwegian vor ajunge la aproximativ 1,8 miliarde de dolari.

    Costurile per unitate pentru Norwegian sunt mai mici decât ale oricărui operator tradiţional; totodată, taxele plătite la aeroporturile folosite vor fi mai mici, aspecte care ajută prin comparare cu operatorii aerieni tradiţonali. Totuşi, rămâne sub semnul întrebării dacă veniturile Norwegian vor justifica investiţiile semnificative în această direcţie – recrutarea de piloţi, de pildă şi antrenarea personalului navigant sunt o componentă din acestea – astfel că Barclays previzionează profituri scăzute, de o singură cifră, pentru companie în viitor.

    Totuşi, dacă cerea de călătorii va scădea, în contextul unei recesiuni de pildă sau a creşterii preţului combustibilului, Norwegian ar putea să aibă o probleme. Nivelul de îndatorare va atinge cote uriaşe, în contextul în care în următorii doi ani compania va primi livrări de mai multe aeronave.

    Rivali precum International Airlines Group SA au anunţat propriile servicii transatlantice la costuri reduse.

     

  • Cum se fac milioane de euro profit din pui. Antreprenorul care a creat cel mai mare producător de carne de pasăre din România.

    A absolvit Facultatea de Zootehnie şi Medicină Veterinară (1984) din Cluj-Napoca şi s-a angajat la Întreprinderea Avicolă de Stat din Sfântu Gheorghe ca inginer zootehnist, ajungând în numai un an şef de fermă.

    În 1998 a fost numit director tehnic şi director general la Întreprinderea Avicolă de Stat din Alba Iulia, iar în 1999 şi-a luat doctoratul în zootehnie în cadrul Facultăţii de Zootehnie şi Biotehnologii din Cluj-Napoca.

    Antreprenorul care a pus bazele producătorului Transavia în urmă cu 25 de ani consideră că statul nu ajută în niciun fel companiile româneşti care investesc în fabricile pe care le au; dimpotrivă, remarcă faptul că de obicei sunt sprijinite multinaţionalele, despre care spune că trimit profiturile la companiile-mamă.

    Grupul Transavia, cel mai mare producător de carne de pasăre din România, produce şi prelucrează carnea în sistem integrat, având ferme de creştere a păsărilor, abatoare, o fabrică de nutreţuri şi alta pentru procesarea cărnii. Grupul Transavia are peste 1.600 de angajaţi, iar in 2016 si-a bugetat afaceri de 150 milioane de euro.

    Singura fabrică de procesare a căr­nii de pasăre a companiei se află în Oiejdea, judeţul Alba. Tot aici func­­ţio­nează abatorul pe care Popa l-a con­struit în 2004 în urma unei inves­tiţii de 14 mil. euro.

    Citiţi aici povestea dinastiei Transavia. Cum se fac milioane de euro profit din pui