BusinessMagazin

Tag: caz

  • CNN: Un tribunal din Africa de Sud a decis că Oscar Pistorius nu este vinovat de crimă

    Judecătoarea Thokozile Masipa s-a pronunţat joi în privinţa a trei din variantele de verdict în cazul lui Oscar Pistorius, concluzia fiind că sportivul nu este vinovat de crimă cu premeditare sau crimă şi că nu sunt dovezi pentru achitare, astfel că singura variantă rămâne cea a omorului din culpă.

    Conform cnn.com, dacă Pistorius va fi găsit vinovat de omor din culpă, “sentinţa sa este la discreţia judecătoarei Masipa”.

    “Judecătoarea Masipa a parcurs trei din cele patru opţiuni de verdict legate de acuzaţia de crimă. Ea a spus că Pistorius nu este vinovat de crimă cu premeditare sau crimă şi că nu sunt dovezi pentru achitare. Asta înseamnă că ultima opţiune rămasă este cea a omorului din culpă”, notează cnn.com.

    Oscar Pistorius, în vârstă de 27 de ani, a împuşcat-o mortal la 14 februarie 2013 pe Reeva Steenkamp, model sud-african cu care avea o relaţie de trei luni. Procesul sportivului a durat şase luni, iar judecătoarea citeşte astăzi concluziile.

  • Studiu de caz: Viteza de livrare a comerţului online

    CONTEXTUL: „Am văzut că apetitul pentru tranzacţiile online este în continuă creştere“, spune Nadia Homoc, director comercial la Cargus. Compania, care a înregistrat în 2012 o cifră de afaceri de 96 de milioane de lei, în creştere faţă de 2011 (93 de milioane de lei), căuta un nou motor de creştere. Previziunile de creştere a comerţului online a determinat compania să-şi îndrepte atenţia asupra acestui domeniu.

    DECIZIA: „Primul pas a fost făcut anul trecut, când ne-am concentrat eforturile în perioada Black Friday“, spune Nadia Homoc. Prin urmare, compania a mărit flota, numărul de curieri şi a creat un site dedicat, blackfridaycurier.ro, unde orice magazin online se putea înscrie; „am continuat anul acesta cu lărgirea gamei de servicii oferite“.

    EFECTELE: În 2010, rulajele datorate livrărilor de comenzi online reprezentau 10% din cifra de afaceri, iar acum acest procent a ajuns la 35%. Pentru întreg anul previziunile se referă la o creştere de 20% a volumelor faţă de 2013.

    Mallul sau hipermarketul nu mai sunt destinaţii obligatorii pentru shopping. Aflaţi în faţa calculatorului, tabletei sau chiar a telefonului, cumpărătorii îşi pot comanda produsele, care sunt apoi livrate la uşa casei. Cărăuşii au de câştigat de pe urma acestui fenomen, iar firma de curierat Cargus a investit milioane de euro pentru a putea să-şi sporească afacerile pe nişa livrărilor de comenzi online. Dacă în 2010 rulajele datorate livrărilor de comenzi online reprezentau 10% din cifra de afaceri, acum ponderea a ajuns la 35%.

    “ESTIMĂM O CREŞTERE DE 35% PENTRU FIECARE DINTRE URMĂTORII CINCI ANI“, spune Nadia Homoc, director comercial al firmei de curierat Cargus. Ea se aşteaptă ca piaţa de curierat să se dezvolte în continuare, pe baza creşterii comerţului online, care ”rămâne principalul motor şi va continua să fie aşa şi în următorii ani„.

    Pentru comparaţie, vom spune că în 2013 piaţa cumpărăturilor online din România a fost de 1 miliard de euro, comparativ cu Polonia, unde a avut o valoare de 8 miliarde de euro. ”Suntem la început, avem o piaţă tânără, dar cu potenţial. În 2010, 10% din cifra de afaceri era generată de comerţul online, iar acum acest procent a ajuns la 35%„, declară Homoc.

    Compania şi-a concentrat atenţia pentru dezvoltarea serviciilor destinate comerţului electronic. Una dintre idei a fost lansarea unui program special, numit Cargus e-Success, destinat exclusiv magazinelor online nou lansate, start-up-urilor. ”Am creat un mix de servicii care oferă clienţilor un control permanent al produselor comandate online, flexibilitatea preluărilor şi livrărilor, la care se adaugă investiţii în infrastructura IT a contact center-ului şi o creştere a pregătirii profesionale pentru toţi curierii noştri„, completează directorul comercial al Cargus.

    Asta pentru că reprezentanţii companiei au sesizat că apetitul pentru tranzacţiile online este în continuă creştere. Primul pas a fost făcut anul trecut, povesteşte Homoc, ”când ne-am concentrat eforturile în perioada Black Friday„. Concret, compania a mărit flota şi numărul de curieri, a creat un site dedicat, blackfridaycurier.ro, unde orice magazin online se putea înscrie. În plus, au fost introduse serviciile de colectare în zilele de sâmbătă şi duminică cu livrare luni, posibilitatea de a deschide coletul la livrare, extinderea livrărilor fără suprataxă către peste 3.000 de localităţi din România.

    PENTRU CURIERI, PERIOADA BLACK FRIDAY ESTE CEA CARE POATE ADUCE O CREŞTERE IMPORTANTĂ. ”Dar ca să ai succes cu adevărat în perioada acestui eveniment, trebuie să faci o planificare foarte bună.„ Reprezentanţii Cargus s-au întâlnit cu clienţii din zona online, au făcut o planificare a resurselor necesare şi ”am reuşit să acoperim toate cererile„, susţine Homoc. În acest fel pot fi obţinute plusuri, iar de Black Friday anul trecut Cargus a avut o creştere de 120% a numărului de expedieri faţă de o perioadă normală.

    Pe lângă această tendinţă clară, reprezentanta Cargus mai enumeră şi altele. Clienţii magazinelor online îşi doresc servicii care să le ofere un control cât mai mare al livrării: ”Avem acum servicii care includ comunicarea prin SMS a datei de livrare a comenzii, posibilitatea de a-şi alege intervalul orar de livrare, modificarea adresei de livrare, deschiderea şi verificarea conţinutului la livrare, returnare pe loc etc.„, spune Homoc. Tot ea adaugă că firma a introdus posibilitatea de personalizare a mesajelor trimise, informarea privind suma de plată şi un serviciu cerut de clienţi, contactarea telefonică pentru a stabili intervalul de livrare.

    Magazinele online, pe de altă parte, îşi doresc ”foarte multă comunicare, o persoană dedicată care să urmărească tranzacţiile, să ofere rapoarte de performanţă, soluţii personalizate, iar toate aceastea presupun investiţii continue în tehnologie„. Practic, serviciul de curierat joacă un rol primordial în afacerea comercianţillor online.

    IN PLUS, AM OBSERVAT O CREŞTERE A COMERŢULUI CONSUMER TO CONSUMER, DAT DE AŞA-ZISELE PIEŢE ONLINE (MARKETPLACES): OKAZII.RO, TOCMAI.RO, OLX.RO“, COMPLETEAZĂ NADIA HOMOC. Iar curierii trebuie să răspundă unor cerinţe specifice: plata la livrare, deschiderea coletelor şi verificarea conţinutului. ”Vom vedea o dezvoltare şi în zona de business to business. Marile companii vor dori să îşi vândă serviciile prin intermediul companiilor de curierat, fie asigurări, credite, telecomunicaţii„, este de părere reprezentanta Cargus. Ea dă exemplul Poloniei, unde dacă un client vrea să încheie un contract de furnizare de servicii nu se mai deplasează la sediul furnizorului, ci preferă să apeleze la un curier.

    ”Curierul aduce un contract în două exemplare: unul rămâne clientului, celalălt ajunge în posesia companiei„, mai spune Homoc.

    Compania de curierat a anunţat anul trecut investiţii de 4 milioane de euro, din care 3,2 milioane de euro vizau reînnoirea flotei de maşini. ”Aceste investiţii continuă şi în 2014, astfel încât să putem face faţă creşterilor din piaţa de curierat„, spune reprezentanta Cargus. Compania a înregistrat în prima jumătate a anului o creştere de 45% a livrărilor faţă de perioada similară a anului trecut. Segmentul comerţului online a înregistrat anul acesta o creştere de 112% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Ca urmare, compania s-a mutat într-un nou sediu, lucru care a contribuit la o creştere de 15% a capacităţii de livrare. Noul sediu are un spaţiu de 3.000 mp pentru sortare şi depozitare, 1.800 mp pentru birouri şi o parcare de 10.000 mp pentru tranzitul maşinilor de curierat. ”Am investit aproximativ 300.000 euro în echipament de sortare, procesare şi prelucrare din noul sediu„, afirmă Nadia Homoc.

    Cargus este controlată din 2012 de fondul de investiţii Abris Capital Partners, care recent a cumpărat integral Urgent Curier, firmă cu afaceri de 115,95 milioane de lei în 2013. Conform informaţiilor, cele două companii vor fuziona.
    Pentru anul în curs, Cargus se aşteptă la o creştere de 26%, iar Nadia Homoc punctează că dinamica din comerţul online determină compania să mizeze şi în anii următori pe acest domeniu.

  • Opinie Dragoş Pătroi, consultant fiscal: Evaziunea fiscală ca scuză a clasei politice

    DRAGOŞ PĂTROI este consultant fiscal şi cadru universitar asociat la ASE Bucureşti.

    Deşi sunt adeptul teoriei că nu există metode certificate de dimensionare fidelă a nivelului evaziunii fiscale în acelaşi timp cred că nu putem nega existenţa în sine a fenomenului. Ceea ce mă surprinde este însă faptul că identificarea evaziunii fiscale ca fiind sursa tuturor relelor în ţara asta reprezintă cam singurul punct de vedere comun al clasei politice, de la stânga la dreapta spectrului politic. Nu o strategie comună, naţională privind îmbunătăţirea serviciilor medicale, eficientizarea sistemului de învăţământ sau dezvoltarea infrastructurii, ci privind condamnarea (de cele mai multe ori, la nivel declarativ) cu mânie proletară a fenomenului de evaziune fiscală.

    Din capul locului, vreau să spun că nu cred în moralitatea evaziunii fiscale şi nici în efectele sale benefice complementare fazei de recesiune a economiei reale. De asemenea, sunt de acord că aceasta este un fenomen nociv, ce trebuie combătut de instituţiile abilitate ale statului român. Nu pot însă să nu mă întreb de unde vine acest consens al clasei politice, dincolo de toate divergenţele aşa-zis doctrinare care le caracterizează. Poate din această cauză nu are bani clasa politică să ducă la îndeplinire promisiunile fanteziste din campaniile electorale, nu? Că, dacă n-ar fi blestemata asta de evaziune fiscală, serviciile publice şi bunurile publice de calitate şi care să răspundă obiectiv necesităţilor reale ale comunităţilor ar răsări la tot pasul… Nu cumva este mai comod să se umfle dimensiunile evaziunii fiscale şi să se justifice astfel lipsa de acţiune şi de strategie a decidenţilor politici, indiferent ce coloratură politică ar avea ei la un moment sau altul? Şi, astfel, evaziunea fiscală devine scuza perfectă a politicienilor, motivată cu ipocrizie şi de o dimensiune, uneori, halucinantă atribuită fenomenului evazionist – asta ca ingredientele să fie complete şi să dea bine la publicul votant.

    Dincolo de promisiunile politicianiste omniprezente (de regulă, în preajma alegerilor) la şezătorile mediatice referitoare la cine reuşeşte să aducă mai mulţi bani la bugetul statului, nu am auzit analize despre cum se va urmări eficientizarea cheltuirii banului public. Mereu auzim: avem la buget 200 de milioane, un kilometru de autostradă costă 10 milioane – desigur, toate cifrele sunt cu titlu de exemplificare –, nu ne ajung banii decât pentru 20 de kilometri anul ăsta; dacă n-ar fi fost evaziunea fiscală şi s-ar fi strâns la buget 400 de milioane am fi reuşit să facem 40 de kilometri. Niciodată însă, eu personal, nu am auzit vreun om politic spunând: ştim că din aproximativ 250 de zile lucrătoare pe an, cam jumătate munciţi să vă plătiţi taxele; ştim că aveţi unul dintre cele mai mari numere de taxe din UE (aproximativ 39); cu toate acestea, prin efortul dvs. – contribuabilul român – s-au strâns la buget 200 de milioane şi pentru asta vă mulţumim, o să încercăm să găsim soluţii să scădem preţul unui kilometru de autostradă de la 10 milioane la 5 milioane şi astfel, anul acesta, în loc de 20 de kilometri de autostradă să construim 40 de kilometri, ca dvs. să aveţi imaginea cheltuirii eficiente şi responsabile a banului public.

    Despre ce responsabilitate putem însă vorbi când cheltuielile bugetului general consolidat cu bunuri şi servicii – de data asta, cifrele nu mai sunt doar cu titlu exemplificativ, ca în cazul de mai sus – au atins în 2013 acelaşi nivel (ca pondere în PIB) ca în 2008 (respectiv 6,2% versus 6,5%)? Sau când raportul Curţii de Conturi pe anul 2011 consemnează suma de 56 miliarde de lei (adică aproximativ 12,5 miliarde de euro!) ca fiind suma abaterilor cu caracter financiar-contabil constatate la nivelul anului 2011 în sectorul public? Am dat doar două exemple, din două guvernări diferite, pentru a nu fi acuzat de lipsă de echidistanţă în raţionament…

    Chiar cu riscul de a mă repeta, reiterez faptul că nu sunt atât de naiv încât să neg existenţa fenomenului de evaziune fiscală. Doar că acesta trebuie individualizat (strict în persoana celor care eludează sarcina fiscală care le revine în mod legal) şi în niciun caz generalizat, deoarece în acest mod culpabilizăm discreţionar întregul mediu de afaceri şi generalizăm nejustificat un sentiment de vinovăţie, transformând marea majoritate a contribuabililor în potenţiali infractori. În aceste condiţii, există riscul să apară un sentiment de ostilitate al societăţii faţă de plătitorul chiar şi corect de impozite, dar şi sentimentul finanţării statului perceput ca un inamic economic.

    Discutând cu un client al meu, după o inspecţie fiscală, l-am întrebat dacă se simte vânat ca un infractor de organele fiscale; trist, omul mi-a răspuns: nu, mă simt exploatat ca un sclav. Şi nu este decât directorul unei cunoscute multinaţionale de origine germană! Mă întreb cum se simte un mic patron care are un magazinaş de cartier.

    Guvernanţii trebuie să înţeleagă că, atâta timp cât legile fiscale vor fi percepute ca o formă de agresiune exercitată asupra veniturilor legitime ale contribuabililor, cu o pronunţată tentă confiscatorie, aceştia vor căuta să identifice acel sistem al deductibilităţilor fiscale „ascunse“ sau „aparente“ (pe fond, proceduri fiscale alternative) care să le permită încadrarea în „marja de eroare“ a referenţialului normativ, dar cu un minim al costurilor fiscale incidente. Măsurile coercitive, aplicate singular, nu vor avea efectul scontat pe linia combaterii evaziunii fiscale, dacă nu sunt dublate şi de măsuri de „respiro“ pentru contribuabili. Nu este exclus ca fiscalitatea fanariotă să poată reprezenta un studiu de caz util pentru oricare din guvernele României; dar şi o lecţie de istorie la fel de utilă.

  • Dezbaterile în dosarul ICA, reluate la ora 10.00. Procurorii au cerut 10 ani de închisoare pentru Dan Voiculescu

     Procurorul a cerut, luni seară, pedepse mai mari pentru toţi inculpaţii şi aplicarea legii mai favorabile în acest caz, şi anume a noului Cod penal. În cazul lui Dan Voiculescu pedeapsa maximă prevăzută de noua lege penală este de 10 ani de închisoare.

    Dan Voiculescu a cerut, la termenul de luni în dosarul ICA, recuzarea completului de judecată, pe motiv că aceeaşi judecători care au pus sechestru pe bunurile fiicelor lui au decis şi în cazul contestaţiei referitoare la această măsură, şi această solicitare fiind respinsă.

    Preşedintele completului de la Curtea de Apel Bucureşti (CAB) care judecă dosarul ICA, Camelia Bogdan, a arătat că instanţa a decis, pe 1 iulie, impunerea măsurilor asiguratorii, iar contestaţia nu putea fi făcută decât cu privire la modul de aplicare a sechestrului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cauza tragediei aviatice din Ucraina: Ancheta în cazul avionului malaysian arată o depresurizare cauzată de explozia unei rachete

     “Experţii comisiei responsabile cu elucidarea circumstanţelor prăbuşirii Boeingului 777 au informat că datele înregistratoarelor de bord indică faptul că prăbuşirea avionului a fost provocată de o depresurizare cauzată de schije de rachetă”, a afirmat purtătorul de cuvânt al SNBO, Andrei Lissenko, în cadrul unei conferinţe de presă.

    Avionul Boeing 777 al companiei Malaysia Airlines, care efectua cursa MH17 Amsterdam-Kuala Lumpur cu 298 de persoane la bord, a fost doborât la 17 iulie, în estul Ucrainei, într-o zonă controlată de rebelii susţinuţi de Moscova.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un copil de 11 ani a trăit câteva luni singur într-o colibă la marginea unei păduri, fără apă şi lumină

     Băiatul de 11 ani, din satul Enculeşti, judeţul Argeş, a fost preluat şi dus într-un centru de plasament de urgenţă al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC), după ce timp de mai multe luni a trăit singur într-o baracă din lemn, la marginea unui luminiş.

    Directorul DGASPC Argel, Adrian Macovei, a declarat, vineri, corespondentului MEDIAFAX că instituţia pe care o conduce s-a autosesizat după a aflat din presă despre cazul băiatului, iar joi copilul a fost luat şi dus într-un centru de evaluare şi primire în regim de urgenţă, urmând ca dosarul cu acest caz să fie înaintat Tribunalului Argeş, iar instanţa să dispună, cel mai probabil, trimiterea copilului într-un centru de plasament.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CEDO condamnă Polonia pentru “complicitate” în cazul închisorilor CIA

     Varşovia a fost condamnată pentru rolul său în actele de tortură la care au fost supuşi, pe teritoriul său între 2002 şi 2003, un palestinian şi un saudit, înainte de a fi transferaţi la baza americană de la Guantanamo, unde sunt deţinuţi şi în prezent.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum intenţionau rebelii proruşi să SABOTEZE ancheta în cazul avionului prăbuşit. Planul, interceptat de britanici

     Rebelii plănuiau să saboteze investigaţia în cazul prăbuşirii avionului Malaysia Airlines, răspândind fragmente din alte avioane la locul catastrofei, potrivit unor surse citate de Sky News.

    Serviciile britanice de informaţii au interceptat comunicaţii între rebelii proruşi, care discutau despre încercări deliberate de a altera scena dezastrului.

    Potrivit dovezilor, rebelii vorbeau inclusiv despre mutarea unor rămăşiţe ale victimelor de pe câmpul din Grabavo, unde a fost doborât avionul malaysian. Surse din cadrul Guvernului britanic au adăugat că rebelii intenţionau de asemenea să trimită cutiile negre ale avionului la Moscova.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Şeful suspendat al CJ Cluj, Horea Uioreanu, rămâne în arest

     Judecătorul Simona Trestianu, purtător de cuvânt al Tribunalului Cluj, a declarat, corespondentului MEDIAFAX că decizia de menţinere în arest a lui Horea Uioreanu, Ioan Bene şi Vasile Pogăcean a fost luată de instanţă după ce a fost verificată măsura arestării preventive, cum prevede legea.

    “Cei trei au fost menţinuţi în arest preventiv pentru încă o perioadă de timp, până când judecătorul de caz va dispune o nouă verificare a măsurii arestului preventiv. Această perioadă nu trebuie, însă, să depăşească 30 de zile”, a spus Simona Trestianu.

    La rândul său, avocatul lui Horea Uioreanu, Tiberiu Ban, a declarat că, la termenul de marţi, a solicitat instanţei înlocuirea arestului preventiv cu arestul la domiciliu pentru clientul său.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Decizia privind ridicarea controlului judiciar în cazul lui Voiculescu, amânată până joi

     Marţi, Curtea de Apel Bucureşti (CAB) a ascultat pledoaria lui Voiculescu şi pe cea a avocatului său, dar şi pe cea a procurorului Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), iar în final a hotărât şi să amâne pentru joi pronunţarea unei sentinţe.

    Întrebat de ce a contestat măsura preventivă luată în cazul său, Dan Voiculescu a spus, la ieşirea de la CAB, că nu îl deranjează să se prezinte la instanţă sau în faţa procurorilor de fiecare dată când este chemat, dar este deranjat de faptul că trebuie să meargă în fiecare luni şi vineri la Poliţie şi că îl sună un poliţist să îl întrebe unde este şi ce face.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro