BusinessMagazin

Tag: Actualitate

  • Euroregiunea secuiasca

    Pentru liderii UDMR, adeptii stabilirii unor obiective precise pe care urmaresc cu consecventa sa le atinga, prioritatea momentului o constituie Legea minoritatilor nationale. Celelalte obiective i se subordoneaza, decurg din ea. Este si cazul autonomiei Tinutului Secuiesc, obiectiv la care tin in mod deosebit radicalii din UDMR, cei din UCM si Consiliul National Secuiesc, dar pe care Marko Bela l-ar vedea atins nu explicit, ci implicit („pachetul de descentralizare ar oferi puteri sporite si un buget tuturor administratiilor teritoriale din Romania“).

    Celor doua subiecte-forta (legea minoritatilor, respectiv pachetul de descentralizare), UDMR le adauga inca una, despre care vorbeste de mai multa vreme: redesenarea euroregiunilor („nu sunt coerente, nu exprima interese economice comune judetelor componente“ – Marko Bela), respectiv dublarea lor. Noul desen ar insemna, inclusiv, reorganizarea Regiunii 7 Centru si constituirea unei regiuni de dezvoltare Covasna-Harghita-Mures. 

  • Inflatia, o metafora

    Inundatiile, majorarea accelerata a tarifelor la utilitati, cresterea in continuare a consumului intern, afluxul de capitaluri straine pe termen scurt si pretul petrolului aproape de 70 de dolari pe baril creeaza premisele ca inflatia pentru acest an sa se apropie de limita de sus a marjei acceptate de BNR, respectiv 8,5%. Pentru la anul, aproape certitudinea unei TVA majorate ridica din nou tinta de inflatie de la 5% la 6,5%, iar variabile care s-o ameninte raman in continuare destule (interesant e ca, in raportul despre inflatia pe primul trimestru din 2005, publicat saptamana trecuta, BNR enumera printre ele si posibilitatea ca Romania sa suspende acordul cu FMI, din cauza depasirii obiectivelor de deficit bugetar si de cont curent).

    Aceasta inseamna, din nou, ca acea dezinflatie urmarita de BNR in perspectiva aderarii la UE ramane un obiectiv greu de atins. Pentru ca, desi mai toti factorii enumerati de banca centrala ca explicatii pentru faptul ca inflatia nu scade sunt conjuncturali, discursul de saptamana trecuta al guvernatorului Mugur Isarescu despre noua politica a BNR de tintire a inflatiei vorbeste de fapt despre altceva, despre probleme structurale ale economiei, inca nerezolvate. Cum spunea recent ministrul finantelor, e greu sa vorbesti despre limitarea consumului intr-o tara saraca; acum, cand BNR declara ca trebuie limitat excesul de cerere si trebuie introduse restrictii noi la creditare, oamenii de afaceri raspund pe drept cuvant ca asa li se inchide accesul la capitalurile strict necesare pentru dezvoltare, iar consumatorii care se imprumuta „doar cu buletinul“ pentru case, masini si aparate de aer conditionat au tot dreptul sa protesteze, comparandu-se cu cetatenii din alte state ale Estului, unde consumul pe credit nu e socotit deloc daunator economiei.

    Ceea ce spune insa guvernatorul BNR e tocmai ca economia romaneasca de acum nu poate creste sanatos pe baza consumului, ci pe baza unei productivitati interne care deocamdata lasa de dorit. Mesajul e continut si in avertismentul lui Isarescu la adresa bancilor care iau credite ieftine din strainatate ca sa alimenteze cererea interna de imprumuturi in valuta (cu care vor fi apoi cumparate produse de import), si in metafora guvernatorului despre motorul mic care nu ar trebui supraturat, ci inlocuit cu unul mai mare (economia inca rigida si restransa, incapabila sa absoarba excesul de cerere, ar trebui sa fie mai intai hranita cu investitii in cresterea productivitatii).

    Aceasta e de fapt morala discutiilor despre tintirea inflatiei: ele aduc aminte ciudat de tare de discutiile de acum zece ani despre cresterea economica „sanatoasa“ (neinflationista) si cea zisa „nesanatoasa“ (inflationista). Faptul ca in ajunul aderarii e asa de greu de redus inflatia spune tocmai ca, neiesita inca din tranzitie, Romania nu-i pregatita pentru Uniunea Europeana.

  • Atacul, cea mai buna aparare

    Profitand de problemele tot mai mari dintre presedinte si premier, numerele 1 si 2 din PSD au decis sa puna batista pe tambalul certurilor dintre ei si sa incerce sa obtina cat mai multe puncte de pe urma razboiului celorlalti. Ei au lasat deoparte discutiile despre coruptia din propriul partid si alte probleme care tin de reforma PSD si au renuntat la impunsaturile reciproce.

    Marsand pe ideea ca guvernul Tariceanu este „cel mai incompetent“ guvern postdecembrist, ei au iesit la atac cu declaratii tari. Liderii PSD au acuzat actuala putere ca are o „obsesie antidemocratica de a prelua puterea absoluta“ si au anuntat ca se simt datori sa impiedice „instalarea unei puteri totalitare, pentru care nu conteaza legea sau Constitutia, ci doar bunul- plac“. Toate aceste declaratii s-ar putea dovedi de mare impact daca insa ar fi rostite de alti lideri politici decat cei care primeau, la alegerile de anul trecut, un cartonas portocaliu.

  • Legume, fructe, fabrici Si uzine

    Federatia Rusa este de acord sa importe legume si fructe din Republica Moldova. Decizia (nu s-a anuntat inca in ce conditii se vor face aceste importuri) i-a facut pe producatorii moldoveni sa rasufle usurati. Interdictiile impuse in urma cu cateva luni au stopat, practic, exporturile de fructe si legume ale Moldovei, in conditiile in care, de exemplu,  in 2004, Chisinaul a exportat in Rusia 150.000 de tone de fructe si legume.

    Intre timp, autoritatile moldovenesti se confrunta cu o situatie ciudata: Tiraspolul se grabeste sa vanda fabrici si uzine. Ultima incercare n-a avut succes, uzina de masini de turnat S. Kirov din Tiraspol nu si-a gasit cumparator. Pretul de start a fost de 1,3 milioane de dolari (aproximativ un milion de euro), noul proprietar urmand sa investeasca in jur de 8 milioane de dolari. In ultimii trei ani, autoritatile din Tiraspol au incasat 51,5 milioane de dolari din vanzarea fabricilor si uzinelor, in vreme ce Chisinaul descurajeaza cum poate aceste privatizari, pe care le considera nelegitime.

    De Chisinau sunt interesate nu doar Bucurestiul, Kievul si Moscova ci, mai nou, si Bratislava. Un oficial al Ministerului slovac al Apararii a propus saptamana trecuta, la Chisinau, infiintarea unui contingent militar mixt slovaco-moldovenesc care sa ofere asistenta umanitara in zonele de conflict. Inainte de asta, Moldova („tara care din consumatoare de securitate s-a transformat in exportatoare de securitate“) ar trebui sa elaboreze un plan de reforma a armatei, a mai sugerat oficialul slovac. In plus, Bratislava a oferit Chisinaului sprijin in procesul de integrare europeana.

  • Cat de uninominale vor fi listele electorale?

    Partidele din coalitia guvernamentala vad in mod diferit introducerea votului uninominal. Este o problema de fond, iar de felul in care ea va fi rezolvata va depinde infatisarea si calitatea noului Parlament. UDMR este total impotriva introducerii votului uninominal. Am ramane cu doar cateva mandate, se teme Marko Bela, care atrage atentia ca multe tari europene au renuntat la acest tip de vot.

    In schimb, PD merge pe o varianta maximala, cu vot uninominal atat la Camera Deputatilor, cat si la Senat, in vreme ce PNL si PC doresc sa imbine votul uninominal cu cel mixt, in cazul ambelor camere ale Parlamentului. PSD are, de asemenea, un proiect care vizeaza introducerea votului uninominal, proiect la care a renuntat insa, in legislatura trecuta. E probabil ca rezultatul sa fie o combinatie intre sistemul proportional si cel uninominal, daca nu cumva totul va ramane la nivel de dezbateri.

  • UE strange randurile

    Inmultirea atentatelor teroriste din ultima perioada in Europa a dus la intarirea colaborarii dintre cele 25 de state membre ale Uniunii Europene. Din pacate, schimbarile se fac greoi, scrie revista L’Express.

    Pe alocuri, serviciile de informatii si de securitate ale principalelor state din UE si-au imbunatatit colaborarea. Dovada e arestarea de catre politia italiana, pe 29 iulie, a lui Osman Hussein, suspectat ca a participat la atentatele de la Londra. De asemenea, statele au hotarat sa creeze pasapoarte europene cu doua elemente de securitate numite „identificatori biometrici“. La Bruxelles, CE a propus folosirea unui dispozitiv de depistare a explozibililor si restrictii la vanzarea fertilizatorilor, care pot fi folositi la fabricarea bombelor artizanale. Insa accesul la bazele de date nationale ramane in continuare limitat si supus procedurilor birocratice. Si sa nu mai vorbim de incompatibilitatile sistemelor informatice. Iar statele din zona Schengen va trebui sa discute despre soarta acordului. Pentru ca Franta a invocat, pe 9 iulie, o clauza de salvgardare in vederea reintroducerii controlului la frontiera cu vecinii sai, iar clasa politica italiana dezbate deja necesitatea adoptarii unei clauze similare.

    Cooperarea in domeniul juridic a ramas si ea in urma, de cand e confruntata cu amenintarea terorismului. Justitia franceza asteapta de zece ani extradarea de catre Londra a algerianului Rachid Ramda, suspectat ca a participat la finantarea atentatului din statia Saint-Michel, in iulie 1995. O anomalie pentru care Tony Blair si-a cerut scuze cu ocazia intalnirii recente cu premierul francez, Dominique de Villepin. Dar pe cine am putea convinge ca Europa politica mai are vreun sens, atat timp cat sistemele juridice se suspecteaza reciproc – se intreaba L’Express?

  • Villepin-cel-Surprinzator

    O excentricitate. Asa au caracterizat multi alegerea lui Dominique de Villepin, pe 31 mai, in functia de prim-ministru al Frantei, in urma respingerii de catre francezi a constitutiei europene. Firea boema si lipsa totala de experienta intr-ale economiei ale politicianului nu cadrau cu functia de prim-ministru al unei tari deja greu incercate in plan economic. Cu toate acestea, bilantul primelor doua luni de guvernare a depasit asteptarile multor pesimisti, scrie The Economist.

    Prima vizita oficiala a prim-ministrului francez la un centru de recrutare a lasat sa se inteleaga clar ca una din prioritatile sale este diminuarea somajului. Totodata, ministrul lucreaza la un nou model de contract pe doi ani, aplicabil in companiile cu mai putin de douazeci de angajati, si a promis ca va controla mai strict acordarea de beneficii sociale. Ritmul privatizarii a fost si el accelerat sub guvernarea lui Villepin: nici nu a vandut bine prima participatie din Gaz de France in luna iulie, ca a si starnit controverse anuntand ca va scoate la vanzare in aceasta vara trei firme care gestioneaza taxele pentru autostrazi.

    Prin intalnirea de acum doua saptamani cu omologul sau britanic, Tony Blair, Villepin a fost ambasadorul politicii antitero dusa de Franta prin ambitiosul sau ministru de interne, Nicolas Sarkozy. Ca fost ministru de interne, Villepin incepuse politica de expulzare a imamilor banuiti de instigare la violenta si initiase programe de instruire a celor ramasi cu notiuni de limba si istoria franceza.

    Cat priveste popularitatea primului-ministru, sondajele sunt graitoare. Cota lui de popularitate a crescut cu 11 puncte in iulie, potrivit Ipsos, ajungand la 44%, cu mult peste cea de 32% a presedintelui Chirac. Si discrepanta de popularitate dintre Villepin si Sarkozy s-a diminuat simtitor, de la 12% in mai, la un singur punct procentual in iulie, conform Ifop. Potrivit unui alt sondaj surprinzator, publicat in iunie de revista Paris-Match, Villepin i-ar surclasa pe principalii candidati ai socialistilor – François Hollande si Laurent Fabius – in cursa pentru presedintie, cu un punctaj putin inferior celui acumulat de Sarkozy. Totusi, n-a sosit inca momentul numirii unui preferat al francezilor la viitoarele alegeri din 2007. Desi increderea in sine si formidabilul talent oratoric ale lui Sarkozy sunt pe placul electoratului, francezii au o fascinatie secreta pentru monarhie, iar comportamentul lui Dominique de Villepin poate fi usor catalogat drept aristocratic, crede savantul Dominique Reynié de la Sciences-Po.

  • In Rusia e „cool“ sa fii patriot

    Tabara pentru tineret Seliger, aflata la 360 km nord-vest de Moscova, pare o tabara obisnuita, cu „sesiuni“ de catarat, inot si lectii culinare. Dar nu este. Pentru ca are „in spate“ o miscare politica de tineret, denumita Nashi („Al nostru“, in limba rusa). Scopul taberei: sa combine distractiile de vara cu seminarii si lecturi menite sa insufle spiritul patriotic celor 3.000 de tineri participanti, se arata intr-un articol publicat de revista Business Week. Nashi a luat fiinta la inceputul acestui an, ca o replica din Kremlin la Revolutia Portocalie din Ucraina, in timpul careia mii de tineri au militat pe strazi in favoarea liderului prooccidental al opozitiei ucrainene, actualul presedinte Viktor Iuscenko. Temandu-se ca virusul revolutionar s-ar putea extinde, Kremlinul a gasit de cuviinta sa sprijine nasterea miscarii Nashi.

    Tinerii din tabara sunt instruiti, printre altele, sa nu se lase influentati de manipularile venite dinspre Vest. Expozitii cu desene politice realizate de activistii Nashi, reminiscente misterioase ale desenelor folosite in propaganda sovietica, acopera cativa pereti in interiorul taberei.

    Intrebata daca SUA reprezinta o amenintare la adresa Rusiei, Dasha Ninova, studenta la relatii publice in varsta de 18 ani si participanta la tabara, crede ca „SUA sunt o tara care vrea sa domine alte tari“.

    Desi nu e inca o forta politica, Nashi impartaseste idealurile tinerilor rusi si se lauda deja cu 100.000 de suporteri. Pentru ca, spre deosebire de rebelii din Ucraina vecina, tinerii rusi par sa aiba aceleasi viziuni cu ale parintilor lor, acordand un gir chiar mai mare guvernului si presedintelui Putin, decat acestia. Un sondaj recent intreprins de Fundatia pentru Opinia Publica arata ca 80% din rusi aproba politica presedintelui, suportul in randul populatiei sub 35 de ani fiind chiar de 87%. Putin, caruia i se atribuie in Vest un stil „sovietic-autocrat“, este vazut de tinerii rusi ca un reformator orientat spre Occident.

    Diferentele dintre tinerii rusi si parintii lor apar in momentul in care se vorbeste despre viata dinainte si de dupa comunism. Daca marea majoritate a rusilor mai in varsta e de parere ca viata in timpul comunismului era mai buna, cea mai mare parte a tinerilor considera ca reformele si democratizarea tarii dupa 1990 au fost necesare.

    Ei s-au dovedit, de altfel, mai receptivi la regulile stricte impuse de noua economie de piata si sunt chiar mai orientati catre succesul personal decat cei din Vest. Daca in timpul epocii sovietice, copii isi doreau sa devina cosmonauti, acum vor sa fie bancheri si avocati, observa si Alexander Zhludnev, un student de 17 ani, la relatii publice.

  • De la rusi vine trenul placerii

    Calatorii care merg pe ruta Moscova – St. Petersburg pot calatori acum cu un tren pe cat de luxos, pe atat de costisitor: Grand Express, primul tren privat de calatori din Rusia. Grand Express a fost lansat in urma cu doua saptamani si circula in fiecare noapte intre Moscova si St. Petersburg, consemneaza Moscow Times.

    Costul minim al unui bilet „dus“ este de 3.150 de ruble (110 dolari), pret cu care iti cumperi dreptul de a calatori intr-o simpla cuseta de dormit. Biletul cel mai scump este de 12.500 de ruble (437 de dolari), iar serviciile sunt pe masura: o baie proprie, un DVD-player si acces la Internet. Grand Service Express, compania care gestioneaza trenul, a investit 1,2 miliarde de ruble (aproape 42 de milioane de dolari) in acest serviciu, a declarat Andrei Kudriavtev, directorul general al companiei. Grand Service Express va folosi infrastructura Cailor Ferate Rusesti (RZD), dar nici unul dintre contractanti nu a dorit sa dezvaluie valoarea contractului. „Speram ca pe piata vor aparea si alte trenuri private ca acesta.

    O astfel de calatorie este unica, e ca un hotel de cinci stele pe roti“, a spus Igor Levitin, ministrul rus al transporturilor, cu ocazia lansarii noului serviciu in Statia Leningradski din Moscova. O calatorie cu Nikolaievski Express (o linie de noapte cu ruta Moscova – St. Petersburg), costa 3.300 de ruble (116 dolari), pret la care nu se ofera decat un loc intr-un compartiment de doua persoane. Grand Service Express a intrat in industrie in 2002, cand construia vagoane pentru alte trenuri. In momentul de fata, detine si gestioneaza vagoane ale Nikolaievski Express si alte servicii ale RZD.

  • Nota zece la investitii straine

    Polonia ocupa locul patru in lume si este lider absolut in regiunea est-centrala a Europei ca destinatie preferata a investitorilor straini, potrivit rezultatelor unui studiu al companiei de cercetari CSA, solicitat de firma de consultanta Ernst & Young.

    In acest an, Studiul Atractivitatii Europei plaseaza Polonia inaintea tarilor preferate in mod traditional de investitori – Germania, Marea Britanie si Franta, in mare parte datorita fortei de lucru ieftine din aceasta tara. Aceasta perceptie nu reflecta exact deciziile investitorilor, noteaza Warsaw Business Journal, dar arata, totusi, ca centrul gravitational al investitiilor in Europa s-a mutat catre est. Chiar daca, intr-un clasament al regiunilor, vestul Europei domina inca preferintele investitorilor, tarile din centrul si estul Europei si-au castigat in forta a doua pozitie, iar diferenta dintre cele doua zone scade rapid.

    Anul 2004 i-a fost extrem de favorabil si Chinei in ce priveste investitiile straine, iar 2005 a gasit statul si mai bine pozitionat fata de competitorii sai. Atat China, cat si tarile din centrul si estul Europei sunt preferate ca centre de productie, in timp ce creierul din spatele operatiunilor (sediile centrale si centrele de cercetare si dezvoltare) raman in vestul continentului european.

    Polonia este de asemenea destinatia europeana preferata pentru investitii noi sau pentru expansiuni, fiind urmata de Rusia, Germania si Ungaria. Atuurile tarilor din centrul si estul Europei sunt productivitatea si flexibilitatea de pe piata muncii.