BusinessMagazin

Tag: vizitatori

  • RETROSPECTIVĂ 2013: Castelul Bran şi Complexul Muzeal Astra din Sibiu – cele mai vizitate muzee din România

     Castelul Bran a înregistrat în acest an un număr de peste 490.000 de vizitatori, conform estimărilor lui Alexandru Prişcu, directorul Castelului Bran. Acesta a declarat, pentru MEDIAFAX, că, în perioada ianuarie – noiembrie, Castelul Bran a avut un număr de 477.004 de plătitori de bilete, estimarea pentru luna decembrie fiind de 17.290 de vizitatori.

    “Având în vedere numărul total de vizitatori din anul 2012, valoarea anului în curs rămâne pe direcţie ascendentă, înregistrându-se o creştere de 5%”, a spus Alexandru Prişcu.

    El a mai spus că în 2013, din datele centralizate până în luna noiembrie, străinii reprezintă 68% din numărul total al vizitatorilor Castelului Bran, în timp ce vizitatorii români reprezintă un procent de 32%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Peste 500.000 de vizitatori şi 4.500 de expozanţi în 2013 la Romexpo

     Pe tot parcursul acestui an, la Romexpo au avut loc 40 de târguri şi expoziţii proprii, 18 târguri şi evenimente organizate de către parteneri, 390 de seminarii, conferinţe, workshop-uri şi congrese, trei evenimente pentru publicul larg, cinci concerte şi un festival de muzică, se arată într-un comunicat al Romexpo transmis vineri MEDIAFAX.

    La târgurile şi expoziţiile organizate au participat, printre altele, firme de turism, construcţii, amenajări interioare, industrie, mobilier, echipament militar, cosmetice şi modă, agricultură, industria alimentară şi medicină. Astfel, la evenimentele organizate au participat aproximativ 4.500 de companii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Comisia Europeană premiază localitatea tulceană Jurilovca, pentru turism accesibil. Autorităţile primesc “vizitatori de toate vârstele din întreaga Europă”

     “Jurilovca este situată într-un peisaj de basm în apropiere de Marea Neagră şi de Delta Dunării, o zonă umedă unică şi o localitate aflată în patrimoniul mondial al UNESCO pentru biodiversitatea şi peisajele sale uimitoare”, este descrisă în comunicatul CE localitatea din judeţul Tulcea.

    Premiul a fost acordat ca urmare a strădaniilor autorităţilor locale de a primi “vizitatori de toate vârstele din întreaga Europă”. “Se fac eforturi pentru ca toţi vizitatorii, în egală măsură, să petreacă o vacanţă plăcută aici. Centrul local pentru turişti îi ajută pe toţi vizitatorii să găsească răspunsuri la orice întrebări au pe parcursul şederii lor în regiune”, precizează comunicatul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • YAHOO a atras în iulie mai mulţi vizitatori decât GOOGLE în SUA, pentru prima dată din 2011

     Site-urile Yahoo au atras peste 196 milioane de vizitatori în luna iulie, cu 21% mai mulţi faţă de nivelul din aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit datelor ComScore, transmite Bloomberg.

    Astfel, Yahoo a întrecut Google cu 4,3 milioane de vizitatori. Google, care operează cel mai popular motor de căutare din lume, a înregistrat 191,7 milioane de vizitatori din SUA în iulie, în creştere cu mai puţin de 1%.

    Datele nu includ serviciul Tumlr, cumpărat recent de Yahoo, şi nici numărul de utilizatori de pe platforme mobile, precum smartphone-uri şi tablete.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce produse au cele mai bune preţuri pe net?

    MALLUL TREBUIE SĂ FIE UN SPAŢIU CU ACCENT PE ENTERTAINMENT, pentru că aceleaşi lucruri pe care le găsim în magazine le putem cumpăra stând în faţa calculatorului„, argumenta recent Tatian Diaconu, director general al Immochan România, accentul pe care îl pune dezvoltatorul pe zone de petrecere a timpului liber din proiectul Coresi, pe care îl dezvoltă la Braşov.

    Dintr-un anumit punct de vedere, enunţul lui Tatian Diaconu nu pare justificat, pentru că, procentual, comerţul electronic reprezintă un firav 1,3% din totalul retailului românesc. Dar valoric, cele 600 de milioane de euro care reprezintă comerţul electronic din 2012 schimbă prespectiva. Pentru comparaţie, comerţul electronic are o cotă de 4% în Polonia, de 12% în Marea Britanie şi de 7% în SUA.

    Mai mult decât atât, în ultimii trei ani rata de creştere din domeniu s-a plasat la 33%, de invidiat pentru aproape orice alt domeniu de pe piaţa autohtonă. Menţinând o pantă similară pentru anul în curs, valoarea vânzărilor ar putea ajunge anul acesta la 800 de milioane de euro.

    Nu e de mirare că şi vânzătorii şi producătorii caută soluţii pentru a-şi atrage cumpărători în magazinele virtuale. „În România sunt înregistrate circa 600.000 de domenii .ro din care în jur de 350.000 sunt active„, spune Radu Vâlceanu, care la 34 de ani este director general al ContentSpeed, firmă care se ocupă cu dezvoltarea de  magazine online. Vâlceanu estimează că aproximativ 200.000 de firme au cel puţin un domeniu activ, cu un site funcţional. De aici şi până la vânzarea online mai e însă un pas, care se poate dovedi mare, mic sau în direcţia greşită.

    VARIANTA BETA . Marii retaileri de pe piaţa românească au ezitat ani în şir să dezvolte şi platformele de vânzare online, la fel ca în alte ţări. Reţeaua Carrefour, de pildă, a lansat abia în 2013 acest sistem de cumpărături. În primăvara acestui an, retailerul francez a lansat varianta beta a hipermarketului online, de unde clienţii pot face cumpărături, cu livrare la domiciliu, serviciu disponibil pentru Bucureşti şi zona limitrofă. Comanda minimă pentru livrarea la domiciliu este de 150 lei, iar taxa de transport este de 15 lei indiferent de adresa de livrare. Reţeaua Metro Cash & Carry România a lansat deja din 2011 magazinul online; dar pe această platformă nu sunt disponibile la vânzare toate produsele din portofoliu.

    Ivatherm, afacerea construită de Rucsandra Hurezeanu în domeniul dermatocosmeticelor, şi-a lansat propriul magazin online în luna martie a acestui an, iar vânzările au ajuns la 4% în acest moment. Anterior, vreme de un an, vizitatorii site-ului puteau lansa comenzi online, iar ponderea acestora reprezenta 1,5% din cifra de afaceri.

    DIN BUZUNAR SAU DE PE CARD. „În România metoda de plată preferată este plata la livrare, în timp ce în Polonia, Cehia sau Ungaria plata cu cardul a început să crească în ultimii ani, pe fondul creşterii încrederii în e-commerce„, adaugă Vâlceanu.
    El estimează că la nivel naţional, rata de conversie a vizitatorilor în cumpărători este de 0,6%. Altfel spus, din 1.000 de vizitatori, doar şase cumpără efectiv. Ponderea creşte spre 1-2% în cadrul magazinelor care investesc în marketing online. „Din experienţă, un magazin online cu vechime şi clienţi fideli poate obţine o rată de conversie între 4 şi 12% după măcar 4-5 ani de operare„, completează Vâlceanu.

    Ponderea cea mai mare a cumpărătorilor din totalul vizitatorilor se înregistrează la magazinele cu poziţionare de hard discount, iar un exemplu în acest sens este chiar fenomenul Black Friday, când într-o singură zi vânzările unei reţele pot ajunge să le egaleze pe cele dintr-o lună întreagă. În noiembrie 2012, ContentSpeed a lansat 13 site-uri, iar vânzările acestora au depăşit 1,7 milioane de lei de Black Friday. Toţi clienţii firmei au venituri cumulate de 37 de milioane de euro anual.
     

  • Noul www.tare.ro, cea mai tare platformă de divertisment online

    Noul videoplayer este special conceput pentru a reda la cea mai bună calitate, în format 16:9, cele mai tari videoclipuri de pe internet. În premieră, a fost introdusă funcţia “Mod cinema” care permite vizualizarea clipurilor video într-un mod nederanjant pe un fundal întunecat.

    Disponibile acum pe noua platformă a site-ului sunt şi galeriile foto si bancurile, menite să sporească astfel poziţia de platformă online de divertisment.

    Dincolo de aceste schimbari de design, site-ul tare.ro îşi va menţine promisiunea de a oferi în continuare conţinut amuzant, spectaculos şi inedit tuturor vizitatorilor. Lunar, www.tare.ro este accesat de peste 600.000 de vizitatori unici, care fac din site-ul nostru una dintre cele mai importante platforme online de divertisment din România.
                                                                                                                                                                                                                                                            

    Ai chef de distracţie? Intră pe www.tare.ro

     

     

  • Turismul în luna aprilie: Numărul vizitatorilor străini a scăzut

     În luna aprilie 2013, comparativ cu luna corespunzătoare din anul precedent, sosirile în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare, au înregistrat o creştere cu 4,0 % şi înnoptările o scădere cu 5,3 %.

    Sosirile înregistrate în structurile de primire turistică în luna aprilie 2013 au însumat 535.700, în creştere cu 4,0% faţă de cele din luna aprilie 2012.

    Comparativ cu luna aprilie 2012, în luna aprilie 2013 la punctele de frontieră s-a înregistrat o scădere atăt la sosirile vizitatorilor străini (-7,6%) căt şi la plecările în străinătate ale vizitatorilor români (-8.0%).

    Sosirile turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat 75,8% din numărul total de sosiri, în timp ce turiştii străini au reprezentat 24,2% din numărul total de sosiri, ponderi apropiate de cele din luna aprilie 2012.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Noaptea Muzeelor în toata ţara. Ce muzee participă

    Noaptea Muzeelor este un eveniment iniţiat de Ministerul Culturii şi Comunicării din Franţa. Evenimentul este patronat de Consiliul Europei, de UNESCO şi de Consiliul Internaţional al Muzeelor (ICOM). Noaptea muzeelor este pandantul nocturn al Zilei Internaţionale a Muzeelor, care are loc întotdeauna pe 18 mai. Aproximativ 3.000 de muzee din Europa sărbătoresc anual evenimentul.

    Reţeaua Naţională a Muzeelor din România (RNMR) este partener oficial al evenimentului la nivel internaţional.

    Noutatea pentru Noaptea Muzeelor 2013 constă în introducerea de circuite muzeale şi la Baia Mare şi Sibiu. Proiectul “Noaptea Muzeelor in 4 acte: Bucureşti, Baia-Mare, Cluj-Napoca, Sibiu” este finanţat cu sprijinul Administraţiei Fondului Cultural Naţional. Parteneri în proiect sunt Muzeul de Mineralogie din Baia-Mare, Muzeul de Artă din Cluj-Napoca, Complexul Naţional Muzeal ASTRA din Sibiu.

    Pentru prima oară la Noaptea Muzeelor, colecţii muzeale, colecţii private şi bisericeşti din zonele rurale ale Sibiului îşi aşteaptă vizitatorii în nocturnă, alături de muzee din Aiud, Alba Iulia, Arad, Bacău, Baia Mare, Braşov, Bucureşti, Caransebeş, Constanţa, Cluj-Napoca, Deva, Goleşti, Iaşi, Oradea, Ploieşti, Reşiţa, Sfântu-Gheorghe, Sibiu, Sighişoara, Sinaia, Slatina, Slobozia, Suceava, Târgu-Jiu, Târgu-Mureş şi Timişoara.

    Muzeele sunt în majoritate deschise între orele 18,00 şi 2,00 sau 18,00 şi 1,00.

    Instrumente utile pentru vizitatorii bucureşteni sunt hărţile tipărite cu organizaţiile participante, disponibile la sediul muzeelor sau în format electronic (faţă şi verso), precum şi aplicaţia pentru smartphone concepută special pentru această noapte, care se poate descărca de pe AppStore şi Google Play.

    Aplicaţia Noaptea Muzeelor se poate descărca pe iPhone sau Android (necesită Android: 3.0 sau o versiune ulterioară):

    BUCUREŞTI
    Muzee:
    Muzeul Municipiului Bucureşti
    Muzeul “Theodor Aman” – cu evenimentul redeschiderii muzeului
    Observatorul Astronomic “Amiral Vasile Urseanu”
    Palatul Voievodal Curtea Veche
    Muzeul de Artă “Vasile Grigore” – pictor şi colecţionar
    Muzeul de Artă Veche Apuseană “Dumitru Furnică Minovici””
    Muzeul Bellu
    Muzeul Căilor Ferate Române
    Muzeul Militar Naţional “Regele Ferdinand I”
    Muzeul Naţional de Artă Contemporană
    Muzeul Naţional de Artă al României
    Muzeul Naţional al Aviaţiei Române
    Muzeul Naţional Cotroceni
    Muzeul Naţional de Geologie
    Muzeul Naţional “George Enescu” (Bucureşti, Sinaia, Tescani)
    Muzeul Naţional al Hărţilor şi Cărţii Vechi
    Muzeul Naţional de Istorie Naturală “Grigore Antipa”
    Muzeul Naţional de Istorie a României
    Muzeul Naţional al Literaturii Române
    Muzeul Naţional al Pompierilor – Foişorul de Foc
    Muzeul Naţional al Satului “Dimitrie Gusti”
    Muzeul Naţional Tehnic “Prof. Ing. Dimitrie Leonida”
    Muzeul Naţional al Ţăranului Român

    Organizaţii culturale:
    Arhivele Naţionale ale României
    Biblioteca Centrală Universitară “CAROL I”
    Centrul Cultural ArtSociety
    Ferma Animalelor
    Fundaţia Löwendal
    Galeria Galateca
    Romanian Design Week Preview – Palatul Ştirbei
    Universitatea “Spiru Haret”
    World Press Photo România – Piaţa Universităţii

    SIBIU
    Complexul Naţional Muzeal ASTRA – Muzeul de Etnografie Universală “Franz Binder”
    Complexul Naţional Muzeal ASTRA – Muzeul de Etnografie Săsească “Emil Sigerus”
    Complexul Naţional Muzeal ASTRA – Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale ASTRA
    Muzeul Naţional Brukenthal – Palatul Brukenthal
    Muzeul Naţional Brukenthal – Muzeul de Istorie “Casa Altemberger”
    Muzeul Naţional Brukenthal – Muzeul de Istorie Naturală
    Comunitatea Evreilor din Sibiu – Sinagoga
    Centrul de Cultură şi Dialog “Friedrich Teutsch” al Bisericii Evanghelice C.A. din România
    Muzeul Interetnic al Văii Hârtibaciului (Alţâna)
    Muzeul de Istorie Valea Hârtibaciului Agnita
    Muzeul Cetate (Axente Sever)
    Colecţia Muzeală a Armenilor din Transilvania (Dumbrăveni)
    Casa Memorială “Hermann Oberth” Mediaş (Secţie a Muzeului Naţional al Aviaţiei Române)
    Colecţia Muzeală Casa Gazelor Naturale Mediaş (Societatea Naţională de Gaze Naturale ROMGAZ S.A. Mediaş)
    Muzeul Energetic Sadu I (Sucursala Hidrocentrale Sibiu)
    Colecţia de Obiecte Bisericeşti de pe lângă Biserica Sf. Nicolae (sat Movile, comuna Iacobeni)
    Colecţia Muzeală Etnografică “Anuţa şi Aurel Achim” (Ocna Sibiului)
    Muzeul Culturii Săliştene (Sălişte)
    Muzeul Parohial Sălişte
    Colecţia Particulară “Profesor Lucia Irimie” (Sălişte)
    Muzeul de Icoane pe Sticlă “Preot Zosim Oancea” (Sibiel)
    Colecţia Particulară “Ana Ogrean” (Veştem)
    Muzeul Silviculturii – Ocolul Silvic Valea Cibinului Sălişte

    CLUJ
    Muzeul de Artă Cluj-Napoca
    Muzeul Etnografic al Transilvaniei (Cluj-Napoca)
    Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei – sediul central (Cluj-Napoca)
    Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei – Colecţia de Istorie a Farmaciei
    Muzeele Universităţii Babeş-Bolyai – Muzeul de Paleontologie-Stratigrafie (Cluj-Napoca)
    Muzeele Universităţii Babeş-Bolyai – Muzeul de Mineralogie (Cluj-Napoca)
    Muzeele Universităţii Babeş-Bolyai – Muzeul Universităţii Babeş-Bolyai (Cluj-Napoca)
    Muzeele Universităţii Babeş-Bolyai – Muzeul Zoologic şi Vivariul (Cluj-Napoca)
    Centrul Cultural Petre Ţuţea (Cluj-Napoca)
    Muzeul Apei (Şoseaua Cluj- Floreşti, Uzina de Apă)
    Muzeul de Istorie Turda
    Muzeul “Octavian Goga” Ciucea
    Muzeul Municipal Dej
    Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei – Muzeul de Etno-Arhelogie “Petre Poruţiu” Iclod

    MARAMUREŞ
    Muzeul de Mineralogie Baia Mare-Maramureş
    Planetariul – Muzeul de Mineralogie Baia Mare – Maramureş
    Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Maramureş
    Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Maramureş – Bastionul Măcelarilor
    Muzeul Judeţean de Artă “Centrul Artistic Baia Mare”
    Muzeul Judeţean de Etnografie şi Artă Populară
    Muzeul Judeţean de Etnografie şi Artă Populară la Muzeul Petrova – Casa Mihalcea
    Muzeul Judeţean de Etnografie şi Artă Populară la Coltău

    TIMIŞ
    Muzeul de Artă Timişoara
    Muzeul Banatului Timişoara
    Muzeul Catedralei Mitropolitane Timişoara
    Memorialul Revoluţiei Timişoara
    Galeria Calina Timişoara
    Galeria Calpe
    Jecza Gallery
    Galeria Helios
    Facultatea de Arte şi Design (expoziţie permanentă şi Galeria Mansarda)
    Galeria Triade Timişoara

  • Misterele marketingului muzeelor. Cum se reinventează instituţiile în 2013

    Sunt însă şi câteva excepţii notabile, cu instituţii care fac zarvă şi atrag vizitatori. Poate cea mai vizibilă este muzeul Antipa, al cărui trafic a crescut de peste şase ori faţă de câţiva ani în urmă. Mai mult, acum găzduieşte o expoziţie unică, controversată, care însă atrage vizitatorii ca un magnet.

    Human Body„, expoziţia de corpuri umane găzduită vreme de 70 de zile de Muzeul Antipa, a fost vizitată în primele două săptămâni (22 martie – 7 aprilie) de peste 16.000 de oameni. Toate canalele media au difuzat ştiri şi reacţii de toate felurile cu privire la Human Body, inclusiv cele care dezavuau o asemenea prezentare. Vâlva creată în jurul evenimentului a funcţionat însă de minune ca o unealtă de marketing, de vreme ce a crescut şi numărul celor care au dorit să vadă expoziţia permanentă de la Antipa, faţă de perioada similară a anului trecut, cu 9.000 de oameni.

    Pentru a găzdui expoziţia pe trei niveluri în muzeul Antipa, „am scos o serie de exponate, iar pe altele le-am acoperit„, explică Dumitru Murariu, directorul instituţiei. Ideea de a aduce această expoziţie şi în România i-a venit la sugestia altora, care au văzut-o peste hotare. Chiar dacă expoziţia a stârnit controverse şi pe plan local, aşa cum s-a întâmplat şi în alte ţări, Murariu argumentează că „nu e un lucru complet nou, intră în programul de educaţie gândit de Antipa„. De altfel, muzeul, găzduit de prima clădire care a fost proiectată şi construită special cu acest scop, a avut în expoziţia de bază un sector de anatomie în care se vedeau diferite organe afectate de boli.

    „Aveam de pildă emisfere cerebrale invadate de sânge. Expoziţia Human Body prezintă corpul în totalitate, e mai spectaculoasă, ilustrând, de pildă, cei 2.500 km lungime pe care îi are sistemul circulator„, spune Murariu, care adaugă că prezentarea nu este pentru spiritele slabe, aşa cum sunt studenţii la medicină care renunţă la facultate în momentul în care trebuie să facă disecţii.
    Circuitul pentru Human Body este acum complet separat de vizitarea muzeului Antipa, iar 6% din încasările expoziţiei merg către bugetul instituţiei. Conform calculelor făcute după numai câteva săptămâni de la inaugurarea Human Body, încasările Antipa s-ar putea plasa în jurul a jumătate de milion de lei, în timp ce încasările totale ar depăşi opt milioane de lei. Numărul total al vizitatorilor ar putea ajunge la 70.000 în cele 70 de zile în care expoziţia se află în România.

    MURARIU POVESTEŞTE CĂ A FOST NEVOIE DE UN MARE EFORT PENTRU A GĂSI SPAŢIU PENTRU EXPONATELE HUMAN BODY, principala problemă a muzeului fiind lipsa de spaţiu: sunt culoare unde nu au loc 2-3 vizitatori în acelaşi timp, chiar şi după modernizarea şi redeschiderea din 2011, în urma unei investiţii de aproape 11 milioane de euro din fonduri structurale şi de la bugetul de stat. „După 100 de ani de la inaugurare, am renovat instituţia şi avem acum plasme, infotouch, dar am păstrat şi cinci dintre dioramele originale„, explică Murariu.

    Muzeul pe care îl conduce se autofinanţează în proporţie de 55%, în condiţiile în care, la nivel naţional, muzeele reuşesc să atragă în medie doar 5% din nevoile de finanţare, diferenţa fiind acoperită de sume de la bugetul public. Pe lângă vânzările de bilete, Antipa are şi alte surse de finanţare, cum sunt bursele obţinute de cercetătorii muzeului pentru teme diverse de cercetare, obţinute prin concursuri organizate de diferite instituţii, de la Academie până la ministere. Dumitru Murariu povesteşte că pe durata mandatului său de conducere a reuşit să atragă fonduri pentru reparaţii, pentru modernizare doar pentru că a urmărit cu „încăpăţânare şi perseverenţă ceea ce era important„.

    Antipa are însă două mari avantaje de care nu se bucură şi alte muzee, mai tehnice, punctează Dumitru Murariu. Pe de o parte este foarte accesibil ca tematică, iar pe de altă parte, „copiii de toate vârstele, inclusiv preşcolarii, îşi aduc părinţii„. Prin urmare, încasările Antipa din vânzările de bilete se plasează la o medie de 10.000 de lei pe zi, cu vârfuri în zilele de la final de săptămână, când încasările pot ajunge la 40.000 de lei. Numărul vizitatorilor a crescut, după redeschidere, de şase ori faţă de traficul înregistrat înainte de 2009, ajungând anul trecut la 400.000 de persoane. Şi asta în ciuda faptului că preţul biletelor este de câteva ori mai mare decât în cazul altor muzee, tot de nivel naţional.

  • SĂRBĂTOARE ÎN OLANDA: Prinţul Willem-Alexander devine cel mai tânăr monarh european

     Aproximativ 800.000 de vizitatori îmbrăcaţi în portocaliu, culoarea naţională a Olandei, vor impânzi străzile Amsterdamului, în această zi fastuasă. Tânărul rege va fi primul monarh de sex masculin din 1890, după trei regine şi o regentă.

    El va fi, între altele, primul reprezentant al unei noi generaţii de monarhi europeni, a căror vârstă medie este în prezent de 71 de ani, care accede la tron. După 33 de ani de domnie, regina Beatrix va semna actul adbdicării, predând ştafeta unei noi generaţii.

    Viitorul monarh a declarat deja în cadrul unui interviu că atât el, cât şi soţia sa argentiniană, Maxima, în vârstă de 41 de ani, nu sunt “fetişişti ai protocolului”.

    El a mai spus că nu este în mod special ataşat de titlul de “majestate”, spre deosebire de mama sa. “Oamenii îmi pot spune cum vor, pentru a se simţi relaxaţi”, a declarat el, afirmând că doreşte să fie un monarh de secol XXI, care să împace tradiţia cu modernitatea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro