BusinessMagazin

Tag: varianta

  • Ce maşini electrice cumpără românii?

    Însă dimensiunea actuală a pieţei limitează exact această efervescenţă. Maşinile electrice au devenit un trend la nivel global, iar România urmează această direcţie – dar cu anumite rezerve. Care sunt motivele pentru care unii clienţi aleg noile tehnologii, dar majoritatea preferă încă varianta tradiţională şi ce se poate face în acest sens?

    “Încep prin a vă spune că sunt pasionat de maşini. Decizia mea de a cumpăra un anumit model de autoturism nu ţine doar de motivaţia de deplasare de la punctul A la B, ci are şi o puternică componentă emoţională, maşina trebuie să îmi placă, să se conducă bine şi să mă reprezinte”, povesteşte Adrian Ion, unul dintre românii care au ales să treacă la o maşină electrică. „Îţi oferă senzaţii diferite de un model cu ardere internă, tradiţional. Felul în care maşina electrică funcţionează este fundamental diferit, liniar, silenţios, însă fără a răpi din plăcerea condusului. Această plăcere în conducere este dublată de costuri extrem de scăzute de întreţinere şi deplasare: echivalentul în consum de motorină sau benzină ar fi probabil undeva la 1 litru/100 km.”

    Au fost mai multe motive pentru care a ales o maşină electrică: faptul că este foarte silenţioasă, că practic se conduce doar cu o singură pedală, maşina decelerând până la stop de îndată ce ridici piciorul de pe acceleraţie, iar frâna se foloseşte doar în caz de urgenţă; faptul că în medie parcurge 50-80 de kilometri pe zi, astfel că range-ul oferit de i3 (BMW i3 cu Range extender – maşina deţinută, n.red.) este suficient pentru nevoile cotidiene – în condiţii de temperatură normală, cu o baterie încărcată se pot parcurge 135 de kilometri, plus range – extender-ul ce depăşeşte 100 km; lipsa costurilor de întreţinere: „La maşina electrică nu există consumabile – ulei, motor sau revizii”, precum şi  faptul că nu se mai alimentează la benzinărie, ci o poţi face direct la priza de acasă. „Un alt avantaj este că locurile de parcare pentru maşinile electrice sunt de obicei libere, aşa că dacă vrei să mergi la mall în weekend şi e foarte aglomerat, ai posibilitatea să parchezi maşina şi să o încarci gratuit. Majoritatea mallurilor, magazinele mari, spaţiile de birouri şi chiar unele benzinării oferă acum gratuit posibilitatea de a încărca maşina”, remarcă el.

    „Experienţa este extraordinară, nu am niciun prieten care să fi mers cu ea şi să nu fie încântat, pot spune că odată ce ai condus electrică, cu siguranţă tranziţia înapoi, spre o maşină tradiţională, diesel sau pe benzină, este privită diferit”, mai spune Adrian Ion. „Maşina tradiţională va fi percepută ca fiind mai zgomotoasă, mai învechită, indiferent de gradul de confort oferit de clasa maşinii.”

    Anul trecut, numărul autovehiculelor electrice şi hibrid vândute în România a ajuns la 1.183 de unităţi, de peste două ori mai multe faţă de 2015 (496 unităţi), potrivit datelor transmise de Asociaţia Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA).

    Faţă de anul 2015, numărul maşinilor pur electrice (excluzând variantele hibrid) comercializate anul trecut a crescut de trei ori, ajungând la 167 de unităţi. Lider de piaţă a fost producătorul german BMW, cu 65 de unităţi, în vreme ce următoarele locuri sunt ocupate de Mercedes-Benz (37 de maşini vândute) şi Volkswagen (25). În ceea ce priveşte autoturismele plug-in hibride, Toyota rămâne principalul actor (820 de maşini vândute), urmată de Lexus (159) şi Land Rover (19). Astfel, 1% din maşinile noi înregistrate anul trecut în România au fost modele electrice sau hibride; trebuie menţionat şi faptul că piaţa auto a crescut, în total, cu peste 15% faţă de valorile înregistrate în 2015.

    La nivel global, automobilele electrice vor ajunge la 35% (41 milioane de unităţi) din vânzările totale în 2040, adică de 90 de ori mai mult decât vânzările actuale (aproape 500.000 de unităţi la nivel global în 2015). Mai mult de atât, scăderea preţurilor bateriilor va reduce costul unei maşini electrice sub cel al unei maşini convenţionale în 2025; astfel, o maşină electrică va putea fi cumpărată cu circa 22.000 de dolari (la valoarea din prezent) în 2040, conform unei cercetări a Bloomberg New Energy Finance (BNEF). Până acum, s-au vândut pe tot globul în jur de 1,3 milioane de maşini electrice, ceea ce reprezintă mai puţin de 1% din totalul autoturismelor mici. Mai exact, susţinute de o serie de factori, vânzările de maşini electrice sau plug-in ar trebui să crească accelerat după 2025. Printre aceşti factori se numără apariţia tot mai multor politici guvernamentale şi facilităţi fiscale, scăderea costului bateriilor şi reducerea cheltuielilor de întreţinere a maşinilor electrice. În concluzie, maşinile electrice ar trebui să devină mai ieftine decât cele pe combustie internă în jurul anului 2025.

  • Florin Iordache, ministrul Justiţiei: Voi discuta cu premierul despre ordonanţe. Varianta iniţială a ordonanţelor va fi amendată

    “Am luat act şi vom analiza toate propunerile care au fost făcute. Pentru graţiere, de la început am spus mai multe principii pe care le vom respecta, nu se adresează unor anumite persoane ci încercăm să redresăm anumite condiţii din penitenciare. Nu se adresează criminalilor, violatorilor, fapte de corupţie, recuperarea prejudiciului. În al doilea act am ţinut cont de recomandările CCR. (…) Ne dorim nişte legi clare, corente, pe care fiecare cetăţean dacă are sau nu pregătire juridică să le poată respecta. Ăsta e mandatul cu care am venit eu aici, să repar toate acesta lucruri. Actele normative nu se fac pentru politicieni ci pentru a rezolva politica penală a statului. Nu am avut în vedere o anumită persoană. Actele normative nu vizează persoane sau politicieni. Voi avea o discuţie cu premierul României, Sorin Grindeanu, şi vă vom comunica ce vom discuta. În urma consultărilor de astăzi am nişte obsevaţii care vreau să fie cuprinse în textul celor două ordonanţe. Rostul consultării este să preia puncte de vedere, o serie de observaţii am primit de la societatea civilă şi de la cetăţeni şi le vom avea în vedere. Varianta iniţială fără îndoială va fi amendată. Propunerea pe care o voi face guvernului va fi propunerea Ministerului Justiţiei”, a declarat ministrul Justiţiei, Florin Iordache, la finalul dezbaterilor.

    Ministrul Justiţiei: Varianta iniţială a ordonanţelor va fi amendată

    Întrebat dacă înainte de a prelua portofoliul de la Justiţie i-a cerut Liviu Dragnea să reglementeze aceste aspecte privind sistemul judiciar, Florin Iordache a răspuns “Cu siguranţă, nu!”.

    Ştire 10.37 “Toţi cei care doresc să participe la această consultare vor participa. Vom discuta despre cele două proiecte de acte normative care se află acum în dezbatere publică. Discutăm despre un proiect al legii graţierii, acest proiect, vreau să fac precizarea pentru că a apărut în spaţiul public că vor beneficia în forma în care noi am iniţiat-o, şi vreau să vă spun că nu vor beneficia nici violatorii, nici criminalii, nici cei care sunt acuzaţi de fapte de courpţie, nici cei care sunt recidivişti şi condiţia principală pe care noi am pus-o este aceea de recuperare a prejudiciului. Cel de-al doilea act normativ este cel care vine să pună în concordanţă deciziile Curţii asupra Codului Penal. Săptămâna trecută, Curtea Constituţională a hotărât că încă 6 articole din Codul Penal şi Codul de Procedură Penală sunt neconstituţionale. În aceste condiţii se impune după ce vor apărea motivările pentru aceste articole, să venim din nou cu modificări”, a declarat, luni, ministrul Justiţiei, Florin Iordache, la începutul dezbaterii pe proiectele de ordonanţă de urgenţă privind graţierea şi modificarea Codurilor Penale.

  • Comisia Naţională de Prognoză ajustează PIB-ul cu programul PSD

    Dacă în luna noiembrie – în varianta prognozei „de toamnă”, pe care se construise ultima rectificare bugetară – CNP estima o creştere economică de doar 4,3% pentru 2017, acum este anticipat un avans de 5,2%. Concret, Produsul Intern Brut (PIB) ar urma să fie de 815,2 miliarde de lei în 2017 (cifră estimată şi de PSD în programul de guvernare), faţă de estimarea din toamnă, de doar 807,7 miliarde de lei pentru PIB-ul anului 2017.

    Pe site-ul Comisiei, se precizează – în premieră – că CNP elaborează prognoze privind dezvoltarea economico-socială a României pe termen scurt, mediu şi lung „în corelare cu prevederile Programului de guvernare”, ale strategiilor naţionale, sectoriale şi regionale precum şi pe baza tendinţelor din economia naţională şi cea mondială.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Opinie Mihai Bandraburu: Să învăţăm să luăm decizii!

    MIHAI BANDRABURU, fondator, Centrul Tău de Consultanţă

    Dacă ne gândim puţin, în fiecare zi suntem puşi în situaţia de a lua decizii: dacă mergem sau nu undeva, cum ne îmbrăcăm, dacă ne întâlnim sau nu cu cineva, ce răspunsuri trebuie să dăm în anumite situaţii, cum rezolvăm sarcinile de lucru, dacă angajăm sau nu pe cineva, dacă acceptăm o nouă poziţie în companie, când concediem pe cineva… Dar există şi multe alte situaţii de viaţă în care trebuie să facem alegeri: ce facultate urmăm, cu cine ne căsătorim, ce nume punem copilului, ce culoare şi marcă să fie maşina cea nouă, ce vrem să mâncăm într-o anumită zi, unde să ne petrecem concediul, în ce să investim economiile personale, dacă mă las de fumat, la ce spital sau doctor fac operaţia chirurgicală etc.

    Unele decizii sunt simple şi imediate, altele mai complicate.

    Oricum ar fi, în fiecare zi apar situaţii care necesită luarea de decizii! „A lua o decizie” nu este o sperietoare, aşa cum pare la prima vedere, ci este un proces, potrivit conceptelor managementului modern (engl. „decision making process“), care se suprapune peste imaginea managerului sau a liderului. „Dacă eşti manager, atunci iei decizii !”…

    Ce ne împiedică să luăm decizii?!

    Păi, nehotărârea! Alegem o variantă de rezolvare, ne răzgândim, ni se pare că cealaltă variantă ar fi mai bună, după care iarăşi ne răzgândim şi fie ne reîntoarcem la prima variantă, fie mergem la o a treia soluţie… Şi tot aşa… Tergiversăm, amânăm mereu luarea deciziei, găsind de fiecare un pretext. Şi în final, dacă totuşi ajungem să luăm decizia mult aşteptată, nu suntem mulţumiţi de rezultat şi ni se pare că cealaltă soluţie ar fi fost poate mai bună.

    Nehotărârea ascunde mai multe lucruri:

    • Lipsă de încredere în sine, în propriile forţe, în propriile gânduri şi în capacitatea de a lua decizii;

    • Instabilitate emoţională;

    • Criticism exagerat („Nimeni şi nimic nu este suficient de bun pentru mine”);

    • Teamă de a nu greşi (izvorâtă dintr-un perfecţionism peste măsură – „Totul trebuie să fie perfect, fără greşeală”);

    • Comoditate („De ce să iau decizia astăzi, o pot lua la fel de bine şi mâine”);

    • Personalitate influenţabilă („Care, cum vine, îmi schimbă decizia luată”);

    • Şiretenie şi oportunism („Amân luarea deciziei până când situaţia îmi este favorabilă sau găsesc ceva mai bun”);

    • Experienţe negative din trecut, legate de decizii luate şi finalizate prost.

    De asemenea, nehotărârea în luarea unei decizii mai poate fi cauzată şi de lipsa informaţiilor în baza cărora luăm decizia. Există şi posibilitatea ca informaţiile să existe, dar să fie confuze şi incomplete.

    Cum luptăm împotriva acestei nehotărâri?

    Printr-o bună organizare, pe care să se bazeze decizia noastră! Culegem toate informaţiile necesare, ne asigurăm că sunt adevărate, construim scenarii de dezvoltare / alternative şi în final alegem soluţia care ne convine cel mai mult. Dacă partea de pregătire nu este făcută corespunzător, ne va veni foarte greu să luăm o decizie! Pe de altă parte, a lua decizii fără o analiză anterioară a informaţiilor este comparabil cu a te arunca în gol cu o paraşută neverificată: poate se deschide, poate nu.

    Pripeala în luarea unei decizii este la fel de nocivă ca tergiversarea sau amânarea nejustificată a deciziei.

    Când te arunci cu capul înainte, preţul plătit poate fi foarte mare. Nu se iau decizii la nervi sau la ambiţie, deciziile se iau „la rece“! De multe ori ne bazăm foarte mult pe instinctul interior în ce priveşte o situaţie sau persoană, care ne poate înşela, dar a greşi este omeneşte şi nu înseamnă că abandonăm pe viitor orice demers de luare a unei decizii.

    În procesul de luare a unei decizii, după analiza informaţiilor obţinute, vine şi momentul deciziei efective. Acela este de fapt punctul culminant al acestui proces şi momentul când cei mai mulţi dau înapoi.

    Trebuie spus: nimeni nu poate lua decizii în locul nostru!

    Şi asta deoarece orice decizie luată presupune şi asumarea responsabilităţii rezultatelor sau a consecinţelor!

    Este frumoasă ideea de a lua decizii peste oameni, peste destine, peste sume mari de bani, dar trebuie să ne asumăm şi ce vine în urma deciziei noastre. Unii se tem că trebuie să răspundă pentru deciziile luate, şi atunci preferă să amâne cât mai mult luarea ei. „Poate situaţia se rezolvă de la sine şi nu mai trebuie să iau eu hotărârea.“ Însă nu poţi să fii conducător, manager sau lider fără să iei decizii care influenţează pe cei din jur, dezvoltarea şi siguranţa companiei sau renumele instituţiei. Unele decizii eronate pot conduce chiar la falimentul afacerii, la pierderea libertăţii (erori financiare) sau a vieţii (de exemplu: hotărârea de a face o depăşire foarte periculoasă într-o curbă fără vizibilitate). Un manager sau un lider căruia îi vine greu să ia decizii este o persoană care blochează mersul companiei sau al instituţiei pe care o conduce.

    În viaţă, deciziile rareori sunt uşoare şi bazate pe informaţii clare, precise.

    De obicei situaţiile nu sunt în tuşe de alb şi negru, ci de multe ori sunt de culoare gri, cu elemente pozitive şi negative amestecate în egală măsură. Sunt momente în viaţa personală şi profesională în care, cu toate analiza anterioară făcută, rezultatele deciziei luate sunt proaste. O decizie bună nu exclude totuşi un rezultat slab sau negativ. Pot exista multe alte cauze exterioare care influenţează rezultatele deciziei luate cu bună credinţă.

    Patru lucruri trebuie să reţinem privitor la luarea deciziilor: curaj, înţelepciune, hotărâre şi asumare. Bune sau rele, deciziile fac parte din viaţa noastră de zi cu zi şi dau măsura omului şi a managementului adevărat!

  • Gadget Review: un laptop demn de numele său – VIDEOREVIEW

    În toamnă, la IFA Berlin, acer a prezentat cel mai subţire laptop din lume, mai subţire de 1 cm! Ei bine, eu nu am avut ocazia să testez acel produs, în schimb mi-am pus mâinile pe fratele ceva mai plinuţ, pe modelul entry level Acer Swift 3. Totuşi asta nu îl face un laptop prost; dimpotrivă, chiar aş putea spune că are un raport calitate/preţ foarte bun. Astfel, nu vei fi nevoit să dai mia de euro pentru un ultrabook portabil şi performant.

    Să începem de la exterior. Swift 3 are un look modern, glossy, care-ţi atrage privirea, mai ales modelul cu nuanţă aurie pe care l-am primit la test. Mie mi-a plăcut această variantă, mai ales datorită contrastului cu tastatura neagră. Însă pentru cei mai discreţi există şi varianta argintie. Swift 7 este mai subţire de un centimetru, dar nici Swift 3 nu e departe; are o grosime de doar 1,8 cm şi cântăreşte 1,5 kg. Un alt element de design pe care l-am găsit interesant este balamaua cu care e legat monitorul de tastatură şi care îi dă un look futuristic; însă, din păcate, este realizată din plastic. De asemenea, mi-a plăcut cadrul rotund din jurul camerei foto, însă am rămas dezamăgit de calitatea imaginii capturate de webcam.

    Şi la capitolul conectică laptopul stă destul de bine şi are un port HDMI, unul USB 3.0, altul 2.0 şi unul USB Tip-C, dar şi un slot pentru carduri SDHC şi jack pentru căşti; mă bucur că nu toţi producătorii mizează pe aceeaşi strategie ca şi Apple, care elimină tot mai multe porturi.

    Ecranul este de tip IPS şi ilustrează culori naturale, vibrante, la o rezoluţie Full HD; este plăcut ochilor şi are unghiuri de vizualizare bune. Astfel, Swift 3 este potrivit pentru muncă, dar şi pentru divertisment. Totuşi, un ecran mai luminos ar putea fi utilizat cu uşurinţă şi afară, în lumina soarelui.

    Swift 3 vine şi cu o tastatură iluminată, cu taste moi, uşor adâncite în mijloc, şi oferă o experienţă de scris extrem de plăcută. Iluminarea este bună, nici prea puternică, nici prea scăzută, şi poţi continua munca pe întuneric.

    Touchpadul este unul excelent, degetele alunecă cu uşurinţă; nu am avut probleme în utilizare, nu am simţit nevoia să apelez la un mouse pentru munca de zi cu zi şi nici nu a înregistrat gesturi când am mai atins cu podul palmei touchpadul.
    Modelul Acer Swift 3 testat de mine are în componenţă un procesor Intel Core i7 – 6500U de 2,5 GHz, 8 GB RAM, un SSD de 512 GB şi placă video încorporată de la Intel, HD 520. Însă în magazine vei găsi şi variante cu i3, i5, 4-8 GB RAM şi stocare de la 128 până la 512 GB SSD.

    Modelul cu i7 s-a descurcat foarte bine în utilizarea zilnică şi nu am observat încetiniri ale sistemului de-a lungul perioadei de testare. Poate rula şi câteva jocuri video care nu cer foarte multă memorie video şi am folosit cu succes programe de editare foto şi video. Însă nu la capacitate maximă. De exemplu, în Premiere Pro nu am putut edita video-urile FullHD redate la rezoluţie maximă în caseta de previzualizare, însă dacă scazi calitatea imaginii la jumătate poţi lucra fără probleme cu video, muzică şi text. Totul este fluid şi procesorul alături de SSD se descurcă foarte bine la multitasking; n-am întâmpinat nici probleme de supraîncălzire (laptopul s-a încins ceva mai tare doar când i-am dat mai mult de lucru cu un joc video).
    Sunetul este OK pentru o utilizare obişnuită, însă din cauză că boxele sunt amplasate în partea de jos a laptopului sunetul poate fi distorţionat. Sunetul este destul de tare, însă puţin cam ascuţit, metalic pentru gustul meu.

    Bateria este de tip Li-Ion, cu patru celule 48 Wh de 3220 mAh şi este destul de bună pentru un model entry level de ultrabook. Acer Swift 3 a dus fără probleme o zi de muncă (8 ore, cu pauze de inactivitate) cu luminozitate la 75%, conectat la Wi-Fi. Asta înseamnă browsing, editare texte, ascultare de muzică şi vizionarea câtorva clipuri video. La capătul opus, o sesiune de gaming la detalii scăzute, cu luminozitate maximă, goleşte bateria într-o oră. Cam două ore şi jumătate  sunt suficiente pentru o încărcare completă. Eficienţa variantei cu i7 mi-a plăcut şi mă duce cu gândul că modelele cu procesoare care consumă mai puţină energie (i3 sau i5) ar duce la o autonomie a bateriei sporită.

    Per total, Acer Swift 3 este un model entry level în lumea ultrabook-urilor ce are un raport calitate / preţ foarte bun. Îl recomand celor care sunt interesaţi de achiziţia unui laptop cu o construcţie premium, destul de puternic pentru activităţile zilnice, cu o baterie ce poate susţine o utilizare de 5-7 ore, în funcţie de activitate, reprezentând o alternativă bună pentru laptopuri precum Lenovo IdeaPad 500s sau HP ProBook 440.

    CASETĂ TEHNICĂ:

    Ecran – IPS, 14 inchi, 1.920×1.080 pixeli
    Procesor – dual-core Intel Core i7-6500U tactat la 2,5GHz, cu HyperThreading şi Turbo Boost până la 3,1GHz
    Placă grafică – Intel HD520
    Memorie RAM – 8 GB
    Stocare – SSD Lite-On de 512 GB
    Conectică – 1x USB 2.0, 1x USB 3.0, 1x USB Tip-C, 1x HDMI, 1 x audio, 1 x slot SDHC
    Dimensiuni – 341 x 236,6 x 17,95 mm
    Greutate – 1,5 Kg
    Sistem de operare – Windows 10 Home
    Baterie – Li-ion cu patru celule de 48 Wh, 3.220 mAh

  • Cele mai interesante lansări auto din 2016

    Anul automobilistic 2016 a început în ianuarie la Detroit, iar pasionaţii de automobile au avut de ce să se bucure. În 2016, cumpărătorii de autoturisme au mai multe opţiuni decât oricând. Maşinile electrice câştigă tot mai mult teren şi foarte mulţi producători şi-au prezentat modelele electrice, însă tot modelele pe benzină sau diesel au atras privirile.

    „Noul S-CLASS S63 4MATIC, un cabriolet ce poartă semnătura celor de la Mercedes şi de la AMG, face exact ce ar trebui să facă o maşină de 577 de cai-putere: te sperie. Nu în sensul rău, ci mai curând în sensul acela de teamă pe care o ai când te dai într-un roller coaster: când s-a terminat cursa, de-abia aştepţi să o iei de la capăt”, scria Business Magazin în urma unui test drive. Cabrioletul S63 are un motor biturbo V8 ce dezvoltă 577 de cai putere şi are o transmisie sport cu şapte trepte de viteză. Automobilul celor de la Mercedes poate atinge 100 km/h în 3,9 secunde şi are o viteză maximă de 249 km/h. Maşina nu este doar rapidă şi puternică, ci şi confortabilă, afinitatea germanilor pentru lux fiind evidentă şi la interior. Preţul de pornire pentru S 63 este de 187.000 de euro. „E important de menţionat însă că S-Class nu a fost şi nu va fi niciodată o maşină de circuit – este o limuzină, iar asta face cu atât mai spectaculoasă munca AMG. Sistemele de asistenţă rutieră, de care S-Class beneficiază, sunt extrem de utile din punct de vedere al siguranţei, dar pot aduce şi o oarecare doză de banalitate experienţei de la volan. E suficient să spun că maşina se poate conduce aproape singură, în măsura în care îţi doreşti acest lucru”, am scris în aprilie.

    2016 a marcat şi lansarea celui mai rapid model hibrid din lume, HYUNDAI IONIQ. Maşina este dotată cu o unitate de propulsie hibridă compusă dintr-un motor pe benzină de 1,5 litri şi care produce 105 CP, un electromotor cu 43,5 CP, un set de acumulatori din litiu-ion şi o transmisie automată cu şase trepte şi două ambreiaje. Modelul accelerează de la 0 până la 96 de km/h în 10,8 secunde, iar viteza maximă atinge 185 km/h, însă o versiune pregătită special pentru curse a atins o viteză maximă de 258,6 km/h pe lacul de sare Bonneville din SUA. La fel de interesant este faptul că în spatele maşinii se află Mircea Gradu, director al echipei de ingineri Hyundai America de Nord, şi care se află în cadrul companiei din 2014, înainte activând la Daimler AG. Varianta Ioniq Hibrid dispune de un propulsor performant pe benzină, completat de motorul electric de 32kW, alimentat de bateria litiu-ion polimer de 1,56 kWh. Modelul are o putere totală de 141 CP (103.6 kW), cu o viteză maximă de 185 km/h. Opţiunea Plug-in oferă 50 km rulare în modul pur electric, iar în ceea ce priveşte versiunea Ioniq Electric, aceasta are un motor electric de 120 CP şi o autonomie de peste 250 km, susţine producătorul.

    În 2016, producătorul britanic Jaguar a decis să intre pe segmentul ultra popular SUV prin lansarea lui JAGUAR F-PACE. Cea mai accesibilă versiune a lui F-Pace are un preţ de pornire de 46.320 de euro şi este echipat cu un motor de 2,0 diesel de 180 cai putere cuplat la o cutie manuală. Există şi varianta dotată cu un motor V6 de 3 litri de 340 cai putere sau 380 cai putere. Primul SUV Jaguar are 4,73 m lungime, un ampatament de 2,87 metri lungime, un portbagaj de 650 litri şi este construit pe o structură de aluminiu. Compania britanică a păstrat eleganţa maşinilor şi designul sportiv care au consacrat-o şi la această variantă offroad. Aşadar, F-Pace intră într-un peisaj populat de automobile precum BMW X3, Porsche Macan sau Audi Q5.

    AUDI R8 SPYDER V10
    este varianta convertibilă a lui Audi R8 şi a fost anunţată de germani la New York. Maşina este propulsată de un motor V-10 de 5,2 litri, capabil să producă 540 de cai putere şi 540 Nm cuplu maxim. Spyder poate ajunge la 100 km/h în 3,6 secunde şi are o viteză maximă de 318 km/h. Designul noului R8 Spyder V10 nu diferă aproape deloc de versiunea Coupe, iar acoperişul retractabil este realizat din material textil, cântăreşte 44 de kg şi poate fi deschis sau închis în doar 20 de secunde, la viteze de până la 50 de km/h. Automobilul este ceva mai greu (1612 kg) decât varianta coupe, iar consumul mediu ar fi de 11,7 litri la 100 de km; emisiile CO2 sunt de 277 grame pe kilometru. Preţul pentru varianta cu motor V10 şi transmisie automată este estimat în jurul sumei de 170.000 de dolari.

    Anul acesta şi Dacia a prezentat, la Paris, noile modele Logan şi Sandero. Astfel, Dacia Logan facelift porneşte de la un preţ de 6.950 de euro pentru versiunea Acces cu motorizarea de un litru şi 75 CP, iar Dacia Logan MCV facelift este disponibilă începând cu 7.900 de euro şi este echipată cu motorul de un litru şi 75 CP în varianta de echipare Acces. Ambele modele sunt disponibile în variante cu motorizări diferite.

    Bestia BUGATTI

    CHIRON a fost lansată oficial la târgul auto de la Geneva şi după cum era de aşteptat este extrem de puternică, având sub capotă 1479 de cai putere, reuşind să atingă o viteză maximă de 420 kmh (a fost limitată la această viteză pentru a putea fi condusă pe şosele). Chiron este construit în jurul unui motor de 8 litri W16 şi este susţinut de patru turbo charger-e. La viteză maximă susţinută, Chiron îşi goleşte rezervorul în 9 minute. În cât timp atinge suta de kilometri? În 2,5 secunde, adică mai repede decât ai putea tu să bagi stick-ul USB în calculator. Pentru că este atât de rapidă, maşina trebuie echipată cu cauciucuri speciale, create în colaborare cu Michelin pentru a atinge vitezele de care este capabilă. Vor fi produse 500 de unităţi, iar fiecare model va fi vândut pentru 2,6 milioane de dolari.

  • A fost lansată a doua variantă a celui mai nefolositor „telefon” din lume

    Acum ceva timp o companie a creat o comapanie pe Kickstarter pentru produsul său, NoPhone, o bucată de plastic, ce se asemănă unui smartphone, dar care e doar o bucată de plastic. Pe atunci compania a strâns fonduri de 18.000 de dolari de la entuziaşti.

    Compania revine cu a doua variantă a produsului, NoPhone Zero, care tot nu face nimic, dar costă mai puţin. Doar 5 dolari. „NoPhone nu are garanţie şi nu este menit pentru a putea fi folosit la ceva”, se arată pe site-ul companiei.

    Pe de altă parte, în India se poate achiziţiona un smartphone doar cu 4 dolari, fiind cel mai ieftin smartphone din lume. Telefonul se numeşte Freedom 251 şi este echipat cu un procesor quad-core ce rulează la 1,3 GHz, 8 GB capacitate de stocare, o cameră foto de 3,2 megapixeli şi va rula Android 5.1.

  • Lenovo Yogabook, insuportabila uşurătate a laptopului – VIDEOREVIEW

    Lenovo Yogabook a fost anunţat în urmă cu câteva luni în Germania la IFA, iar produsul a uimit datorită designului spectaculos. Demn de lăudat mai ales că atunci când vine vorba de gadgeturi, tablete sau laptopuri, cu greu te mai entuziasmezi de aspect. Este şi util?

    Laptopul-tabletă Yogabook este extrem de uşor şi subţire (de aici şi referinţa din titlu la opera lui Milan Kundera), iar tastatura iluminată pare scoasă din filmele science-fiction. Materialele folosite în construirea laptopului sunt de calitate; mi-au plăcut robusteţea acestuia, aspectul business, care chiar te duce cu gândul la un caiet (notebook), o agendă elegantă.

    Un alt plus al produsului este ecranul de 10 inchi, ce redă culorile foarte vivid, la rezoluţie full hd, nu-ţi oboseşte ochii şi este perfect pentru vizionarea de filme „on the go“. Iar acest lucru este foarte important deoarece Yogabook, ca şi celelalte produse din serie, poate fi folosit ca tabletă, în modul de laptop inversat sau modul cort. Dar, spre deosebire de celelalte, această variantă nu are o tastatură fizică, astfel nu-ţi mai agăţi degetele în taste când îl foloseşti pe post de tabletă.

    Tastatura este interesantă, oferind o experienţă nouă de scris, însă este nevoie de timp pentru a te putea obişnui. În cele câteva zile petrecute alături de laptop am scris câteva ştiri, acest articol şi încă nu pot spune că mă obişnuisem foarte bine. Viteza de scriere gravita în jurul scorului 160-180 de semne pe minut, pe când la tastatura de acasă atingeam uşor 260. Yogabook este în regulă pentru a scrie articole mai mici, mailuri, însă articolele complexe necesită o tastatură fizică. În schimb, eu am avut o problemă mai mare cu feedbackul zgomotos al tastelor, dar şi cu touchpadul, care nu răspundea tot timpul la comenzi. De aceea, de multe ori am preferat să navighez prin intermediul ecranului, însă acest lucru va fi dificil pentru cei cu  degete mai mari.

    Tehnic vorbind, produsul vine cu un procesor intel Atom, 4 GB RAM, hard disk de 64 GB şi o placă grafică încorporată tot de la Intel. Interesant este că Lenovo a ales să facă produsul pe două sisteme de operare, Windows 10 şi Android (6.0). Eu am avut varianta cu Windows 10 şi procesorul Atom (utilizat mai ales la tablete) şi-a dovedit limitările, Yogabook blocându-se de mai multe ori de-a lungul perioadei de testare. Deşi nu am încercat varianta cu Android, am impresia că acolo nu vei întâmpina astfel de probleme, Android fiind un sistem de operare ce nu necesită la fel de multe resurse ca Windows. Pe de altă parte, nu am întâmpinat probleme în editarea de fotografii în Adobe Photoshop.

    Laptopul mai vine şi cu un alt lucru interesant: un stylus pe care-l poţi utiliza pe ecran sau direct pe tastatură sau pe foaie. Este o unealtă utilă când navighezi mai ales în modul tabletă, dar mai interesant este că poţi lua notiţe sau desena pe o hârtie, iar acestea sunt automat captate şi înregistrate în calculator. Este perfect pentru cei care vor să-şi ia notiţie de mână, pentru designeri grafici, designeri de modă, pasionaţi de desen. Stiloul este uşor de folosit, însă şi în cazul lui sunt necesare câteva zile până când totul devine confortabil de utilizat. Cât de util e? Asta rămâne la latitudinea celui care-l foloseşte. Pentru mine este interesant, dar nu m-aş vedea folosindu-l pentru desen, deoarece n-am mai schiţat ceva de pe vremea liceului şi nu mă văd începând acum. Totuşi pentru oamenii creativi, care lucrează mult cu schiţe, cu pixul şi cu hârtia, cred că poate avea o utilitate sporită.

    Bateria este încăpătoare şi poate ţine o zi întreagă de utilizare fără probleme (producătorul susţine autonomie de 13 ore), însă încărcarea ar putea fi mai rapidă (40% într-o oră).

    Din cauza dimensiunii reduse, laptopul nu stă foarte bine la capitlul conectivitate: are un port de încărcare micro-usb, un port hdmi, un jack de 3,5 mm pentru căşti, slot micro sim (astfel nu eşti dependent de Wi-Fi) şi cam atât. Mi-aş fi dorit un port USB normal sau un port de încărcare USB-C, însă nu le poţi avea pe toate. Şi difuzoarele aflate pe lateralele laptopului sunt mici, dar pot umple cu sunete o cameră de apartament, fără probleme.

    În concluzie, pot spune că mi-a plăcut; este un produs interesant, frumos, dar care încă nu e cel mai practic laptop şi nici nu se adresează tuturor, însă mă bucur atunci când văd că producătorii fac paşi curajoşi spre inovaţie şi schimbare – iar Yogabook, pentru Lenovo, este un vârf de lance.

  • Primul tren cu emisii zero este gata de drum

    Alstom a creat primul tren de pasageri ce funcţionează pe bază de hidrogen şi are emisii zero. Coradia iLint emite doar aburi în atmosferă şi reprezintă o variantă la motoarele diesel. Saxonia inferioară a comandat deja 14 astfel de trenuri.

    Testele vor începe la sfârşitul anului şi dacă totul va merge bine acestea vor putea transporta persoane din decembrie 2017. Trenul este dotat cu baterii litiu pentru stocarea energie şi un rezervor pentru hidrogen gaz comprimat amplasat pe acoperiş. Trenul poate parcurge aproape 800 km pe zi la viteze de 140 km/h. Acesta funcţionează prin intermediul pilelor de combustie ce transformă hidrogenul în energie electrică, iar singura emisie este doar apă.

    Tehnologia nu este nouă fiind aplicată şi în cazul automobilelor mici, însă încă nu sunt produse în serie din cauza costurilor ridicate şi infrastructurii deficiente. Despre un astfel de model de automobil puteţi citi aici 

     

  • Ghicitoare pe care 65% dintre oameni nu-l pot rezolva

    Un alt joc-ghicitoare creează valuri pe internet, lăsând mii de oameni confuzi ce se contrazic în legătură cu răspunsul corect.  Jocul, care a fost creat de Puzzlefizzy pe site-ul Brilliant.org, are o premisă simplă: trebuie ghiceşti „în ce cutie se află maşina”. Jocul pune la dispoziţie trei cutii, fiecare cu desenul unei maşini pe exterior.

    Pe fiecare cutie este e scrisă câte o frază, însă doar una dintre cele trei afirmaţii este adevărată. Cutiile de au următoarele afirmaţii:

    Cutia 1: Maşina se află în această cutie;

    Cutia 2: Masina nu se află în această cutie;

    Cutia 3: Maşina nu se află în cutia 1;

    Deşi nu pare la prima vedere, propoziţiile repsective oferă cititorului suficiente informaţii pentru a determina în ce cutie „se află” maşina. Surprinzător, doar 36%  dintre oamenii care au jucat jocul pe site-ul Brilliant au ales varianta corectă.

    Răspunsul corect este CUTIA 2.

    Puteţi să aflaţi varianta corectă printr-un simplu proces de eliminare, luând în considerare că numai una dintre afirmaţiile de pe cutii este adevărată. Aşadar: în cazul în care autovehiculul se află în cutia 1, ar însemna că declaraţiile de pe cutia 1 şi cutia 2 ar fi corecte. Deci, răspunsul nu poate fi cutia 1. În cazul în care maşina ar fi în cutia 3, atât declaraţiile de pe cutia 2, cât şi cele de pe cutia 3, ar fi corecte. Astfel, răspunsul nu poate fi cutia 3. Dar, pentru că maşina se află în caseta 2, acest lucru înseamnă că numai declaraţia de pe cutia 3 este corectă.