BusinessMagazin

Tag: valuta

  • FMI va avea nevoie de bani. Multi bani: 350-400 mld. dolari

    Liderii G20 au discutat, de la declansarea crizei incoace, varii
    posibilitati de reformare a sistemului monetar international, care
    ar include si o schimbare de statut a monedei in care acorda
    imprumuturi FMI – drepturile speciale de tragere (DST).

    In timpul mandatului lui Dominique Strauss-Kahn, Fondul a facut
    cunoscut ca este deschis ideii de crestere a rezervelor sale de
    valuta, in conditiile in care va exista insa un consens privind un
    nou sistem monetar international. FMI detine rezerve de DST (moneda
    compusa dintr-un cos de dolari americani, lire sterline, yeni
    japonezi si euro) in virtutea contributiei statelor membre, care
    pot beneficia ulterior de finantare proportional cu cota lor de
    contributie la Fond.

    Conform datelor BNR, Romania are o cota de participare la FMI de
    1,03 miliarde DST (1,224 miliarde de euro), insemnand 0,47% din
    cota totala a statelor membre, respectiv 10.552 de voturi (0,48%
    din total).

    Un purtator de cuvant al FMI a specificat ca discutiile despre suma
    necesara cresterii rezervelor valutare nu au legatura cu
    declaratiile din urma cu cateva zile ale sefei Fondului, Christine
    Lagarde, care spusese ca FMI va avea nevoie de resurse financiare
    mai mari pentru a face fata crizei datoriilor suverane. Una dintre
    principalele motivatii ale discutiilor despre reformarea sistemului
    monetar mondial este insa incurajarea Chinei sa-si reduca rezervele
    valutare uriase, de 3.000 de miliarde de dolari, despre care SUA si
    alte state industrializate considera ca dezechiibreaza economia
    mondiala. FMI si G20 vor decide, de asemenea, asupra schimbarii
    cosului valutar al DST, in sensul includerii yuanului
    chinezesc.

    Suma de 350-400 de miliarde a fost calculata de expertii FMI
    pornind de la cererea proiectata de rezerve pentru cele mai multe
    dintre pietele emergente si in curs de dezvoltare care ar putea sa
    se confrunte cu dificultati in anii urmatori, cu exceptia insa a
    Chinei si a exportatorilor majori de petrol. Aceasta cerere ar
    putea atinge 1.600 de miliarde de dolari in cinci ani.

    La ora actuala, resursele FMI se ridica la 1.500 de miliarde de
    dolari, neincluzand activele in aur si creditele in derulare.

  • Fitch despre bancile romanesti: creditele neperformante vor atinge un varf de 14-16% spre finele lui 2011

    Aceasta stratificare se reflecta atat in calitatea finantarii,
    cat si in diferenta de credite acordate in valuta (cele din a doua
    categorie au acordat mai multe credite in valuta), de calitate a
    activelor si in general de nivel al dezvoltarii economice din
    tarile respective, arata Fitch, intr-un comentariu publicat
    joi.

    Fitch se asteapta ca nivelul creditelor neperformante sa-si atinga
    maximul in Romania, Bulgaria si Croatia spre finele anului 2011,
    pentru ca in Slovenia si Ungaria acest maxim sa fie atins mai
    tarziu, “probabil abia in 2012”. In tarile din aceasta categorie,
    ponderea creditelor restante se afla aproape de 10% sau peste si
    este inca in crestere, desi cu un ritm mai redus decat in
    2009-2010.

    In ce priveste celelalte tari, nivelul maxim al creditelor
    neperformante pare sa fi fost deja atins in a doua parte a anului
    trecut – prima jumatate a anului curent in Polonia, Cehia si
    Slovacia, iar provizioanele deja mai scazute sustin o performanta
    mai buna a bancilor respective.

    Agentia de rating constata ca prevalenta creditelor in valuta in
    regiune n-a scazut aproape deloc si, in ciuda unor restrictii
    impuse de autoritati, se mentine inalta in Croatia, Ungaria,
    Romania si Bulgaria.

    In privinta capitalizarii, agentia se asteapta ca, in virtutea unor
    schimbari de strategie ale grupurilor-mama, sa aiba loc in regiune
    cateva vanzari de banci, fara efecte negative la scara sistemului,
    in special in Polonia (unde grupurile-mama straine au unele
    vulnerabilitati), Bulgaria si Romania (daca bancile grecesti decid
    sa plece) si Slovenia (unde ponderea actionarilor straini este inca
    redusa).

    Bancile din Europa Centrala si de Est, inclusiv subsidiarele
    bancilor grecesti din Romania si Bulgaria, “au o expunere directa
    redusa fata de Grecia si restul tarilor periferice ale zonei euro”,
    insa expunerea lor indirecta fata de o escaladare a crizei din zona
    euro “este considerabila”, apreciaza Fitch.

    Aceasta expunere indirecta se leaga de o posibila incetinire a
    cresterii in pietele principale ale zonei euro (destinatia de baza
    a exporturilor estice), de limitarea finantarilor pentru
    subsidiarele estice daca grupurile-mama intampina probleme si de o
    potentiala depreciere a monedelor estice (in special zlotul polonez
    si forintul ungar) in raport cu francul elvetian, daca euro se
    depreciaza in continuare.

    CE SE INTAMPLA IN ROMANIA

    Pentru Romania, Fitch citeaza un raport din iunie al FMI unde se
    arata ca subsidiarele romanesti ale grupurilor grecesti sunt mai
    bine capitalizate decat media sistemului, lichiditatea lor e la
    nivelul sistemului si nu exista indicii ale unor retrageri
    semnificative de depozite, iar sustinerea si supravegherea BNR
    reduc riscurile asociate unei crize in zona euro.

    Nici chiar in cazul unei intrari in incapacitate de plata a Greciei
    sau a unei banci din Grecia, finantarile pentru subsidiarele
    romanesti sau bulgaresti nu vor fi reduse si nu vor aparea
    retrageri de depozite, apreciaza Fitch.

    La finele lui aprilie, ponderea creditelor neperformante era de 13%
    din totalul imprumuturilor, fata de 11,9% la finele lui 2010 si
    7,9% la sfarsitul lui 2009. Imprumuturile clasificate ca
    indoielnice si pierderi conform standardelor BNR atingeau 22,4%
    (20,8% la sfarsitul lui 2010, 15,8% la sfarsitul lui 2009).
    “Stabilizarea si imbunatatirea calitatii activelor este principala
    provocare pentru bancile romanesti”, considera Fitch, care se
    asteapta ca ponderea imprumuturilor neperformante sa atinga un
    maxim de 14-16% spre finele anului, pondere mai ridicata decat in
    majoritatea tarilor vecine comparabile.

    Creditarea in Romania este inca dominata de imprumuturile in valuta
    – 64% din creditele pentru populatie si 60% din cele pentru
    companii la sfarsitul primului trimestru. Creditarea a scazut in
    2009 si 2010, singura categorie unde s-au semnalat cresteri fiind
    imprumuturile ipotecare (cu 18% in 2010, calculat in euro).
    Politica stimulativa a BNR si ameliorarea activitatii economice ar
    urma sa duca insa in acest an la o crestere reala a creditarii.

  • Ridica-ma la cer: unde duce ascensiunea de neoprit a francului elvetian

    Pana unde mai suie francul? In ultimele trei luni, moneda
    elvetiana s-a intarit cu aproape 11% fata de euro si dolar,
    ajungand joia trecuta la nivelurile incredibile de 1,15 franci/euro
    si 0,81 franci/dolar. Pentru cine nu-si mai aminteste, in 2008
    cursurile erau de 1,6 franci/euro si 1,2 franci/dolar. Iar in
    ultimele saptamani, absolut toate stirile au fost in favoarea
    aprecierii: indecizia liderilor europeni privind soarta Greciei,
    cresterea randamentelor pentru obligatiunile italiene, riscul ca
    guvernul SUA sa nu poata obtine o crestere a plafonului de
    indatorare.

    Nu e un secret ca francul elvetian, alaturi de dolarul
    australian, cel neozeelandez si canadian sau yenul japonez
    functioneaza, impreuna cu aurul, ca active de refugiu pentru
    capitalurile migratoare, care cauta si sa se protejeze de
    posibilele pierderi din plasamentele in alte active, dar si sa
    capete randamente mai bune. “E de asteptat o vara lunga si
    fierbinte pentru periferia Europei, in care puseele de aversiune de
    risc si de apreciere a francului elvetian vor fi un lucru comun”,
    comenteaza Chris Turner, analist la ING Bank, care deocamdata
    ramane singura banca straina importanta ce prevede pentru decembrie
    un curs de 1,1 franci/euro, in lipsa unei interventii relevante a
    Bancii Nationale a Elvetiei.

    Analistii altor banci au in vedere insa o corectie de curs in
    urmatoarele luni, pe masura linistirii situatiei in zona euro si
    SUA: pentru decembrie, grupul Erste estimeaza un curs de 1,25
    franci/euro, la fel ca si Citigroup si Raiffeisen, in timp ce
    Credit Agricole vede posibil chiar un nivel de 1,35.

    Pentru Romania, doi sunt factorii care limiteaza, la nivel
    macro, consecintele negative ale evolutiei francului in raport cu
    alte valute: cursul de schimb leu/euro – baza de calcul pentru
    cursul franc/leu – care, cu mici exceptii, a ramas relativ stabil
    in focul crizei datoriilor si ar urma sa ramana la fel dincolo de
    fluctuatiile de moment (conform analistilor consultati recent de
    BUSINESS Magazin, la finele anului ar urma sa fie cuprins undeva
    intre 4,05 si 4,20) si faptul ca sunt totusi relativ putine credite
    in franci. La finele anului trecut, la Centrala Riscurilor de Plati
    erau inregistrati 218.000 de debitori cu credite totale in
    echivalent de 237,5 mld. lei, din care restantele insemnau 15
    miliarde de lei. Din totalul creditelor luate, persoanele fizice
    datorau 82,85 mld. lei, suma in care ponderea creditelor in franci
    elvetieni era de 16,6%.

    Mai exista insa un nivel la care lucreaza povara creditelor in
    franci, povara ce nu e decat un caz particular al pacatelor legate
    de finantarea in valuta: perceptia externa. Un cerc vicios adica,
    in care atunci cand monedele nationale se depreciaza fata de franc,
    eforturile de disciplinare fiscala sau performantele economice bune
    de pana acum sunt puse in paranteza si ramane numai reflexul
    investitorilor si al analistilor de a lipi eticheta “riscant” pe o
    Europa de Est condamnata sa traga ponoasele indatorarii excesive in
    valuta.

    Un comentator al site-ului britanic Citywire isi amintea zilele
    trecute de o stire din 2010 despre o tanara unguroaica de 18 ani
    care si-a scos la licitatie virginitatea ca sa-i ajute pe parintii
    ei sa-si plateasca imprumutul ipotecar luat in franci elvetieni. De
    aici, comentatorul ingrozit ajungea la statistici care vorbesc de o
    pondere a creditelor ipotecare in valuta de peste 75% din total in
    Romania, Lituania si Croatia, respectiv o pondere a creditelor
    ipotecare in franci de 53% din total in Polonia (unde zlotul a
    pierdut fata de franc aproape 60% din valoarea din 2008, adica tot
    cam cat leul romanesc) si de 64% in Ungaria (unde forintul a
    pierdut circa 40%).

    Astfel de comentarii aduc aminte de articolele de anul trecut
    din presa internationala, unde Ungaria si Romania erau date ca
    exemple negative de tari estice unde imprumuturile in valuta “i-au
    lasat pe debitori sub povara unora din cele mai costisitoare
    credite cu dobanda variabila din lume” (New York Times). Bancile
    erau initial criticate ca relanseaza creditarea oferindu-le iarasi
    oamenilor exact acelasi tip de imprumuturi care aproape au dat
    peste cap economiile nationale, dar pe urma erau scuzate, pentru ca
    atata timp cat dobanzile la lei sau forinti au ramas considerabil
    mai mari decat la euro, era normal ca oamenii sa aleaga valuta.

  • Raiffeisen: Pietele externe, principalul factor care influenteaza cursul leului

    “Companiile locale cumpara in general euro, in timp ce
    tranzactiile facute de jucatorii straini sunt marcate puternic de
    evolutiile de pe pietele externe”, afirma Dumitru. Aversiunea
    crescanda fata de risc de pe pietele externe a lovit si leul, si
    alte monede din regiune, astfel incat “leul nu a putut profita de
    anuntul Fitch privind imbunatatirea ratingului Romaniei, care a
    fost plasata in categoria recomandata investitorilor, iar
    aprecierea leului s-a dovedit de scurta durata”.

    Leul a atins, marti, cel mai scazut nivel fata de euro din acest
    an, cu o rata de schimb de 4,28 lei/euro, dupa ce in cursul
    tranzactiilor a depasit inclusiv pragul de 4,29 lei/euro. Bursa a
    cazut, la randul ei, cu 2%. Fenomenul este departe de a fi limitat
    la Romania, toate bursele si pietele valutare est-europene
    traversand un moment de volatilitate crescuta, din cauza noii
    acutizari a problemei datoriilor suverane din zona euro.

    Atentia speculatorilor s-a focalizat mai nou pe Italia, considerata
    brusc urmatoarea vulnerabilitate a zonei euro dupa Grecia, in
    conditiile in care problema datoriei grecesti n-a fost inca
    rezolvata, facand obiectul reuniunilor din aceasta saptamana ale
    oficialilor europeni. Randamentele obligatiunilor italiene au
    crescut, iar in media au inceput sa apara deodata analize despre
    vulnerabilitatile Italiei, ba chiar speculatii despre cine ar putea
    urma dupa Italia si Spania in spirala prabusirii zonei euro
    (raspunsul, previzibil de anul trecut pentru oricine a urmarit
    aceste speculatii, fiind ca urmatoarea vizata ar fi Franta). Pe
    acest fundal a intervenit, marti, si retrogradarea de catre Moody’s
    a Irlandei in categoria de rating speculativ, la doar cateva zile
    dupa un verdict similar pentru Portugalia.

    Raiffeisen prevede insa ca episodul de depreciere a leului va fi de
    scurta durata, pastrandu-si estimarea privind un curs de 4,15
    leu/euro pentru finele lunii septembrie.

  • Francul elvetian, la maximul istoric fata de leu

    In sesiunea de vineri, cursul anuntat de banca centrala pentru
    francul elvetian a fost de 3,4792 lei/franc, iar pentru euro
    referinta s-a plasat la 4,2037 lei/euro.

    Euro s-a depreciat semnificativ fata de francul elvetian pe
    pietele internationale, aproape de minimul record atins la
    sfarsitul lunii iunie, potrivit dealerilor. Moneda euro s-a
    depreciat luni si in raport cu dolarul, cu aproape 1%, pe fondul
    intensificarii temerilor pe pietele internationale privind
    raspandirea turbulentelor catre Italia. Astfel, cursul BNR pentru
    dolar a crescut cu 4,11 bani, de la 2,9510 lei/dolar la 2,9921
    lei/dolar.


    Cititi mai multe     pe www.mediafax.ro

  • Ghetea: Limitarea creditului in valuta nu trebuie facuta prin masuri administrative

    “Parerea mea este ca limitarea creditului in valuta, daca ar
    trebui facuta, nu trebuie sa o facem prin masuri administrative.
    Trebuie sa lasam piata sa functioneze corect “, a spus Ghetea,
    intrebat cum comenteaza prevederile unui proiect de regulament al
    BNR. Ghetea a aratat ca imprumuturile in valuta sunt recomandate
    persoanelor care au o acoperire a veniturilor tot in valuta. El a
    adaugat ca spera ca pana la finele anului creditul de consum sa
    urce cu 4-5%, in conditiile in care criza economica este aproape de
    final. “Ma bazez pe dorinta oamenilor sa duca o viata mai buna, de
    a avea o casa mai buna, de a avea o masina sau o vacanta mai buna.
    Toate aceste lucruri au fost infranate in timpul crizei, iar acum
    criza este pe sfarsite “, a mai spus Ghetea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Populatia continua sa economiseasca in lei si valuta. Firmele prefera moneda nationala

    Depozitele in lei ale gospodariilor populatiei au crescut cu
    0,3%, pana la 65,84 miliarde lei, nivel cu 4,2% peste soldul din
    aprilie 2010 (-3,8% in termeni reali). Depozitele in lei ale
    persoanelor juridice (societati nefinanciare si institutii
    financiare nemonetare) au crescut cu 0,2%, la 44,75 miliarde lei.
    Comparativ cu luna similara de anul trecut, depozitele in lei ale
    companiilor erau mai mari cu 3,6% (-4,3% in termeni reali).
    Depozitele in valuta ale rezidentilor gospodarii ale populatiei si
    persoane juridice (societati nefinanciare si institutii financiare
    nemonetare), exprimate in lei, s-au diminuat cu 1%, pana la nivelul
    de 60,46 miliarde lei (exprimate in euro, depozitele in valuta au
    scazut cu 0,1%, pana la 14,83 miliarde euro).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • De ce vrea sa impuna BNR limite la creditul in valuta

    Viceguvernatorul BNR, Cristian Popa, a explicat ca nu se pune
    problema ca limitarile sa-i vizeze si pe cei ce iau credite
    ipotecare si imobiliare, companiile sau pe debitorii care
    realizeaza venituri in valuta, pentru ca astfel “s-ar inlocui
    riscul valutar cu riscul de dobanda”.

    Masurile vor fi adoptate in urmatoarele luni, dupa consultari cu
    bancile si se explica prin dorinta BNR si a bancilor de a evita o
    noua bula a creditarii, odata ce ponderea imprumuturilor
    neperformante in euro sau franci elvetieni e inca mare, iar
    tendinta Euribor indica faptul ca dobanzile la euro sunt in
    crestere.

    In perioada decembrie 2010 – februarie 2011, noteaza BNR in
    ultimul raport asupra inflatiei, ponderea creditelor in valuta in
    totalul creditului acordat sectorului privat a inregistrat un nou
    maxim al ultimilor opt ani si jumatate, ajungand la 62,9 la suta ca
    medie a perioadei.

    Restrictiile la creditul in valuta nu sunt o idee noua si nu
    sunt promovate numai de BNR, ci si de marile banci comerciale care
    au afaceri in Europa de Est. Herbert Stepic, CEO al Raiffeisen
    International, declara toamna trecuta ca imprumuturile negarantate
    de consum in valuta pe termen scurt si creditarea ipotecara in
    monede exotice ar trebui interzise complet, iar orice aprobare de
    credit in euro ar trebui sa fie mult mai bune reglementata.
    Creditul in franci elvetieni reprezinta 20% din totalul
    imprumuturilor acordate in Europa Centrala si de Est.

  • Ce ar putea “cumpara” China cu rezervele valutare de 3.000 miliarde dolari

    Fata de anul trecut, rezervele valutare ale Chinei sunt cu 24%
    mai mari. Numai in primul trimestru rezervele valutare au crescut
    cu 197 miliarde de dolari. Creditele noi au depasit estimarile in
    luna martie, ajungand la 679,4 miliarde yuani (104 miliarde
    dolari). Politica premierului Wen Jiabao privind controlul monedei
    nationale, impreuna cu surplusurile comerciale si fluxurile de
    capital in economia cu cea mai rapida crestere au contribuit la
    majorarea rezervelor cu 1.000 miliarde dolari in doi ani. Analistii
    de la Financial Times s-au intreabat “Ce se poate cumpara cu 3.045
    miliarde dolari? ” Si tot ei vin cu raspunsurile. China ar putea
    cumpara “principalul” si dobanda pentru intreaga datorie suverana a
    Italiei, pana in anul 2062, evaluata la 3.031 miliarde dolari.
    Datoria publica a Italiei este cunoscuta ca una dintre cele mai
    mari din lume in valoare absoluta, crescand cu 4,5% la sfarsitul
    anului 2010 fata de aceeasi perioada din 2009 si ajungand la 1.843
    miliarde de euro. Spre comparatie, la sfarsitul anului trecut
    Romania avea o datorie publica de 193,89 miliarde lei ( 46,1
    miliarde euro ), reprezentand 37,9% din PIB.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • CEC Bank introduce optiuni noi la folosirea serviciului Transfer Rapid

    Beneficiarii pot alege, astfel, daca primesc intreaga suma in
    lei sau in valuta transmisa (euro sau dolari) sau pot opta pentru
    primirea unei parti din aceasta in lei.

    Serviciul de transfer de bani oferit de catre CEC Bank si
    Transfer Rapid, disponibil in intreaga retea a bancii, este
    destinat romanilor care lucreaza in strainatate si care
    intentioneaza sa transmita in tara sume de bani.

    Pretul serviciului este de pana la 4,9% din suma trimisa, cel
    mai scazut din piata pentru transferuri de sume mici si medii –
    cele care reprezinta intervalul de interes pentru cetatenii romani
    din strainatate.

    Lansat in 2006, Transfer Rapid lucreaza in strainatate cu banci
    precum Santander din Spania si cu parteneri licentiati in tarile de
    interes pentru comunitatile romanesti. Serviciul functioneaza
    pentru transferuri din Spania, Italia, Portugalia, Brazilia,
    Luxemburg, Belgia, Elvetia, Marea Britanie, Irlanda, Suedia,
    Germania, Canada, SUA, Australia, Cipru, Grecia, Franta si
    Danemarca.