Tag: universitati

  • Cum te îmbolnăveşte Internetul. Vezi ce se intamplă cu corpul tău când stai la calculator

    Dependenţii de Internet sunt cu 30% mai predispuşi la a lua gripă decât persoanele care nu au o astfel de dependenţă, potrivit unui studiu aL universităţilor Swansea şi Milano publicat de publicaţia britanică Daily Mail. Totodată, acelaşi studiu arată că utilizatorii puţin dependenţi de Internet suferă de stres dacă nu sunt online şi de relaxare când reuşesc să navigheze; alternanţă care dăunează hormonilor implicaţi în sistemul imunitar al oamenilor.

    Studiul a fost făcut pe 500 de respondenţi cu vârstele cuprinse între 18 şi 101 ani, potrivit Daily Mail. 40% dintre participanţi au admis că sunt uşor sau în mod semnificativ dependenţi de Internet. Potrivit cercetării, grupul respectiv avea cu 30% mai multe răceli şi simptome de gripă decât cei care erau mai puţin ataşaţi de Internet. Cercetătorii au descoperit că simptomele lor au fost influenţate de stresul suferit după deconectarea de la Internet.

    Această alternanţă de stres şi relaxare a condus la fluctuaţii ale nivelului de cortizol, un hormon care afectează sistemul imunitar. ”Am descoperit că impactul Internetului asupra sănătăţii oamenilor era independent de un cumul de alţi factori, precum depresia, lipsa somnului sau singurătatea, factori asociaţi de obicei cu un consum intens de Internet şi, de asemenea, cu o sănătate precară”, a declarat pentru Daily Mail profesorul Phil Reed de la Universitatea Swansea.

    Timpul mediu petrecut online de aceşti utilizatori era de şase ore zilnic. Totuşi, un procent mai mic au petrecut 10 ore pe zi online, în special pe site-uri social media.

    Sexul respondenţilor nu influenţează nivelul dependenţei de Internet. Totuşi, dacă femeile folosesc online-ul mai ales pentru social media şi shopping, bărbaţii prioritizează jocurile şi pornografia.

     

     

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 11 iulie 2016

    COVER STORY: Promisiunile biotehnologiei
     
    Cercetarea, legislaţia, educaţia şi predictibilitatea cadrului fiscal pot transforma România într-un veritabil hub de biotehnologie

    ANTREPRENORIAT: Povestea apei de izvor din Codrii Vlasiei 

    STRATEGIE: Piaţa AeRo ca instrument de marketing


    SPECIAL: Povestea expediţiei de 1 miliard de dolari spre Jupiter
     

    IT: Cel mai bun plan de lucru


    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

     

  • Cât investesc companiile în lobby la Bruxelles şi ce sectoare româneşti sunt cel mai bine reprezentate în capitala Europei?

    Bugetul anual pentru public affairs/ comunicare  (excluzând costurile cu personalul) al celor 3.000 de federaţii ce reprezintă industriile din cadrul UE la Bruxelles a ajuns la 191 de milioane de euro în 2016, în creştere cu 21% faţă de 2009, când această valoare se plasa la 158 de milioane de euro, potrivit unui studiu  al Institutului EurActiv din Bruxelles. În acelaşi timp, corporaţiile cheltuiesc pe comunicare la Bruxelles circa 73 de milioane de euro, în creştere cu 3% faţă de anul 2009, potrivit aceleiaşi surse.

    Dan Luca, directorul institutului EurActiv spune că în aceste bugete intră activităţi de monitorizare şi reprezentare a iniţiativelor  legislative, comunicare şi lobby. Din studiul derulat de EurActiv reiese că peste jumătate dintre cele 400 de corporaţii analizate cheltuiesc peste 100.000 de euro pentru activităţi de comunicare/public affairs la Bruxelles, excluzând costurile cu personalul: peste 33% dintre companiile chestionate au declarat că investesc în această direcţie mai mult de 250.000 de euro, între 101.000 şi 250.000 de euro (17%), între 51.000 şi 100.000 de euro (10%), 26.000-50.000 de euro (17%), mai puţin de 25.000 de euro (23%).

    În acelaşi timp, peste jumătate dintre federaţii au un buget alocat activităţilor de comunicare de circa 25.000 de euro: 10-25.000 de euro  – 27%, mai puţin de 10.000 de euro – 18%, 25.000 – 50.000 de euro – 17%, 50.000-100.000 de euro – 13%, mai mult de 100.000 de euro – 20%.

    Aproape jumătate dintre corporaţii sunt reprezentate în birourile de la Bruxelles de doi – cinci angajaţi cu normă întreagă (43%), 23% au peste 10 astfel de angajaţi, 13% au între 6 şi 10 angajaţi full time la Bruxelles, iar  13% dintre cele 400 de companii analizate au câte un angajat full time, în timp ce 9% nu sunt reprezentate la Bruxelles prin astfel de angajaţi.

    Aproape jumătate dintre federaţiile de la Bruxelles au mai mult de 10 oameni în birourile lor de la Bruxelles (43%), între 6 şi 10  (22%), între 2 şi 5 angajaţi (25%), un angajat full time (5%), mai puţin de un angajat (5%), niciun angajat (mai puţin de 5%). 

    Astfel, corporaţiile au un buget semnificativ mai mare alocat comunicării la Bruxelles pentru echipe formate din mai puţini oameni decât federaţiile, observă Dan Luca.

    Potrivit directorului institutului EurActiv, cele mai puternice tipuri de lobby de la Bruxelles sunt: lobbyul ţărilor membre, apoi lobbyul industriilor, apoi cel al ONG-urilor (spre exemplu, Green Peace, WWF), al regiunilor şi al universităţilor.

    ”Sunt în jur de 3.000 de federaţii care au un secretariat aici la Bruxelles, multe au în jur de 10 persoane în staff –  acest lucru  nu înseamnă că fac toţi lobby la Bruxelles. Dintre acestea, aproximativ 300 au şi membri români”, descrie Dan Luca situaţia reprezentării româneşti din capitala Uniunii Europene.

    Potrivit lui Dan Luca, sectoarele româneşti bine reprezentate la Bruxelles sunt: energia (prin Centrul Român al Energiei, de pildă);  notarii publici din România; UNCJR – Uniunea Naţională a Consiliilor Judeţene – din 2003; IT-ul românesc (Romanian Office of Science and Technology – activitate a agenţiei române de cercetare – Ministerul Cercetării, mai multe universităţi axate pe cercetare, companii din domeniul tehnologiei precum Siveco şi Teamnet).

    Potrivit informaţiior disponibile oferite de Registrul Transparenţei, o platformă ce are drept misiune transparentizarea lobby-ului dintre Parlamentul European şi organizaţiile care fac lobby, Institutul Naţional pentru Cercetare şi Dezvoltare în Fizică şi Inginerie Nucleară Horia Hulubei este instituţia cel mai implicată în astfel de acţiuni, dacă ne uităm la valoarea costurilor de lobby declarată, de peste 10 milioane de euro, urmată de Academia Navală Mircea cel Bătrân (7,75 – 7,99 milioane de euro), Academia Aeriană Henri Coandă (2 – 2,4 milioane de euro) şi Viticola Corcova (1,5 milioane de euro). Celelalte organizaţii înscrise în registru au declarat valori mai mici de 1 milion de euro şi, în majoritatea cazurilor, 0.

    ”Trebuie să fii pe piaţă, să monitorizezi, abia apoi să ai un rezultat – nu se prea întâmplă în cazul României, unde este nevoie de construirea unei culturi a comunicării. Ţara noastră este un stat membru nou – trebuie să ne batem pentru noi, cel mai puternic lobby din Bruxelles este cel din ţările membre, iar noi nu avem unul coagulat, aceasta e o problemă şi ar trebui să ne gândim să o rezolvăm  pentru a ne apăra interesele şi a fi luaţi în discuţie”, explică Dan Luca, directorul institutului EurActiv din Bruxelles necesitatea reprezentării României la Bruxelles prin structuri de comunicare.

     

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 4 iulie 2016

    COVER STORY: Mizaţi pe infrastructură şi educaţie!
     
    Este mesajul pe care Yves Caracatzanis, noul CEO al grupului Renault în România, l-a lansat în cadrul evenimentului Meet the CEO 

    STRATEGIE : Al cincelea an consecutiv de creştere a profiturilor în aviaţie
     
     

    TURISM: Litoralul românesc se repopulează

     


    EVENIMENT: Gala tinerilor manageri de top şi rolul relaţiilor în carieră
     
     

    ANTREPRENORIAT: Prăvălia din Capitală

     


    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

     

  • A început cu o grădiniţă în camera copiilor, iar acum are o şcoală cu 600 de elevi a cărei taxă de şcolarizare, în medie, este de 6.500 de euro pe an

    Simona Baciu vorbeşte cu entuziasm despre felul în care elevii claselor primare au interpretat o piesă după povestea „Hansel şi Gretel“ a Fraţilor Grimm, pe care am avut ocazia să o urmăresc cu câteva minute înainte de discuţie. Discursul ei este presărat de clinchete de râs şi zâmbete largi. Este o zi în care încă o generaţie de elevi termină liceul şi pleacă mai departe pentru a-şi urma traseului academic; 65% dintre ei spre ţări străine. „Am început în camera copiilor mei fără nimic. Aveam doar jucării de pluş şi  jucării tricotate, pe care le-am făcut eu. Doi ani de zile am ţinut grădiniţa acasă la noi. Apoi am închiriat o cameră cu sobă, pe care o porneam la 4 dimineaţa. Treptat am găsit oameni care veneau din străinătate şi ne confirmau că făceam ceva bine. Că suntem pe drumul cel bun“, povesteşte Simona Baciu începutul şcolii fondate alături de soţul ei, Dan Baciu, acum 23 de ani.

    Ca mulţi români, după 1989, cei doi au decis să emigreze, numai că nu au stat prea mult departe de casă şi s-au întors în ţară odată cu unul dintre programele fundaţiei Soros, care a fost înfiinţată de miliardarul american George Soros în 1990. După doi ani în care a ţinut grădiniţa în apartamentul propriu, cererea a depăşit oferta şi a închiriat mai multe locuinţe pentru a ţine orele. În 1998, cu ajutorul finanţărilor obţinute de la prietenii din străinătate, Simona şi Dan Baciu au construit prima grădiniţă privată din România. „Am luat o grădină cu porumb în mijlocul Clujului. Ţin minte când ne-am dus la autorităţi şi am cerut o autorizaţie pentru grădiniţă şi ne-au spus că numai statul face grădiniţe. Într-un final am reuşit să primim o autorizaţie. A fost un moment crucial pentru noi. Sala de sport era în pivniţă şi primul „assembly“ tot acolo s-a ţinut“, spune ea râzând.

    Au căutat să-şi îmbunătăţească metodele de predare şi au oferit pregătire cadrelor didactice cu ajutorul profesorilor străini. Un nume notabil este Daniel Shapiro, care în prezent conduce catedra de negociere de la Harvard, şi care prin intermediul fundaţiei lui Soros a ajuns la Cluj, unde a ţinut un curs de „peer counseling“.

    În 2000, povesteşte Simona Baciu, au luat primul credit BERD din România, de 50.000 de dolari, cu ajutorul căruia au dezvoltat afacerea şi au construit şcoala. „Mi s-a părut că au fost milioane de dolari la vremea aceea“, apoi menţionează un alt credit de la BERD în valoare de 1,6 milioane de dolari pe care l-au obţinut ulterior. A fost corectată de către Ruxandra Mercea, directorul executiv al şcolii şi fiica Simonei, precizând că este vorba de 1,2 milioane în 2007, apoi restul de 400.000 de dolari în 2011-2012. Ruxandra Mercea a fost implicată în dezvoltarea şcolii, afacere de familie, încă de mică ca „teacher assistant“, iar acum conduce instituţia.

    Mai târziu, Simona Baciu a primit o bursă şi a plecat în SUA pentru a studia sistemul de învăţământ de acolo. „Am călătorit în şcolile din SUA. Am avut şase săptămâni de „shadowing“ (urmărirea activităţilor zilnice) la directorii de şcoli. Apoi ei au venit aici şi ne-au ajutat. Ne-au arătat ce trebuie să facem, pas cu pas.“

    Evoluţia instituţiei s-a datorat şi ambiţiei fondatorului de a accede în rândurile organizaţiilor şcolare imporante. Simona Baciu mărturiseşte că a participat la o întâlnire a Round Square, organizaţie a şcolilor din peste 40 de ţări de pe cinci continente, ce are la bază filosofia educaţională a lui Kurt Hahn, educator şi filosof german. A fost atât de impresionată de ce a văzut acolo, încât şi-a dorit imediat să facă parte din această organizaţie. „Vreau să fac parte din Round Square“, le-am zis. „Nu se poate deoarece nu aveţi liceu“, mi s-a spus. „Cu gimnaziu ne primiţi?“ am întrebat; reprezentantul mi-a răspuns că nicio şcoală nu a intrat doar cu gimnaziu. Şi am intrat cu gimnaziu, efectiv am construit şcoala pentru a putea face parte din această organizaţie, printre instituţiile de învăţământ de elită“, spune amuzată Simona Baciu. Dezvoltarea şcolii s-a realizat treptat şi multe lucruri s-au învăţat pe propria piele, prin încercări şi pas cu pas. „La început n-am ştiut ce înseamnă o afacere, cine suntem. Singura mea dorinţă era să plătesc rata la bancă, dobânda şi salariile, era orizontul şi mă gândeam de unde să găsesc susţinere. Am învăţat să facem un buget, cum să ne administrăm timpul. Cel mai greu a fost să găsesc oameni de încredere“, spune fondatoarea şcolii.

    „Multe lucruri nu am învăţat în şcoală şi încă învăţ acum. Nimeni nu ne-a zis: „Hai că ai nevoie de o misiune în viaţă“, „Hai că ai nevoie de o viziune în viaţă“. Dacă vrei să ajungi undeva trebuie să ştii unde să ajungi, trebuie să-ţi planifici timpul şi multe alte lucruri, pe care copiii noştri le învaţă de la 3 ani“, completează şi Ruxandra Mercea, care mă priveşte cu ochii de un albastru pătrunzător.

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 27 iunie 2016

    COVER STORY: Ieşirea din zona alba a finanţărilor
     
    Multe dintre companiile antreprenoriale care au ales să mizeze pe idei sau produse inovatoare, oferind pieţei servicii sau produse în premieră pentru România, constată că au ajuns într-o “zonă albă a finanţării”.


     
    COMPANII: De la plusuri de două cifre la agonie. Şi înapoi pe plus
     

    AUTO: În vizită, acasă la Rolls Royce


     

    EDUCAŢIE: Şcoala trambulină spre marile universităţi


    RESURSE UMANE: Externalizare rimează cu tehnologizare

     


    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

     

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 20 iunie 2016

    COVER STORY: Aceşti oameni şi maşinile lor zburătoare
     
    În ultimele luni, Donald J. Trump, candidatul la preşedinţia americană, a fost văzut traversând ţara într-un business jet tip Cessna 750 Citation X, preferat de omul de afaceri american în campanie datorită dimensiunilor reduse.  În afară de acesta, Trump deţine încă patru aeronave – un Boeing 757 şi trei elicoptere Sikorsky, o flotă devenită parte importantă a imaginii miliardarului american. Boeingul model 757-200, pe care este scris cu litere aurii numele lui Trump, a costat 100 de milioane de dolari. Spre comparaţie, totalitatea avioanelor deţinute de oamenii de afaceri de pe piaţa locală au o valoare cumulată tot de aproximativ 100 de milioane de euro. Ce şi cât mai pilotează oamenii de afaceri din România?


     
    IDEI DE AFACERI: Cine ocupă nişa şosetelor pentru biciclişti
     

    STRATEGIE: Milioanele din eprubetă

     


     
    ANTREPRENORIAT: Escape the room a evadat şi a devenit un fenomen social

    INTERNAŢIONAL: O privire peste gardul fabricilor secrete de maşini zburătoare ale lui Larry Page

     


    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

     

  • Ce note trebuie să obţină la Bac elevii români pentru a avea şanse să studieze în străinătate

    O serie de universităţi din Marea Britanie oferă, din acest an, elevilor români care iau Bacalaureatul posibilitatea să intre la facultate într-un an pregătitor, prin aşa numitul program “foundation”.  Aceştia pot studia materii asemănătoare cu cei din anul I şi îşi vor putea perfecţiona limba engleză, având posibilitatea ca, după anul pregătitor în foundation, să poată accede în anul I, la facultatea dorită, doar la aceeaşi universitate, în condiţiile în care trec cu brio examenele de sfârşit de an.

    “Acest sistem permite tinerilor români să studieze în Marea Britanie, chiar dacă nu au obţinut note foarte mari în Bacalaureat. În programele de foundation ale universităţilor din Marea Britanie sunt acceptaţi tineri care au luat minim nota 6 la Bacalaureat şi care au un nivel de engleză  B2. În general, românii care aplică pentru studii în străinătate sunt foarte buni şi sunt imediat acceptaţi de universităţi. Însă, există şi foarte mulţi care, din diverse motive, nu au avut o performanţă deosebită în Bac, dar îşi doresc să studieze în străinătate şi au chiar potenţial pentru a se dezvolta într-un domeniu pe care nu îl pot accesa în ţara noastră. Ei bine, aceste universităţi oferă acum o şansă şi acestor tineri să se pregătească pentru cariera dorită, la un nivel foarte înalt”, explică Ana Maria Papp, Manager Departament Universităţi, IntegralEdu.

    Universităţile din Marea Britanie care oferă în acest an programe pregătitoare de studiu în sistem foundation sunt Anglia Ruskin University, Coventry University, Lancaster University, Leicester University, NAVITAS (London Brunel International College şi Cambridge Ruskin International College).

    Dintre acestea, Navitas are sistemul cel mai permisiv pentru cei care nu au avut rezultate foarte bune la examenul de Bacalaureat.

    Cum se accesează un program pregătitor la universităţile din Marea Britanie în doar 15 minute?

    Accesul la un program pregătitor pentru o universitate din Marea Britanie se poate face în maxim 15 minute la târgul educaţional care are loc pe 18 iulie, la hotelul Sheraton din Bucureşti. În prealabil se contactează un consultant de la IntegralEdu, care va pregăti dosarul, iar la eveniment, tinerii vor pleca pe loc cu o decizie dacă sunt acceptaţi. “Sistemul de admitere în 15 minute se adresează în acelaşi timp şi tinerilor care au aplicat deja la o universitate în străinătate, dar care nu sunt 100% convinşi că au făcut cea mai potrivită alegere. Astfel, ei mai au o şansă pe ultima sută de metri să schimbe universitatea sau domeniul”, precizează Ana Maria Papp.

    La evenimentul de pe 18 iulie pot avea acces şi tinerii din provincie prin Skype, după ce se înregistrează  online la un consultant IntegralEdu, cu câteva zile înainte.

    Apelarea la un consultant educaţional este folositoare pentru cei care doresc să îşi crească şansele să fie acceptaţi la o universitate din străinătate. Pe lângă întocmirea documentaţiei şi sprijinul în tot procesul de admitere, care sunt activităţi gratuite, un consultant educaţional ajută la alegerea facultăţii potrivite, în funcţie de profilul candidatului. “Mai mult decât atât, consultantul are relaţii privilegiate cu universităţile şi poate fi de ajutor în obţinerea burselor. Chiar zilele trecute am trimis aplicaţii de burse la Westminster pentru trei viitoare studente care vor să se specializeze în jurnalism, management-ul afacerilor şi afaceri internaţionale limba arabă. Toate aceste cereri de burse au fost acceptate de către Westminster datorită nivelului ridicat al aplicaţiilor. Astfel, comisia de admitere a universităţii britanice a acceptat toate cele trei aplicaţii, deşi iniţial erau doar două locuri eligibile”, explică  Ana Maria Papp.

    IntegralEdu este cel mai important consultant educaţional din România pentru studii în afara ţării, cu birouri în Bucureşti, Constanţa, Craiova, Galaţi, Iaşi şi Timişoara. Grupul de firme are o experienţă internaţională de peste 24 de ani în consilierea elevilor, părinţilor şi a tuturor celor interesaţi de alegerea celor mai bune programe educaţionale şi instituţii de învăţământ din străinătate, studii gimnaziale, liceale, universitare şi centre de limbi străine. Prezentă în România din anul 2008, IntegralEdu este cea mai mare companie de consultanţă în educaţie la nivel local şi reprezintă peste 500 de instituţii de învăţământ de top din Europa şi SUA.

    Universităţi care vor participa pe 18 iulie la târgul de la Sheraton:          

    Anglia Ruskin University. Situată în Cambridge, universitatea oferă studii universitare şi postuniversitare – master şi MBA, precum şi programe de foundation. Studenţii pot primi o bursă anuală de 400 lire, pentru achiziţia de materiale pentru studiu şi o bursă sportivă de 1000 de lire, sub formă de reducere, din taxa de şcolarizare.

    Coventry University. Universitatea din Coventry oferă studii universitare şi postuniversitare – master şi MBA, precum şi programe de foundation. Pentru studiile universitare se oferă o bursă de excelenţă în valoare de 1200 de lire/an. Special pentru elevii români care au obţinut o notă de peste 9,5 la Bacalaureat se acordă o bursă în valoare de 2000 de lire/an. Pentru studii postuniversitare studenţii români pot primi o bursă de 2000 de lire/an.

    Lancaster University. Universitatea din Lancaster oferă studii universitare şi postuniversitare – master şi MBA, precum şi programe de foundation. Pentru studiile universitare se oferă burse în valoare de 1000 de lire pe an, pentru primul an de studiu.

    Leicester University. Universitatea din Leicester oferă studii universitare şi postuniversitare – master şi MBA, precum şi programe de foundation. Universitatea este recunoscută ca fiind instituţia cu cea mai bună strategie de pregătire a studenţilor pentru mediul profesional. În ultimii 8 ani universitatea a investit 145 milioane de lire în dezvoltarea facilităţilor campusului.

    NAVITAS (London Brunel International College şi Cambridge Ruskin International College). Universitatea cu cel mai permisiv sistem de foundation. În ultimii 5 ani universitatea a investit 81 milioane de lire în facilităţi şi intenţionează să investească încă 90 de milioane de lire, în următorii ani.

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 13 iunie 2016

    COVER STORY: Cel mai frumos maraton
     

    După doi ani de mandat, Emilia Bunea, CEO-ul Metropolitan Life, spune că nu şi-a pierdut entuziasmul în ce priveşte potenţialul de creştere al companiei de asigurări de viaţă şi al pieţei asigurărilor, pe care o aseamănă cu un maraton pe termen lung.

     

     
    MARKETING: Cum cresc profiturile companiilor care se asociază cu evenimente sportive
     

    AFACERI: Povestea unei bule editoriale şi a unui business antistres: cărţile de colorat pentru adulţi


     
    ANTREPRENORIAT: Şcolile care ajută stewardesele să decoleze
     
     

    INTERNAŢIONAL: Cum marii producători farma transformă generozitatea în profit, pe socoteala plătitorului de taxe


    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

     

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 6 iunie 2016

    COVER STORY: Profil de tânăr manager de top. Radiografia unui deceniu

    Am trăit o mare surpriză în momentul în care Romulus Oprică, tânăr antreprenor, sociolog de meserie, m-a sunat pentru a-mi spune că a făcut din catalogul tinerilor manageri de top un obiect de studiu şi subiectul tezei sale de doctorat, intitulată “Influenţa capitalului social asupra evoluţiei în carieră”.
     
     

     
    ANTREPRENORIAT: Spitalul butic intră pe nişa serviciilor medicale
     

    TEHNOLOGIE: Florin Talpeş lansează produsul de 1 miliard de dolari


     
    COMPANII: Aparatul care citeşte personalitate, în ajutorul recrutorilor
     
     

    INTERNAŢIONAL: Pentru numele lui Dumnezeu, de ce ar falsifica cineva sucul de roşii?


    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.