Tag: unire

  • România de dincolo de Carpaţi arată altfel. Ce a făcut diferenţa între estul şi vestul ţării

    De la începutul anilor ’90, un prim val de investiţii străine în producţia industrială a avut drept ţintă judeţele din vestul ţării, apropiate de graniţă si deci uşor accesibile logistic: Timiş, Arad, Bihor. Pornind de aici, în anii ce au urmat, în partea de vest a ţării au ajuns să se dezvolte platforme industriale puternice, provenind în mare măsură din investiţii ale companiilor internaţionale sau multinaţionale, pe fondul proximităţii faţă de piaţa Europei Centrale şi de Est şi a Europei Occidentale.

    Proximitatea a fost completată de forţa de muncă bine pregătită, de noile tronsoane de autostradă inaugurate şi de promisiunea că în 2016 se va putea circula pe A1 de la Sibiu la Nădlac. Toate acestea au făcut ca Transilvania să crească economic, în timp ce Muntenia, Oltenia şi Moldova încă trebuie să se mulţumească cu o infrastructură mult sub standardele europene, dar şi cu investitori ce plătesc salariul minim pe economie pentru a compensa costurile.

    „Pe măsura maturizării economiei şi implicit a dezvoltării infrastructurii de transport, concomitent cu deschiderea din punct de vedere politic a unor regiuni închise în anii ’90 investitorilor străini, aşa cum a fost Clujul, producătorii industriali au început să se stabilească şi în judeţele din centrul şi sudul Transilvaniei“, explică Horaţiu Cocheci, senior manager şi liderul echipei de consultanţă în resurse umane în cadrul PwC România.

    După 1999 şi privatizarea uzinei Dacia de la Mioveni (unde în prezent Renault derulează afaceri de 4,4 miliarde de euro), zona a devenit un magnet pentru producătorii de componente. La 150 km sud-est, la Craiova, Ford produce modelul B-Max, dar cu un impact regional mult mai mic comparativ cu Dacia.

    „În ultimii 10 ani, din punctul de vedere al angajatului în căutare de salariu mai bun, situaţia s-a complicat suplimentar, diferenţele salariale ajungând să nu mai fie date de o anumită locaţie geografică, ci de tipul producţiei derulate. În momentul actual, constatăm că judeţele care au reuşit să atragă producţie industrială avansată şi centre de cercetare in inginerie sunt cele care raportează un nivel salarial mediu mai ridicat faţă de cele care s-au menţinut la producţia la bandă“, continuă Horaţiu Cocheci.

    Potrivit datelor studiului PwC de salarizare şi beneficii PayWell, Clujul se distinge printre celelalte judeţe din Transilvania având un salariu mediu în sectorul producţiei industriale chiar mai ridicat decât cel din Bucureşti, cu 10% mai ridicat decât cele din judeţele limitrofe (de exemplu Bihor), cât şi cu aproape 40% mai mare decât cele din Arad şi Timiş.

    „O altă tendinţă remarcată la producătorii industriali este ca, în cadrul aceleaşi locaţii geografice, să existe diferenţe sensibile între companiile furnizoare de produse componente şi cele care pun la dispoziţia consumatorului produsul final. Astfel, chiar dacă este vorba de acelaşi tip de munca „la bandă“, angajaţii aflaţi la capătul lanţului de producţie vor fi în măsură să ceară, dar şi să primească un salariu mediu mai ridicat în comparaţie cu concitadinii implicaţi in producţia de componente“, a subliniat specialistul PwC România.

    Acesta este contextul prin care România a atras investiţia de 300 de milioane de euro de la Sebeş, unde Daimler produce prin divizia sa Star Transmission cutii de viteze de ultimă generaţie pentru cele mai scumpe limuzine Mercedes-Benz. Dar tot România a ratat în 2008 o investiţie a companiei germane într-o uzină auto, câştigată de Ungaria. În timp ce o uzină de cutii de viteze poate atrage o producţie în valoare de circa 1-2 miliarde de euro, una de maşini poate urca spre 4-5 miliarde de euro.

    Potrivit expertului de la PwC, angajaţii consideră că pot surmonta diferenţele salariale prin mobilitate crescută, atât geografic, cât şi ca (re)specializare. Angajatorii însă consideră că îmbunătăţirea infrastructurii de transport (cum ar fi o autostradă care să traverseze Carpaţii), îmbunătăţirea climatului de afaceri general inclusiv prin reducerea birocraţiei, încurajarea investiţiilor în zone considerate defavorizate economic, dar şi simplificarea procesului de plată a taxelor sau reducerea costurilor fiscale cu forţa de muncă prin reducerea contribuţiilor sociale ar permite mutarea costurilor companiei în plata unor angajaţi mai calificaţi şi implicit mai performanţi, capabili de a derula proiecte de cercetare şi dezvoltare.

  • Cum arată PASAJUL Mihai Bravu, deschis circulaţiei duminică

     Primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, prezent la inaugurare, a spus că prin acest proiect de infrastructură se închide inelul de circulaţie în partea de sud-est a oraşului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Capitala va avea INSULĂ PLUTITOARE pe Dâmboviţa. Cum va arăta – FOTO

     Competiţia câştigată de proiectul insulei plutitoare a fost concepută de Asociaţia Ivan Patzaichin – Mila 23, fiind înscrise 24 de iniţiative ale unor designeri, arhitecţi, artişti români sau străini care au fost invitaţi să promoveze opt destinaţii din Delta Dunării, respectiv Crişan, Chilia Veche, Periprava, Letea, Mila 23, Caraorman, Sfântu Gheorghe şi Sulina.

    “E foarte greu să aduci o bucată din Deltă pe Dâmboviţa şi să o recreezi cum trebuie. Şi atunci, varianta cea mai bună a fost să aducem un simbol al Deltei, respectiv Farul din Sulina, care este unul dintre cele mai frumoase din ţară, şi am hotărât să-l folosim ca semnal pentru Delta Dunării, dar nu numai, ci şi pentru întreg proiectul de amenajare a Dâmboviţei. Acesta va fi construit din lemn, insula având un diametru de 3,5 metri, iar construcţia, o înălţime de opt metri”, a declarat, vineri, pentru MEDIAFAX, Bogdan Ciocodeica, unul dintre câştigătorii concursului Eco-Arhipelag.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Familia Adamescu vrea să cumpere acţiuni la Astra de 16 milioane de euro prin Unirea Shopping Center

     Potrivit unui convocator AGEA al Unirea Shopping Center, acţionarii vor discuta, la 5 iunie, “aprobarea achiziţionării unui pachet de acţiuni emise de Astra Asigurăriu a cărui valoare nu va depăşi suma de 16 milioane de euro”.

    În document nu se precizează mărimea pachetului de acţiuni Astra vizat.

    Cea mai recentă tranzacţie operată la bursă cu acţiuni Astra a fost înregistrată în decembrie 2012.

    Prin intermediul The Nova Group Investments România, soţii Dan şi Carmen Adamescu controlează un pachet reprezentând 74,16% din acţiunile Unirea Shopping Center (SCDM).

    În structura acţionariatului se mai regăseşte SIF Muntenia (SIF4), cu 10% din titluri, în timp ce 15,8% din capital este deţinut de alţi acţionari.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Băsescu, despre unirea cu Republica Moldova: Sunaţi la Bucureşti, spuneţi că vreţi şi se va întâmpla

     “În sufletul meu, eu voi rămâne un unionist fără rezerve. Am exprimat acest punct de vedere. În acelaşi timp, ideea reunificării poate fi văzută ca şi o alternativă la un mers, un parcurs îndelungat până la intrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană. România este în UE, iar eu vă spun deschis: dacă vreodată veţi avea probleme în parcursul către Uniunea Europeană, veţi constata că au devenit insurmontabile aceste lucruri, nu ştiu când vor fi, sunaţi la Bucureşti, şi spuneţi «Vrem să ne unim» şi se va întâmpla. Dar asta trebuie să o vrea cetăţenii Republicii Moldova, pentru că în România, sentimentul pro-unionist este în jur de 80%”, a spus Băsescu.

    Traian Băsescu a arătat că, “indiferent cine va fi preşedintele României, indiferent că la guvernare se va afla un partid de stânga sau un partid de dreapta”, va susţine această unire, pentru că din punctul de vedere al sentimentelor faţă de Republica Moldova, românii sunt prounionişti.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Timişoara: Şanţul de apărare al fortificaţiei turceşti din secolul al XVI-lea, descoperit de arheologi

    Arheologul de la Muzeul Banatului Dragoş Diaconescu, care face parte din echipa de cercetare a şantierului arheologic din Piaţa Unirii din Timişoara, a declarat, duminică, pentru corespondentul MEDIAFAX, că acolo a fost descoperit şanţul de apărare al fortificaţiei turceşti din secolul al XVI-lea.

    Fortificaţia turcească de la Timişoara este menţionată în scrierile istorice, existând şi hărţi vechi cu amplasamentul acesteia, însă arheologii nu vor săpa pentru descoperirea acesteia, întrucât planul de reamenajare nu cuprinde şi perimetrul unde ar fi construită cetatea.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • SONDAJ în Republica Moldova privind unirea cu România: Un cetăţean din cinci este sigur că se va face unirea

     Directului CRSS Eugen Popescu a prezentat, joi, într-o conferinţă de presă, rezultatele preliminarii ale acestui sondaj, arătând că acesta a fost făcut în Republica Moldova, fără zonele Transnistria şi Găgăuzia.

    Potrivit sondajului, la întrebarea: “Credeţi că reunirea Republicii Moldova cu România s-ar putea realiza sau nu?”, 20% dintre participanţi au răspuns că sunt siguri că da, iar 34% cred că da. 25% dintre respondenţi au spus că nu cred că se va realiza unirea cu România, iar 7% sunt siguri că nu, în timp ce 15% nu ştiu sau nu răspund.

    O altă întrebare a sondajului este: “Ce poziţie aveţi faţă de reunirea României cu Republica Moldova?”, iar răspunsurile au fost: 27% categoric pentru, 25% mai degrabă pentru, 20% mai degrabă împotrivă, 12% categoric împotrivă şi 15% nu ştiu, nu răspund, este indiferent.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Premierul din Crimeea îndeamnă şi alte regiuni din Ucraina să organizeze referendumuri pro-Rusia

     Întrebat în cât timp se va integra Ucraina în Federaţia Rusă, Serghei Aksionov a răspuns: “În cel mult un an”.

    Regiunea Crimeea va organiza duminică un referendum controversat privind unirea cu Rusia.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Reţeaua Librarul va deschide o nouă unitate pe bulevardul Nicolae Titulescu

    Librarul – Victoriei oferă cărţi din domenii variate, începând cu beletristică, continuând cu istorie, publicistică, dezvoltare personală şi profesională, până la carţi pentru copii, papetărie, jucării şi suveniruri.

    Reţeaua Librarul mai are unităţi deschise în zonele Dorobanţi, Kogălniceanu, Obor şi Unirii.

  • Melodia zilei: “Cântecul Unirii” de Alexandru Flechtenmacher

    Alexandru Flechtenmacher (1823, Iaşi – 1898, Bucureşti) a fost compozitor, violonist, dirijor şi profesor de muzică, director al Conservatorului din Bucureşti în perioada 1864-1869. El este autorul primei operete româneşti, “Baba Hârca”, pe un text de Matei Millo, al vodevilurilor “Coana Chiriţa” şi “Întoarcerea Coanei Chiriţa” după Vasile Alecsandri, al operei “Fata de la Cozia” după Dimitrie Bolintineanu, precum şi al unui mare număr de cântece patriotice corale foarte populare, printre care şi “Hora Unirii” pe versuri de Vasile Alecsandri.