Tag: unicredit

  • UniCredit: România va lua anul viitor bani de la FMI şi ar putea cere suplimentarea fondurilor

    Analiştii grupului bancar italian au înrăutăţit prognoza de creştere economică pentru România de la 2,5% la 1,4% pentru anul următor şi de la 3,1% la 2,5% pentru 2013. “Ne aşteptăm ca Serbia şi România să continue cu programele preventive anul viitor, România urmând să tragă fonduri şi posibil să ceară o suplimentare a programului financiar”, se arată într-un raport financiar al UniCredit.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Fitch a retrogradat cea mai mare bancă italiană

    Fitch a modificat săptămâna trecută perspectiva ratingului AAA al Franţei la negativă şi a arătat că ar putea coborî calificativele pentru şase ţări din zona euro, inclusiv cel al Italiei, care a fost pus sub supraveghere. “Retrogradarea reflectă dificultăţile din piaţă, dar şi operaţionale, cu care se confruntă băncile din întreaga lume, în special în Europa”, se arată în comunicatul transmis marţi seară de Fitch privind ratingul UniCredit.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Rămâne Estul fără băncile austriece?

    “Nu poţi crede pentru totdeauna în Moş Crăciun”, spunea în decembrie 2008 Herbert Stepic, preşedintele Raiffeisen Bank International (RBI), pentru că în plină criză financiară, “băncile nu pot pompa la nesfârşit bani în economie”. El cerea guvernelor est-europene să întoarcă susţinerea de care s-au bucurat din partea băncilor străine în anii de creştere economică şi să ia măsuri care să le sprijine, cum ar fi injecţiile de capital, după exemplul Austriei, sau credite de la UE pentru recapitalizarea băncilor şi garantarea împrumuturilor interbancare. În lunile următoare, BERD şi FMI perfectau acordul de la Viena privind susţinerea băncilor şi menţinerea expunerilor în Est ale celor 17 grupuri bancare occidentale prezente în regiune. Pentru România, acordul a fost semnat de Erste Bank, Raiffeisen Bank International, Eurobank EFG, NBG, Societe Generale, Alpha Bank, Volksbank, Piraeus Bank şi UniCredit, care controlează în total circa 70% din piaţă.

    Acum însă, după toate asigurările date de Jose Barroso sau de Angela Merkel că vor limita dezangajarea băncilor din Europa de Est ca efect al crizei datoriilor suverane, s-a văzut că nu există niciun nou acord: Autoritatea Bancară Europeană (EBA) a precizat în rezoluţia din octombrie doar că măsurile de menţinere a expunerii rămân la latitudinea autorităţilor naţionale de supraveghere. Iar condiţiile în care operează băncile sunt mult schimbate faţă de 2008. Conform noilor cerinţe impuse de EBA, băncile trebuie ca până la 30 iunie 2012 să atingă o rată a capitalului de bază de 9% şi să-şi constituie rezerve temporare, ceea ce înseamnă un necesar de capital suplimentar estimat la 106 mld. euro. EBA va stabili în următoarea perioadă cifrele exacte, pe baza raportărilor la nouă luni ale băncilor, şi va aproba până la sfârşitul anului în curs planurile de recapitalizare.

    Europa de Est este, aşadar, doar un caz particular al luptei pentru resurse care se duce în aceste luni în interiorul UE: în declaraţia summitului UE din octombrie se spune că băncile pot beneficia de bani pentru recapitalizare din partea Fondului European pentru Stabilitate Financiară, devenit creditor de ultimă instanţă, doar dacă restul opţiunilor eşuează (aport de la acţionari, emisiuni de obligaţiuni, sprijin de la guvernele naţionale, vânzări de active). Alex Griffiths, analist al Fitch Ratings, apreciază că “o majorare de capital, din fonduri private sau publice, va avea un impact neutru, dacă nu chiar uşor pozitiv pentru creditare; pe de altă parte, dacă băncile recurg la reducerea activelor, atunci se va reduce creditarea”.

    Acesta e contextul în care Banca Naţională a Austriei şi Autoritatea Austriacă pentru Pieţe Financiare au lansat propunerea ca proporţia dintre creditele nou acordate, pe de o parte, şi depozitele nou create şi alte resurse de finanţare locale sau supranaţionale să nu depăşească 110%. Propunerea are ca scop menţinerea ratingului suveran AAA, după ce agenţiile de rating au pus la îndoială capacitatea ţării de a susţine subsidiarele din Est ale băncilor austriece în condiţiile unei eventuale înrăutăţiri a economiei mondiale. Dintre toate pieţele estice, băncile austriece aveau la 31 martie expunerile cele mai mari în Cehia (53,17 mld. euro), România (30,2 mld. euro) şi Ungaria (28,99 mld. euro), conform băncii centrale.

    Simon Kennedy, analist al agenţiei de rating Fitch, apreciază că propunerea nu va însemna “constrângeri noi semnificative” asupra creditării, fiindcă băncile austriece “oricum nu mai au intenţia să-şi majoreze creditarea mult mai rapid decât finanţarea pe plan local”. Ba mai mult, propunerea are efecte pozitive, fiindcă “va asigura reducerea progresivă a proporţiei dintre credite şi depozite în Europa Centrală şi de Est şi va preveni o creştere excesivă a expunerilor atunci când percepţia faţă de această regiune se va îmbunătăţi” (un punct de vedere atins şi de Cristian Popa, viceguvernatorul BNR, care a spus că ar fi fost “foarte mulţumit dacă o astfel de restricţie ar fi funcţionat în perioada de boom al creditului” şi că “interesele sunt comune, nu divergente” între bănci şi state).

    În schimb, spune Kennedy, dacă ar avea loc o intensificare a crizei în zona euro, atunci presiunile pe finanţare “ar putea sili unele bănci din zona euro să taie finanţarea pentru subsidiarele din Europa Emergentă sub nivelurile la care le-ar îndreptăţi condiţiile locale”, caz în care ar putea fi luată în calcul o nouă iniţiativă de genul acordului de la Viena. În ceea ce priveşte teama de o repatriere a capitalurilor, oficialii BNR au explicat că băncile nu pot repatria decât cu acordul BNR capitalul social, care reprezintă cea mai mare parte din capitalul lor. Împrumuturile subordonate, în schimb, au o pondere mult mai mică în capital decât în alte ţări din regiune, dar nici ele nu pot fi retrase înainte de scadenţă, a afirmat săptămâna trecută Cristian Popa, viceguvernatorul BNR, care nu vede atât un risc ca expunerile băncilor să scadă, ci mai curând riscul de încetinire a creşterii liniilor de finanţare.

  • Standard & Poor’s reduce ratingurile a şapte bănci italiene. Care sunt băncile afectate

    “Perspectiva negativă de rating pentru datoria pe termen lung a celor 15 bănci reflectă posibilitatea unei noi retrogradări, dacă va avea loc o nouă reducere a ratingului pentru Italia”, au precizat Renato Panichi şi Taos Fudji, principalii autori ai comunicatului agenţiei privind decizia de modificare a ratingurilor.

    Cele şapte bănci ale căror ratinguri pentru datoria pe termen lung au fost reduse de la A+ la A şi pentru care perspectiva de rating a fost modificată de la “stabil” la “negativ” sunt următoarele:

    – Intesa Sanpaolo SpA şi principalele ei subsidiare – Banca IMI SpA şi Banca Infrastrutture Innovazione e Sviluppo SpA

    – Mediobanca SpA

    – Findomestic Banca SpA

    – Banca Nazionale del Lavoro SpA

    – Cassa di Risparmio in Bologna SpA (Carisbo).

    Cele opt bănci a căror perspectivă de rating a fost modificată de la “stabil” la “negativ” sunt:

    – Istituto per il Credito Sportivo (ICS)

    – Banca Fideuram

    – Agos-Ducato SpA

    – UniCredit SpA şi principalele ei subsidiare – UniCredit Bank AG, UniCredit Bank Austria AG, UniCredit Leasing SpA

    – Cassa di Risparmio di Parma e Piacenza SpA (Cariparma).

    Standard & Poor’s a redus marţi ratingul Italiei, a treia economie din zona euro, de la A+ la A, motivele invocate ţinând de prezumţia că “reducerea ritmului activităţii economice de până în prezent va face dificil de atins ţintele fiscale revizuite ale guvernului”. Reducerea ratingului reflectă “slăbirea perspectivelor economice” şi temerea că “fragila” coaliţie de guvernământ nu va fi în stare să aplice măsurile necesare pentru însănătoşirea finanţelor publice.

    Standard & Poor’s anticipează o creştere economică medie anuală de 0,7% pentru Italia în perioada 2011-2014, în scădere faţă de prognoza anterioară de 1,3%. Ponderea în PIB a datoriei Italiei este a doua ca mărime în zona euro, respectiv 120% – cea mai mare între statele notate de Standard & Poor’s cu rating A.

    În paralel, agenţia Moody’s a anunţat şi ea că este în curs de revizuire a ratingului Italiei, urmând să-şi prezinte concluziile înainte de 15 octombrie. Moody’s a retrogradat ultima oară Italia în 1993, la Aa2.

    Două asociaţii italiene ale consumatorilor au anunţat că vor da în judecată Standard & Poor’s, pe motiv că agenţia “nu face decât să ofere muniţie pentru băncile de investiţii şi speculatori”. Potrivit Bloomberg, asociaţiile Adusbef şi Federconsumatori consideră că nici Standard & Poor’s, nici Moody’s nu au dreptul să evalueze ratingul Italiei, pe motiv că nu au licenţă din partea Autorităţii Europene pentru Operaţiuni Bursiere.

    De asemenea, procurorii din oraşul Trani, din sudul Italiei, investighează declaraţiile celor două agenţii americane de rating care au avut impact nefavorabil pentru Italia pe pieţele financiare.

  • Acţiunile băncilor europene scad puternic. Tranzacţiile cu titlurile UniCredit au fost suspendate

    Unele dintre acţiunile care au înregistrat joi cele mai mari scăderi şi-au revenit uşor în deschiderea şedinţei de vineri, însă au trecut rapid pe scădere. La aproximativ o oră de la deschiderea burselor, indicii FTSE 100 britanic se afla în scădere cu 2,4%, DAX german cu 3,1%, iar CAC 40 francez cu 3,4%. Băncile britanice au fost printre cele mai puternic lovite. Barclays a scăzut cu 6,2%, Lloyds cu 5,7%, iar Royal Bank of Scotland cu 3,7%. În Franţa, Societe Generale, care a pierdut 12% joi, se afla în declin cu 2%, iar BNP Paribas cu 3,4%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • UniCredit lanseaza un depozit cu randament legat de evolutia cursului de schimb

    Momentan este activa varianta produsului cu maturitate la 6
    luni, subscrierea se realizeaza saptamanal, de luni pana vineri,
    iar suma minima pentru accesarea depozitului este de 3.000 de
    lei.

    Notionalul (suma minima care trebuie acumulata in cadrul unei
    subscrieri colective) este de 2.000.000 lei. Daca perioada de
    subscriere nu se colecteaza notionalul, depozitul nu se constituie,
    principalul ramanand in contul curent al clientului.

    Dobanda maxima a depozitului constituit in lei este in prezent de
    11% pe an , iar intervalul in care cursul de schimb trebuie sa
    fluctueze astfel incat depozitul de fie remunerat la acest nivel
    este stabilit in functie de cursul BNR la data plasamentului,
    incadrat de marje fixate in functie de conditiile de piata in
    perioada de subscriere.

    De exemplu, pentru perioada de subscriere inceputa recent,
    27.06.2011-01.07.2011, data plasamentului este 04.07.2011, durata
    depozitului de 179 zile (04.07.2011- 30.12.2011). Intervalul este
    calculat astfel: limita inferioara este valoarea cursului de
    referinta BNR euro/leu din care se scade 2,80%, iar cea superioara
    este cursului de referinta BNR euro/leu lacare se adauga
    3,46%.

    Pentru un curs BNR de 4,2160 lei/euro, de pilda, intervalul este
    4,0980 – 4,3620. Daca rata de schimb BNR atinge sau depaseste
    oricare dintre limitele intervalului cel putin o zi pe parcursul
    celor 6 luni de maturitate, dobanda obtinuta este de 0,10% pe an,
    dobanda de cont curent.

    Situatii posibile la scadenta pentru un depozit de 3.000 lei:
    A. Daca pe parcursul celor 179 zile ale depozitului, cursul a fost
    mereu peste 4,0980 si sub 4,3260 (fara a atinge vreuna dintre
    valori), clientul primeste inapoi 3.000 lei drept principal plus
    11% pe an dobanda, in total 3.164,08 lei.
    B. Daca pe parcursul celor 179 zile ale depozitului, cursul BNR a
    fost cel putin o zi mai mic sau egal cu 4,0980 sau mai mare sau
    egal cu 4,3620, clientul primeste inapoi 3.000 lei drept principal
    si 0,10% pe an dobanda, respectiv in total 3.001,49 lei.

    Formula de calcul a dobanzii este: Dobanda = N * d * t / 360, unde
    N = valoarea depozitului (cel putin suma minima necesara pentru
    constituirea depozitului), d = rata de dobanda anuala (%), t =
    numarul de zile ale depozitului. Pe perioada de subscriere,
    principalul este remunerat cu o rata de dobanda de 0,1% pe
    an.

    Un astfel de tip de depozit este recomandat pentru cei care au
    certitudinea si capacitatea ca pot mentine investitia pe intreaga
    durata a depozitului.

    UniCredit Tiriac Bank, a saptea banca locala dupa valoarea
    activelor in 2010, face parte din reteaua grupului italian
    UniCredit, unul dintre cele mai mari din Europa. UniCredit Tiriac
    Bank are 528.000 clienti activi, prin intermediul a 235 de
    sucursale.

  • UniCredit lanseaza un depozit cu randament legat de evolutia cursului de schimb

    Momentan este activa varianta produsului cu maturitate la 6
    luni, subscrierea se realizeaza saptamanal, de luni pana vineri,
    iar suma minima pentru accesarea depozitului este de 3.000 de
    lei.

    Notionalul (suma minima care trebuie acumulata in cadrul unei
    subscrieri colective) este de 2.000.000 lei. Daca perioada de
    subscriere nu se colecteaza notionalul, depozitul nu se constituie,
    principalul ramanand in contul curent al clientului.

    Dobanda maxima a depozitului constituit in lei este in prezent de
    11% pe an , iar intervalul in care cursul de schimb trebuie sa
    fluctueze astfel incat depozitul de fie remunerat la acest nivel
    este stabilit in functie de cursul BNR la data plasamentului,
    incadrat de marje fixate in functie de conditiile de piata in
    perioada de subscriere.

    De exemplu, pentru perioada de subscriere inceputa recent,
    27.06.2011-01.07.2011, data plasamentului este 04.07.2011, durata
    depozitului de 179 zile (04.07.2011- 30.12.2011). Intervalul este
    calculat astfel: limita inferioara este valoarea cursului de
    referinta BNR euro/leu din care se scade 2,80%, iar cea superioara
    este cursului de referinta BNR euro/leu lacare se adauga
    3,46%.

    Pentru un curs BNR de 4,2160 lei/euro, de pilda, intervalul este
    4,0980 – 4,3620. Daca rata de schimb BNR atinge sau depaseste
    oricare dintre limitele intervalului cel putin o zi pe parcursul
    celor 6 luni de maturitate, dobanda obtinuta este de 0,10% pe an,
    dobanda de cont curent.

    Situatii posibile la scadenta pentru un depozit de 3.000 lei:
    A. Daca pe parcursul celor 179 zile ale depozitului, cursul a fost
    mereu peste 4,0980 si sub 4,3260 (fara a atinge vreuna dintre
    valori), clientul primeste inapoi 3.000 lei drept principal plus
    11% pe an dobanda, in total 3.164,08 lei.
    B. Daca pe parcursul celor 179 zile ale depozitului, cursul BNR a
    fost cel putin o zi mai mic sau egal cu 4,0980 sau mai mare sau
    egal cu 4,3620, clientul primeste inapoi 3.000 lei drept principal
    si 0,10% pe an dobanda, respectiv in total 3.001,49 lei.

    Formula de calcul a dobanzii este: Dobanda = N * d * t / 360, unde
    N = valoarea depozitului (cel putin suma minima necesara pentru
    constituirea depozitului), d = rata de dobanda anuala (%), t =
    numarul de zile ale depozitului. Pe perioada de subscriere,
    principalul este remunerat cu o rata de dobanda de 0,1% pe
    an.

    Un astfel de tip de depozit este recomandat pentru cei care au
    certitudinea si capacitatea ca pot mentine investitia pe intreaga
    durata a depozitului.

    UniCredit Tiriac Bank, a saptea banca locala dupa valoarea
    activelor in 2010, face parte din reteaua grupului italian
    UniCredit, unul dintre cele mai mari din Europa. UniCredit Tiriac
    Bank are 528.000 clienti activi, prin intermediul a 235 de
    sucursale.

  • UniCredit: Romania reintra pe crestere economica de anul acesta

    Potrivit raportului CEE Quarterly, publicat de UniCredit, una
    dintre principalele directii de dezvoltare din acest an vor fi
    exporturile. “Credem ca Romania ar putea fi una dintre putinele
    tari, la nivel global, care va inregistra o imbunatatire a
    ratingului de tara”, se mai arata in studiu. Cel mai probabil,
    aceasta se va intampla in a doua jumatate a anului, cand ratingul
    de tara ar putea reveni in categoria investment grade, ceea ce va
    contribui la reducerea costurilor de finantare.

    De asemenea, UniCredit anticipeaza ca efectele de inventar nu
    vor mai avea in acest o contributie semnificativa la cresterea
    PIBului, iar consumul va continua sa afiseze evolutii slabe.
    Raportul mai arata ca inflatia ridicata va determina BNR sa mentina
    dobanzile la nivelurile actuale.

  • Gianni Franco Papa este noul sef al diviziei Europa de Est a UniCredit

    Papa, in varsta de 54 de ani, a condus din 2007 UniCredit Bank
    Slovakia timp de un an, dupa care a devenit manager general al
    Ukrsotsbank, filiala ucraineana a UniCredit, functie pe care a
    ocupat-o pana in octombrie 2010, cand s-a transferat la Bank
    Austria din Viena, pentru a prelua conducerea diviziei de corporate
    & investment banking pentru Europa Centrala si de Est.
    Bancherul italian detine si functia de vicepresedinte executiv al
    grupului pentru Europa Centrala si de Est.

    Intr-un interviu acordat in mai 2010 cu prilejul unui eveniment la
    Lviv (Ucraina), Gianni Franco Papa s-a declarat adeptul unui stil
    de management bazat pe maxima comunicare, transparenta si
    incurajarea angajatilor si a clientilor sa-si exprime opiniile.
    Vezi aici interviul (video).

    Pe langa numirea lui Papa si a inca trei directori de divizii,
    Consiliul Director al UniCredit a stabilit si directiile strategice
    de dezvoltare a grupului, care vor fi detaliate in lunile
    urmatoare: intarirea prezentei internationale a UniCredit, alocarea
    resurselor in favoarea zonelor cu cel mai mare potential,
    recuperarea profitabilitatii si a eficientei, respectiv
    simplificarea organizationala. Europa Centrala si de Est va
    beneficia de o crestere progresiva de capital, care va fi alocat in
    anii urmatori pe baza unei abordari diferentiate, cu accent pe
    tarile unde se estimeaza cel mai mare potential de crestere.

    La inceputul lui decembrie, Federico Ghizzoni, CEO al grupului, a
    declarat ca UniCredit va relua expansiunea retelei de sucursale, in
    primul rand in Turcia si Romania, unde vor fi deschise in urmatorii
    cinci ani cate 300 de sucursale. In Ungaria vor fi deschise 120 de
    sucursale si inca 180 in alte tari est-europene, in principal
    Rusia, Bulgaria si Serbia, urmand ca expansiunea sa ajunga pana la
    900 de sucursale noi in total.

    UniCredit, cu prezenta in 22 de tari, are 3.860 de sucursale in
    Europa de Est si Turcia, iar profitul inainte de impozitare in al
    treilea trimestru al anului a fost, pe ansamblul acestei regiuni,
    de 366 milioane de euro – mai mult decat triplu fata de aceeasi
    perioada a anului trecut si echivalent cu un sfert din profitul
    total al grupului.

  • UniCredit: Abia in 2012, Romania va ajunge sa depaseasca PIB pe cap de locuitor dinainte de criza

    Punctul cel mai de jos al acestui indicator a fost insa depasit,
    daca tinem cont ca anul trecut, PIB pe cap de locuitor a fost de
    5.393 euro, in timp ce anul acesta ar urma sa contabilizam 5.851
    euro.

    In schimb, rata somajului nu va mai ajunge nici in 2012 la
    nivelul din 2008 (4%), urmand sa se reduca foarte putin, de la 7,6%
    anul acesta la 7,2% in 2011 si la 7% in 2012. Nici consumul privat
    nu va mai atinge recordul de 8,4% din 2008, desi va intra pe plus
    de la anul (2%) si se va dubla dupa inca un an, la 4,7%.
    Investitiile straine directe nete vor creste progresiv, de la 3,6
    miliarde de euro anul acesta la 5 in 2011 si la 7 in urmatorul an,
    fara a atinge insa nivelul de 9 miliarde din 2008.

    UniCredit se asteapta si la o continuare a scaderii populatiei,
    care de la 21,5 milioane de oameni va ajunge la 21,4 anul acesta,
    21,3 la anul si 21,2 in 2012.

    Rozalia Pal, economistul-sef al UniCredit Tiriac Bank, enumera ca
    puncte tari ale Romaniei sustinerea semnificativa din partea FMI si
    UE pentru balanta de plati, nivelul scazut al datoriei publice si
    stabilitatea relativa a deficitului de cont curent. Punctele slabe
    sunt insa deficitul bugetar mare, cu risc de iesire din grafic,
    nivelul inalt al indatorarii private in valuta si deteriorarea
    portofoliului de credite bancare.

    “Decuplarea economiei romanesti de la tendinta de redresare din
    Europa de Est si din UE este legata de factori interni, in opinia
    noastra. Romania se confrunta cu efectele daunatoare ale
    politicilor fiscale prociclice din ultimii doi ani. Cererea interna
    foarte slaba a fost afectata de restrictiile bugetare si de ratele
    relativ inalte ale dobanzilor, asa incat n-a mai ramas loc de
    relaxare a politicii monetare, avand in vedere ca s-au acumulat
    presiuni inflationiste”, este opinia Rozaliei Pal. “Totusi, avand
    in vedere efectul de baza – faptul ca s-a atins punctul cel mai de
    jos al crizei, dupa doi ani de restrangere a economiei, sunt cativa
    indicatori cu potential de crestere in 2011.”

    Factorii care vor influenta pozitiv cresterea in 2011 vor fi
    exporturile si o reluare lenta a cresterii cererii interne de
    consum. “Decuplarea economiei romanesti fata de tendintele din
    restul Europei reprezinta insa un risc major pentru revenirea dupa
    criza, avand in vedere ca, intr-o perioada cand investitorii sunt
    foarte sensibili la dezechilibrele specifice din fiecare tara,
    competitivitatea tarii ar putea fi afectata”, considera
    economistul-sef al al UniCredit Tiriac Bank.

    RISC DE TENSIUNI SOCIALE

    Deficitul bugetar, estimat la 7% din PIB la sfarsitul anului
    curent, se va reduce destul de putin, la 5% in 2011 si la 4,5% in
    2012, in timp ce deficitul de cont curent se va adanci de la 6,5%
    in 2010 la 8,2% peste doi ani. Datoria externa bruta va creste usor
    la anul, pentru a se reintoarce in 2012 aproape de nivelul estimat
    pentru anul in curs, de 62,4% din PIB.

    “Bugetul pe 2011 se bazeaza pe premisa unor cheltuieli aproape
    neschimbate pe ansamblu si a unor venituri mai mari cu 7%. Intentia
    de a reduce si mai mult cheltuielile sociale si fondurile pentru
    administratiile locale, in plina recesiune prelungita, s-ar putea
    dovedi foarte ambitioasa si poate duce la escaladarea tensiunilor
    sociale”, crede Rozalia Pal. In plus, adoptarea unor politici
    macroeconomice si mai restrictive ar putea afecta redresarea
    economiei si ar creste indirect riscul de ratare a tintelor
    fiscale, daca economia nu va ajunge suficient de rapid la
    crestere.

    Inflatia la sfarsitul anului ar urma sa se situeze la 8%, mai mare
    decat in analizele precedente ale bancii, dar va cobori in 2011 la
    4,2%. Dobanda BNR va putea scadea in continuare, de la 6,25% pe an
    in 2010 la 5,5% in 2011 si 4,5% in 2012.

    Cursul de schimb se va aprecia in continuare, de la 4,30 lei/euro
    la finele lui decembrie la 4,20 peste un an si la 4,05 peste doi
    ani, intorcandu-se la nivelul de la sfarsitul lui 2008.