BusinessMagazin

Tag: tranzactionare

  • Saxo Bank: Nio, GameStop şi AMC au fost cele mai tranzacţionate acţiuni în România pe platformele noastre în primele trei luni ale anului 2021

    Topul celor mai tranzacţionate acţiuni de investitorii români pe platformele Saxo în ultimele trei luni s-a schimbat fundamental faţă de sfârşitul anului 2020. Nio Inc., compania chineză de „autovehicule inteligente”, Gamestop Corp., compania în jurul căreia s-a creat o adevărată frenezie înainte de primăvară şi AMC Entertainment, compania americană care deţine cel mai mare număr de cinematografe din lume, sunt pe primele trei locuri ale preferinţelor traderilor români în primele trei luni ale anului 2021, transmite banca de investiţii.

    „Acţiunile globale au continuat ritmul ascendent în primul trimestru pe fondul unei volatilităţi crescute, ceea ce a fost evident mai ales în mai multe acţiuni puternic shortate la începutul anului, cum ar fi GameStop şi AMC. Multe dintre aceste nume continuă să atragă interesul retailului, deşi frenezia pare să fi dispărut. Încurajăm continuu investitorii să fie precauţi şi să monitorizeze îndeaproape riscul atunci când tranzacţionează aceste acţiuni cu o volatilitate ridicată fără precedent”, comentează Peter Garnry, şeful strategiei de capitaluri proprii al Saxo Bank.

    Acesta mai spune că Tesla rămâne o acţiune populară în rândul clienţilor Saxo Bank, iar concurenţa în creştere este oarecum în contradicţie cu evaluarea actuală a companiei, însă continuă să surprindă cu numerele de livrare în creştere în T1 la 170.000 de vehicule, peste estimările analiştilor.

    „Acest lucru a fost determinat în special de o creştere semnificativă a vânzărilor modelului Y în China, pentru care a existat o oarecare incertitudine şi a alimentat un anumit impuls pe termen scurt al preţului acţiunilor companiei. Cu toate acestea, generarea gratuită de cash a Tesla rămâne extinsă, în pofida creşterii concurenţei, care va fi tema pe termen lung pe care investitorii trebuie să o urmărească”, explică Garnry.

    Punctul de vedere al Saxo rămâne că în timpul contextului reflaţionist investitorii ar trebui să îşi mărească expunerea la sectorul mărfurilor şi la companiile de înaltă calitate, cu un efect de leverage redus.

    „Creşterea ratelor dobânzii ar putea crea o ajustare descendentă a evaluărilor capitalurilor proprii în cele mai speculative segmente de creştere, cum ar fi acţiunile bubble, comerţul electronic, jocurile video, transformarea ecologică şi acţiunile din industria farma de medicamente next generation. Acesta este şi motivul pentru care vedem o rotaţie în sectoare ciclice care vor beneficia de redresarea economică şi de un mediu reflaţionist”, adaugă Peter Garnry.

    În România, cele mai tranzacţionate acţiuni pe platormele Saxo au fost Nio Inc., Gamestop Corp., AMC Entertainment, Palantir Technologies şi Tesla Inc., la nivel global au fost Tesla Inc., Nio Inc., Gamestop Corp., Apple Inc. şi Alibaba Group Holdings Inc., în China au fost Nio Inc., Tesla Inc., Alibaba Group Holdings Inc., Apple Inc. şi Tencent Holdings Ltd., în Polonia au fost Gamestop Corp., Amazon.com Inc., PayPal Holdings, Marathon Digital Holdings Inc. şi Tesla Inc., în Rusia au fost Alibaba Group Holdings Inc., Apple Inc., Amazon.com Inc., Microsoft Inc. şi Tesla Inc., în Danemarca au fost Gamestop Corp., Vestas Wind Systems, Nio Inc., Ørsted şi Tesla Inc., în Elveţia au fost Tesla Inc., Apple Inc., Gamestop Corp., Nio Inc. şi Palantir Technologies, iar în Marea Britanie au fost Gamestop Corp., AMC Entertainment, Tesla Inc., Nio Inc. şi Apple Inc.

  • Una dintre cele mai mari ţări din lume vrea să scoată criptomonedele total în afara legii, de la posesie, minare şi până la tranzacţionare

    India va propune scoatea criptomonedelor în afara legii, respectiv o serie de amenzi dure pentru oricine tranzacţionează şi chiar pentru oricine deţine astfel de active digitale, conform unor surse din guvernul indian, citate de Reuters.

    Legislaţia ar fi una dintre cele mai restrictive la nivel global şi ar criminalizat posesia, emiterea, minarea, tranzacţionarea şi transferul criptomonedelor.

    Această măsură este în linie cu planurile anunţate de guvern în luna ianuarie, întrucât executivul vrea să interzică toate monedele virtuale private, precum bitcoin, în timp ce construieşte cadrul pentru a lansa propria monedă digitală oficială. Cu toate acestea, investitorii au sperat că autorităţile vor face un pas înapoi în contextul boom-ului din această piaţă.

    În schimb, noua legislaţie le va da celor care deţin criptomonede maximum şase luni pentru a-şi lichida aceste active înainte de a-i penaliza.

    Oficialii guvernamentali au declarat pentru agenţia de presă că sunt încrezători în şansele pe care le are această propunere să ajungă lege, întrucât guvernul lui Narendra Modi are majoritate se bucură de majoritate în parlament.

    Dacă aceast propunere devine lege, India a deveni prima mare economie a lumii care criminalizează posesia de criptomonede. Nici în China nu este criminalizată posesia, deşi cea mai populată ţară din lume a interzis deja minarea şi tranzacţionarea.

    Bitcoin, cea mai mare criptomonedă din lume, a atins un nou maxim record duminică, la 60.000 de dolari, întrucât aproape şi-a dublat valoarea în acest an, odată cu valul de companii care au anunţat că vor accepta criptomonede ca formă de plată – corelat cu încrederea generată de figuri proeminente precum Elon Musk.

    În India, volumele de tranzacţionare sunt în creştere, iar 8 milioane de investitori au ajuns să deţină echivalentul a 1,4 miliarde de dolari în criptomonede, conform estimărilor din industrie.

  • Febra bitcoin: Volumele de tranzacţionare înregistrate în piaţa criptomonedelor au ajuns la 2.700 miliarde de dolari în februarie, plus 17%, cu un record istoric de peste 159 miliarde de dolari pe 23 februarie

    Volumele de tranzacţionare înregistrate în piaţa criptomonedelor au crescut cu 17% în februarie 2021, într-o febră alimentată şi de pariul pe care l-a făcut Elon Musk pe bitcoin, cu 1,5 miliarde de dolari din banii Tesla, conform datelor agregate de CryptoCompare, citate de Reuters.

    În februarie, volumele de tranzacţionare au ajuns la 2.700 de miliarde de dolari, în contextul în care marile platforme de exchange au înregistrat o creştere de 35%, până la 2.400 miliarde de dolari.

    Datele mai arată că pe platormele de exchange mai mici volumele au scăzut cu 36%, la 381 miliarde de dolari, ceea ce scoate în evidenţă un trend de consolidare în dreptul marilor platforme.

    Volumele au atins un maxim istoric în data de 23 februarie, cu un nivel de 159,9 miliarde de dolari – în ziua când bitcoin a plonjat într-o scădere de 10%.

    Deschiderea unor companii precum Tesla şi Mastercard faţă de criptomonede au condus preţul bitcoin la un maxim istoric de 58.354 de dolari şi o capitalizare de 1.000 miliarde de dolari, în luna februarie.

    Istoricul de volatilitate violentă al bitcoin afectează capacitatea de a fi folosit în comerţ la scară largă. Spre exemplu, preţul bitcoin a scăzut cu aproape 20% de la acel vârf şi a ajuns în jurul valorii de 47.000 de dolari.

    Cele mai mari volume în februarie au fost înregistrate de Binance, cu 761 miliarde de dolari, plus 66% faţă de luna ianuarie. Pe următoarele locuri s-au situat Huobi şi OKEx, ambele populare printre investitorii din Asia. Acestea au înregistrat creşteri de 12% şi 26%, până la 214 miliarde de dolari, respectiv 188 miliarde de dolari.

  • Cât au câştigat utilizatorii Robinhood din tranzacţionarea de acţiuni: peste 35 de miliarde de dolari

    CEO-ul Robinhood Vladimir Tenev a declarat în faţa Congresului Statelor Unite că activele pe care le-au obţinut clienţii platformei valorează peste 35 de miliarde de dolari, potrivit Business Insider.

    „Cred că, de fapt, comparaţia ar trebui să sune în felul următor: Ce s-ar fi întâmplat dacă utilizatorii voştri ar fi investit pur si simplu în indicele S&P 500? Numărul ar fi peste cei 35 de miliarde, sau ar fi fost mai mic?”, i-a răspuns republicanul Jim Himes, fost bancher în cadrul gigantului Goldman Sachs.

    În schimb, Tenev a declarat că reprezentantul a făcut o comparaţie greşită, adăugând că problema ar fi trebuit pusă în funcţie de faptul că, dacă nu ar fi existat Robinhood, banii utilizatorilor ar fi fost cheltuiţi, nu investiţi.

    Platforma de trading a primit la sfârşitul anului trecut o amendă de 65 de milioane de dolari, după ce a fost acuzată că a indus în eroare clienţii cu privire la sursele de venit, neoferind condiţiile necesare pentru îndeplinirea comenzilor lansate de clienţi.

    Robinhood a fost creat în 2013 de Vladimir Tenev şi Baiju Bhatt, foşti studenţi ai Universităţii Stanford din California.

    Aplicaţia, apărută pe fondul mişcării „Occupy Wall Street” a crescut constant şi a reuşit să atragă în 2018 o serie de investiţii care au evaluat-o la 6 miliarde de dolari, iar Tenev şi Bhatt au devenit miliardari înainte să împlinească 35 de ani. În decembrie, platforma valora circa 20 de miliarde de dolari.

    Robinhood este populară în special în rândurile generaţiilor Millennials (cei născuţi între 1980 şi 1996) şi Gen Z (1996-2010).

     

  • Pandemia a dat naştere unei noi forţe de mobilizare fără interacţiune, fără efort fizic şi la care se poate adera din propriul fotoliu

    Pandemia a dat naştere la o forţă de mobilizare nouă, fără interacţiune şi fără efort fizic, la care se poate adera din propriul fotoliu. Este puterea online-ului de a aduna oamenii în jurul unei idei, unui scop şi care a creat la începutul anului 2021 unul dintre cele mai mari scandaluri ale ultimilor ani din piaţa bursieră, o poveste despre schimbări în paradigma investiţională şi întrebări de legalitate, moralitate şi etică.

    Unul dintre primii pioni care a fost mutat în acest joc a fost GameStop Corp, un retailer american de jocuri video, electronice şi servicii wireless care a devenit într-o perioadă scurtă de timp unul dintre cei mai atractivi emitenţi pentru investitori în 2021, Pe parcursul lunii ianuarie acţiunile GME s-au apreciat cu 1.625%, adică au crescut de peste 17 ori, până la 325 de dolari. Capitalizarea GameStop a crescut astfel în ianuarie de  la 1,3 miliarde de dolari la 22,7 mld. dolari.

    Frenezia GameStop a atras şi atenţia lui Elon Musk, care pe 26 ianuarie a postat pe Twitter „gamestonk“, joc de cuvinte format din „GameStop“ şi „stonk“, un slang pentru cuvântul „stocks“ (acţiuni). În urma postării, preţul acţiunilor GameStop aproape s-a dublat, la 148 de dolari. În aceeaşi şedinţă, GameStop a fost cea mai tranzacţionată companie din Statele Unite, depăşind nume precum Tesla şi Apple, care înregistrează o valoare de piaţă de 33, respectiv de 99 de ori mai mare decât lanţul de magazine. Raliul a fost alimentat în continuare după ce a început să fie disputat în piaţă şi în presă, în situaţie implicându-se şi voci din sfera politică, dar şi intermediari, reglementatori şi supraveghetori ai pieţelor. Mai mult, jocul s-a mutat şi pe alţi emitenţi care au avut parte de raliuri în ianuarie – Koss Corporation (1.760%), Naked Brand Group (709%), AMC Entertaiment Holdings (526%), BlackBerry (113%) sau Bed Bath & Beyond (99%) sunt câteva dintre ele. Să revenim însă de unde am plecat.

    GameStop operează circa 6.500 de magazine în SUA, Canada, Australia, Noua Zeelandă şi Europa. Ca mulţi alţi retaileri, GameStop a avut de suferit anul trecut din cauza reorientării consumatorilor către mediul online, astfel că pierderile înregistrate au determinat compania să anunţe înlocuirea a trei oameni cheie şi închiderea a 450 de magazine în 2021, oportunitatea perfectă pentru fondurile de hedging să parieze pe scăderea acţiunilor.

    Însă, surprinzător, lanţul de magazine cu o istorie de 37 de ani a devenit ţinta unei „bătălii” între aceşti shorteri de pe Wall Street şi micii investitori care s-au adunat pe platforme media ca Reddit, Discord, Facebook şi Twitter. Cu alte cuvinte, micii investitori s-au mobilizat în masă şi au adăugat ordine mari de cumpărare în ideea de a urca semnificativ preţul acţiunilor şi de a ruina pariurile de pe Wall Street că preţul se va prăbuşi, un pariu care s-a dovedit în ultima lună foarte costisitor pentru profesioniştii financiari, pierderile înregistrate fiind de peste 100 de miliarde de dolari în doar câteva săptămâni. Spre comparaţie, valoarea de piaţă a companiilor listate în SUA la finalul anului 2020 era de 50.800 de miliarde de dolari, potrivit Siblis Research.

    Frenezia GameStop a atras şi atenţia lui Elon Musk, care pe 26 ianuarie a postat pe Twitter „gamestonk“, joc de cuvinte format din „GameStop“ şi „stonk“, un slang pentru cuvântul „stocks“ (acţiuni). În urma postării, preţul acţiunilor GameStop aproape s-a dublat, la 148 de dolari. În aceeaşi şedinţă, GameStop a fost cea mai tranzacţionată companie din Statele Unite, depăşind nume precum Tesla şi Apple, care înregistrează o valoare de piaţă de 33, respectiv de 99 de ori mai mare decât lanţul de magazine.

    Melvin Capital, un fond american de investiţii înfiinţat în 2014 de Gabriel Plotkin, protejatul celebrului miliardar şi manager de fond de hedging Steve Cohen, a devenit şi el un subiect central al scandalului. Fondul care investeşte în special în tech a început anul cu active de 12,5 miliarde de dolari, iar în luna ianuarie a pierdut 53%. Compania a atras recent 2,75 de miliarde de dolari de la Citadel LLC şi Point 72 Asset Management pentru a-şi consolida finanţele. Melvin Capital şi-a schimbat radical strategia în privinţa viitorului GameStop, după ce brigada de investitori a propulsat acţiunile şi au generat pierderi masive pentru unele dintre cele mai mari fonduri de hedging din lume şi a închis astfel oficial poziţia scurtă, nefiind clară încă suma totală la care au ajuns pierderile.

    Potrivit The Guardian, peste 72 de milioane de acţiuni GameStop, în valoare de circa 5 miliarde de dolari, erau în urmă cu o săptămână tranzacţionate în lipsă. Însă compania are doar 69,7 milioane de acţiuni disponibile la tranzacţionare, ceea ce înseamnă că în piaţă erau vândute în lipsă mai multe acţiuni decât are compania, o problemă de legalitate intens discutată în ultima perioadă. Şi Elon Musk s-a arătat nemulţumit cu privire la tranzacţionarea în lipsă.

    Short sellingul sau vânzarea în lipsă presupune împrumutarea acţiunilor unei companii şi vânzarea acestora cu intenţia de a le cumpăra înapoi mai ieftin când preţul scade şi de a marca ulterior diferenţa. Multe averi de pe Wall Street au fost realizate prin acest tip de tranzacţionare, însă, la polul opus, dacă preţul urcă, pierderile pot fi uriaşe. De aceea, în mod normal poziţiile short ar trebui să aibă o marjă de cash cu care să garanteze că pot cumpăra acţiuni pentru a-şi închide poziţia în cazul în care preţul creşte, situaţie în care fondurile trebuie să îşi lichideze deţinerea cumpărând.

    GameStop operează circa 6.500 de magazine în SUA, Canada, Australia, Noua Zeelandă şi Europa. Ca mulţi alţi retaileri, GameStop a avut de suferit anul trecut din cauza reorientării consumatorilor către mediul online, astfel că pierderile înregistrate au determinat compania să anunţe înlocuirea a trei oameni cheie şi închiderea a 450 de magazine în 2021, oportunitatea perfectă pentru fondurile de hedging să parieze pe scăderea acţiunilor.

    Povestea se vrea aşadar a fi o palmă dată „rechinilor” de pe Wall Street, care sunt acuzaţi că fac bani din falimente şi alte evenimente nefavorabile companiilor, totul plecând de la un cumul de antipatii strânse de-a lungul timpului faţă de fondurile speculative. În cazul GameStop, implicaţiile sunt mai largi de atât. Fondurile de hedging nu îşi pot recupera pierderile atât timp cât retailul nu vinde, adică nu dau shorterilor oportunitatea de a cumpăra. De altfel, o parte din acţiuni nu pot fi vândute pentru că retailerul face parte din Russell 2000, indicele celor mai mici 2000 de acţiuni din indicele Russell 3000 – menţinut de FTSE Russell, o filială a London Stock Exchange Group. GameStop este astfel deţinere obligatorie pentru orice ETF (Exchange Trade Fund) care urmăreşte acest indice. Mai mult, pe măsură ce valoarea bursieră a companiei creşte, ponderea acesteia în indice creşte la rândul ei, astfel că ETF-urile care urmăresc indicele Russell 2000 ar trebui să mai acumuleze acţiuni GME pentru a echilibra ponderile.

    La polul opus, un investitor din comunitatea WallStreetBets de pe platforma Reddit, locul principal de întâlnire a „armadei” de investitori, cu numele de utilizator „DeepF—–gValue”, susţine că a marcat un câştig de 261% în acest an de pe urma creşterii controversate a acţiunilor GameStop. De la 53.566 de dolari investiţi în opţiuni call – contracte financiare care dau cumpărătorului dreptul, dar nu şi obligaţia de a cumpăra un activ suport la un preţ de dinainte stabilit, la o anumită dată sau pe o anumită perioadă, plătind în schimb o sumă de bani vânzătorului – acesta a ajuns la o investiţie de 11,2 miliarde de dolari, scrie Business Insider. Profituri s-au făcut însă şi la case mai mici. În urmă cu doi ani, Nina Carr, o locuitoare din Texas, a cumpărat 10 acţiuni GME la preţul de 6 dolari fiecare, tranzacţie de 60 de dolari, pentru a le face cadou fiului său de opt ani. Citind ştirile despre GameStop, Nina Carr şi-a întrebat fiul ajuns la 10 ani dacă păstrează sau vinde acţiunile care ajunseseră să valoreze 3.200 de dolari, iar acesta i-a spus să le vândă şi că probabil va investi 1.000 de dolari în Roblox, un hub online de gaming.

    Investitorii de retail, chiar şi cei mai mici, nu sunt singurii care au beneficiat de pe urma acestei poveşti. O altă parte implicată este Ryan Cohen, un antreprenor din mediul online în vârstă de 35 de ani care a cumpărat anul trecut o participaţie la GameStop, iar la începutul lunii ianuarie a intrat în boardul companiei, înaintând schimbări de strategie, respectiv vânzări digitale şi mai puţine magazine fizice. La finele lunii ianuarie, investiţia lui Cohen la GameStop a ajuns la 1,74 miliarde de dolari, scrie Wall Street Journal. De asemenea, cei mai mari acţionari ai GameStop, printre care fondurile americane BlackRoack şi Vanguard, au câştigat doar anul trecut peste 1 miliard de dolari fiecare (vezi tabel) din aprecierea acţiunilor, câştigurile din luna ianuarie depăşind ordinul zecilor de miliarde pentru fiecare dintre aceştia. Nick Caporella, fondatorul şi CEO-ul National Beverage Corp., care produce apele minerale LaCroix, şi-a majorat investiţia la compania pe care o conduce cu 2,5 miliarde de dolari în ianuarie în urma unui avans de 78,5% al acţiunilor. Şi executivilor de la BlackBerry le-au crescut investiţiile, ocazie cu care au vândut din participaţii la preţuri de peste două ori mai mari faţă de începutul anului.

    Între timp, Robinhood, platforma de tranzacţionare din centrul scandalului, a atras peste un miliard de dolari datorită investitorilor şi liniilor de credit lansate de bănci pentru a-i consolida poziţia. Totodată, a mai strâns câteva sute de milioane de dolari în urma unor facilităţi de credit oferite de cele mai mari bănci americane – JPMorgan, Morgan Stanley, Barclays şi Wells Fargo. Marile bănci sunt de părere că noua forţă de pe Wall Street nu va supravieţui, dar cei 7,7 milioane de investitori sunt mai activi ca niciodată. Povestea a continuat şi în februarie, dar armele mulţimii de investitori au fost îndreptate către argint, în contextul în care pe 1 februarie contractele futures cu scadenţa în martie urcau în timpul şedinţei cu circa 10%, la maximul ultimilor opt ani. În schimb, companiile anterior menţionate au avut parte de o sesiune de corecţie. Pe de altă parte, multe platforme de tranzacţionare, cum ar fi Robinhood, Webull, M1, Trading212, E*Trade, Interactive Brokers şi altele, au sistat tranzacţionarea sau au impus restricţii, unele temporare, în cazul unor acţiuni precum GameStop, AMC sau Nokia, ducând la nemulţumiri sau determinând pierderi în rândul investitorilor care nu şi-au putut închide, respectiv majora poziţiile.

    Mobilizarea în masă a investitorilor a arătat că buturuga mică poate să răstoarne carul mare, însă, continuând analogia, nici efortul buturugii nu poate fi lipsit de daune. După creşteri fabuloase, în multe cazuri urmează corecţii pe măsură, mai ales atunci când companiile se află în aceeaşi situaţie, din punct de vedere financiar şi operaţional, de dinainte de avansul pe bursă. Pandemia a dat naştere la o forţă de mobilizare nouă, fără interacţiune sau efort fizice, la care se poate adera din propriul fotoliu. Este puterea online-ului de a aduna oamenii în jurul unei idei, unui scop şi care a creat la începutul anului 2021 unul dintre cele mai mari scandaluri ale ultimilor ani din piaţa bursieră, o poveste despre schimbări în paradigma investiţională şi întrebări de legalitate, moralitate şi etică.

    Este legal ca brokerii să sisteze tranzacţionarea aleatoriu? Este moral ca traderii să tranzacţioneze în lipsă mai multe acţiuni decât are compania? Este etic ca grupuri de investitori să se alieze în masă împotriva altora? sunt întrebări pe care scandalul GameStop-Reddit le-a pus pe agenda investitorilor şi a autorităţilor de reglementare.

  • Marile companii deschid uşa pentru bitcoin: Mastercard le va permite clienţilor să tranzacţioneze anumite criptomonede pe reţeaua gigantului de plăţi

    Gigantul de plăţi Mastercard le va permite posesorilor de carduri să tranzacţioneze anumite criptomonede pe reţeaua companiei, în contextul în care mai multe companii au început să se deschidă măcar parţial către această piaţă în creştere.

    Mai mult, compania este „implicată în mod activ” alături de mai multe bănci centrale din întreaga lume în proiecte de monede digitale naţionale, conform unui articol publicat pe blogul companiei, miercuri, citat de Bloomberg.

    Compania va prioritiza protecţia consumatorului şi conformarea la directivele reglementatorilor, a scris Raj Dhamodharan, vicepreşedinte executiv pentru active digitale şi produse blockchain în cadrul Mastercard.

    Mastercard are deja parteneriate încheiate cu mai multe companii din universul criptomonedelor, precum Wirex şi BitPay, însă compania a solicitat până acum ca monedele digitale să fie schimbate în bani fiat înainte ca sistemul operatorului de plăţi să gestioneze tranzacţia pe reţeaua proprie.

    „Schimbarea pe care o facem înspre acceptarea activelor digitale va permite unui număr mai mare de comercianţi să accepte criptomonede. (…) Această schimbare va reduce ineficienţele şi le va permite atât clienţilor cât şi comercianţilor să evite convertirile repetate din criptomonede în fiat şi invers în vederea plăţilor”, a adăugat Dhamodharan.

    Anunţul Mastercard vine după ce Tesla a anunţat că a investit 1,5 miliarde de dolari din numerarul companiei în bitcoin, ceea ce a împins bitcoin spre noi recorduri. Pe de altă parte, experţii sunt de părere că mutarea Tesla nu va genera o mişcare mai amplă în rândul corporaţiilor în ceea ce priveşte plasarea numerarului în criptomonede. 

    „Filozofia noastră legată de criptomonede este una destul de simplă: este o alegere. Mastercard nu este aici să recomande utilzarea criptomonedelor. Dar suntem aici să îi ajutăm pe clienţi, pe comercianţi şi pe businessuri să tranzacţioneze valoare în format digital”.

    Visa, competitorul Mastercard, a anunţat până acum că în cazul în care o monedă digitală devine recunoscută ca monedă de schimb nu există niciun motiv să nu o înscrie şi în reţeaua companiei, care cuprinde deja 160 de monede de schimb.

  • Cine sunt oamenii din România care au devenit milionari în euro pe bursă şi care sunt afacerile cu care au reuşit acest lucru

    42 de ani vârsta medie, din IT, director şi fondator al companiei. Acesta este profilul milionarului în euro prin bursă, adică al aceluia care şi-a listat la bursa de la Bucureşti compania, ceea ce a dat ocazia micilor investitori să facă parte din povestea unei societăţi antreprenoriale. Concluzia: evoluţia acţiunilor le-a mărit averile chiar şi de şapte ori.


    Şi-au listat companiile la Bucureşti, prin vânzarea unor deţineri către investitorii din piaţa de capital, iar drept răsplată Bursa de Valori i-a făcut milionari în euro. De la accesorii pentru mobilier şi soluţii software, la agricultură şi securitate cibernetică, 11 antreprenori au făcut pasul spre bursă în ultimii ani, iar între timp şi-au sporit averile chiar şi de şapte ori. Şi poate că până la urmă norocul chiar surâde celor care îndrăznesc, mai ales în contextul în care companiile pe care cei 11 le-a adus la Bursa de la Bucureşti activează în domenii care nu erau prezente pe piaţa de capital, fiind astfel vorba de un drum nou pe care au păşit atât bursa cât şi investitorii.

    Milionari în familie

    În 2015, Mihai Logofătu şi Cristian Logofătu aveau doar 31 de ani şi 35 de ani şi scriau o nouă pagină în istoria Bursei de la Bucureşti: listau Bittnet Systems, prima companie din IT care făcea pasul către Bursă.

    Din 15 aprilie 2015 şi până pe 1 februarie 2021, deci la aproape şase ani, capitalizare Bittnet Systems a urcat de la 8 milioane de lei, la circa 159 milioane de lei, echivalentul unei aprecieri de aproape 20 de ori. Spre comparaţie indicele principal BET a urcat cu 41%, arată calculele realizate de Ziarul Financiar.

    Cu o politică de remunerare a investitorilor despre care fraţii Logofătu nu s-au sfiit să afirme că au „împrumutat-o” de la Banca Transilvania, respectiv de remunerare a investitorilor cu acţiuni gratuite, Bittnet a ajuns printre cele mai tranzacţionate acţiuni de pe AeRO pentru ca în 2020 să se transfere pe segmentul principal al Bursei, adică acolo unde joacă liga mare.

    Acum, Cristian Logofătu, 41 de ani, şi Mihai Logofătu, 37 de ani, au o avere de 19 milioane de lei, în creştere de la 2,6 milioane de lei de la listare, respectiv 21 milioane de lei, de la 2,6 milioane de lei, dată din deţinerea fiecăruia din Bittnet. Ziarul Financiar a folosit preţurile de închidere din 1 februarie 2021 pentru a calcula investiţiile antreprenorilor.

    Pe 8 decembrie 2015 venea rândul unei alte companii din IT să facă pasul spre piaţa de capital: Life is Hard (simbol bursier LIH), ceea ce înseamnă că Bursa făcea astfel un nou milionar: antreprenorul clujean Ioan Chiş, 45 de ani. În prezent, averea lui Chiş la bursă este de 20 mil. lei.

    „Profesorul digital”, aşa cum este caracterizată Ascendia în cercurile de investitori ajungea la Bursa de la Bucureşti în vara anului 2016 ca o companie cu o capitalizare de 14,4 milioane de lei. O poveste asemănătoare cu cea a Bittnet: doi fraţi aduc la Bursă o companie din IT.

    Cosmin şi Alex Mălureanu erau în centrul reflectoarelor în contextul în care Ascendia încheia prima şedinţă de tranzacţionare la o valoare de piaţă de 14,4 mil. lei. De atunci încoace acţiunile ASC au scăzut la bursă, dar cu toatea acestea cei doi fraţi încă îşi păstrează statutul de milionari.

    Apple de România, de la Ploieşti

    Pe 9 iulie 2019, iHunt Technology din Ploieşti, producător şi furnizor de telefoane mobile şi gadgeturi hi-tech, punea stop unei perioade de secetă de listări care acoperise Bursa de la Bucureşti încă din februarie 2018, odată cu intrarea la tranzacţionare a producătorului de vinuri Purcari. Această secetă de 17 luni a fost cea mai lungă absenţă de listări la Bucureşti din ultimii trei ani.

    Chiar dacă a fost vorba de o listare tehnică pe sistemul de tranzacţionare AeRO, iHunt a atras atenţia investitorilor în contextul în care aceştia au tranzacţionat acţiuni de 1,4 milioane de lei, respectiv echivalentul a 12% din capitalul social. La preţurile de la închiderea şedinţei de tranzacţionare, iHunt (simbol bursier HUNT) intra la cota bursei cu o capitalizare de 12,3 milioane de lei, ceea ce înseamnă că antreprenorul care controlează compania avea o avere de 12 mil. lei.

    În prezent, Cezar Stroe, 37 de ani este director general şi acţionar majoritar al iHunt, are o avere la bursă de 53 milioane de lei.

    Puţini au îndrăznit să se atingă de Bursă în mijlocului celei mai dure perioade pentru pieţele de capital din ultimii cel puţin 30 de ani: martie 2020 când COVID-19 se infiltra în economie. Şi mai puţini au fost cei care au „îndrăznit” să-şi aducă propriile companii la Bursă. Iar pentru aceia, răbdarea a funcţionat ca la carte în contextul în care Vlad Popescu, Norofert, CEO Norofert, şi-a sporit averea la bursă de la 9,3 mil. lei în primăvara anului 2020 la circa 62 mil. lei în prezent.

    Dar finalul de 2020 încă nu se încheiase astfel că cele doar câteva zile rămase din anul pandemiei au reprezentat o fereastră pentru listarea unei alte companii, de data aceasta din IT, segment neatins de la Ascendia încoace. Pe ultima sută de metri a anului pandemiei, un antreprenor din IT şi-a listat Bursa de la Bucureşti. În prezent, 2Performant are o capitalizare de 35 milioane de lei, iar averea lui Dorin Boerescu la Bursa de Valori este de 13,5 milioane de lei, cu aproape 2 mil. lei peste valoarea din decembrie 2020

    Început în forţă pentru 2021

    2021 a început în forţă la Bursa de la Bucureşti în contextul în care pe lângă un raliu al preţurilor acţiunilor, investitorii au avut de ales în prima lună a anului şi acţiuni ale MAMBricolaj şi SafeTech Innovations.

    Cu o deţinere de 67,5% din furnizorul de materiale şi accesorii pentru mobilier MAM Bricolaj (simbol bursier MAM), companie listată pe 21 ianuarie la Bucureşti, antreprenorul Cristian Găvan, fondator şi director general al companiei, devenea milionar în euro.

    Astfel, pe baza unui preţ de tranzacţionare de 35 lei pentru o acţiune MAM, antreprenorul în vârstă de 49 de ani a ajuns la o investiţie de 40 de milioane de lei, potrivit calculelor realizate de ZF pe platforma BVB.

    Cu o deţinere de 40% fiecare din compania de securitate cibernetică Safetech Innovations (SAFE), listată pe 29 ianuarie 2021 şi care a înregistrat o explozie de 435% a preţului unei acţiuni faţă de cel din plasamentul privat, doi antreprenori din IT sunt cei mai noi milionari în euro pe care îi face Bursa de la Bucureşti.

    Astfel Victor Gânsac (CEO şi acţionar cu 40%) şi Paul Rusu (director financiar şi acţionar cu 40%) au ajuns fiecare la o investiţie de 39 milioane de lei în urma listării Safetech Innovations şi ca urmare a aprecierii semnificative a preţului unei acţiuni. Spre comparaţie, Safetech a încheiat plasamentul privat din toamnă la un preţ de 4 lei pe unitate.

    Aceasta este povestea unor români pe care Bursa i-a făcut milionari: au îndrăznit, s-au finanţat prin mecanismele pieţei de capital pentru dezvoltarea afacerii şi au deschis porţile companiei către orice acţionar. Dar ca orice poveste de succes, cerneala încă nu s-a uscat pentru că până la urmă vor fi mereu ascultători de mulţumit. Iar în cazul bursei, nu ascultători ci investitori.

    (1) Cristian Logofătu, 41 de ani şi (2) Mihai Logofătu, 37 de ani, aduceau în primăvara anului 2015 la Bursa de la Bucureşti prima companie din IT, respectiv Bittnet Systems. Prima şedinţă de tranzacţionare era încheiată la o capitalizare de aproape 8 milioane de lei, emitentul fiind listat pe segmentul alternativ AeRO. În prezent, Bittnet Systems are o valoare de piaţă de 159 mil. lei, fiind transferat pe piaţa principală, ceea ce înseamnă că şi averile celor doi fraţi au crescut proporţional cu dinamica acţiunilor. Mihai Logofătu a ajuns la o avere de 21 mil. lei, iar fratele său, la 19 mil. lei.

    (3)  IOAN-CĂTĂLIN CHIŞ, Life is Hard: Bittnet avea să fie urmată la puţin timp în ringul de tranzacţionare de către furnizorul de soluţii software Life si Hard, respectiv pe 8 decembrie 2015. Bursa făcea astfel un nou milionar: antreprenorul clujean Ioan Chiş, 45 de ani. În prezent, averea lui Chiş la Bursă este de 20 mil. lei.

    (4) Cosmin Mălureanu: „Profesorul digital”, aşa cum este caracterizată Ascendia în cercurile de investitori, ajungea la Bursa de la Bucureşti în vara anului 2016. Fraţii Mălureanu erau în centrul reflectoarelor în contextul în care Ascendia încheia prima şedinţă de tranzacţionare la o valoare de piaţă de 14,4 mil. lei. De atunci încoace acţiunile ASC au scăzut la Bursă, dar cu toatea acestea cei doi fraţi încă îşi păstrează statutul de milionari.

    (5) Cezar Stroe, 37 de ani, director general şi acţionar majoritar al producătorului şi furnizorului de telefoane mobile iHunt. În iulie 2019 „Apple-ul românesc” punea capăt unei secete de listări de 17 luni la Bursă. Intrată la tranzacţionare ca o companie cu o capitalizare de 12,3 mil. lei, iHunt are în prezent o valoare de piaţă de 71 milioane de lei. Cezar Stroe a ajuns astfel la o avere la Bursă de 53,3 milioane de lei.

    (6) Vlad Popescu: Puţini au îndrăznit să se atingă de Bursă în mijlocului celei mai dure perioade pentru pieţele de capital din ultimii cel puţin 30 de ani: martie 2020 când COVID-19 se infiltra în economie. Şi mai puţini au fost cei care au „îndrăznit” să-şi aducă propriile companii la Bursă. Iar pentru aceia, răbdarea a funcţionat ca la carte în contextul în care Vlad Popescu, CEO Norofert, şi-a sporit averea la Bursă de la 9,3 mil. lei în primăvara anului 2020 la circa 62 mil. lei în prezent.

    (7) Dorin Boerescu, 2Performant: Pe ultima sută de metri a anului pandemiei, un antreprenor din IT şi-a listat bursa de la Bucureşti. În prezent, 2Performant are o capitalizare de 35 milioane de lei, iar averea lui Dorin Boerescu, 48 de ani, la bursa de valori este de 13,5 milioane de lei, cu aproape 2 mil. lei peste valoarea din decembrie 2020.

    (8) Cristian Găvan, MAMBricolaj: Procesată în sistemul Bursei în toamna anului 2020, MAMBricolaj s-a listat pe 21 ianuarie 2021 cu simbol MAM. Compania a stabilit atunci un record, cel al celei mai ridicate lichidităţi din prima zi a unei listări pe AeRO de la înfiinţarea acestei pieţe.

    (9) Victor Gânsac, SafeTech Innovations: Doar o săptămână a rezistat recordul MAMBricolaj în contextul în care listarea SafeTech Innovations, înfiinţată de Victor Gânsac (43 de ani), a depăşit nu doar lichiditatea pentru un debut de listare, ci s-a poziţionat şi pe primul loc în clasamentul celor mai tranzacţionate acţiuni de la Bursă în ziua respectivă, peste clasicele blue chipuri precum Banca Transilvania, BRD, Fondul Proprietatea. Iar faţă de preţul din plasament, acţiunile SAFE au explodat cu 505% ceea ce înseamnă că cei doi IT-işti care au pus bazele companiei şi-au sporit averile de 6 ori din toamnă lui 2020 şi până la final de ianuarie 2021.
     

  • Cei doi indicatori care pot determina dacă raliul GameStop se apropie de sfârşit. Acţiunile lanţului de magazine au scăzut cu 30% în ultima şedinţă de tranzacţionare

    GameStop s-a bucurat de un traseu spectaculos în ultimele săptămâni şi ar putea replica succesul în viitorul apropiat. Lanţul de magazine a atins săptămâna trecută un nou maxim istoric, preţul unei acţiuni ajungând la 483 de dolari, transmite CNBC.

    Luni, preţul s-a oprit în dreptul sumei de 225 de dolari, după un declin de 30%, însă creşterile din ultima lună sunt de aproximativ 1.600%.

    Opţiunile de cumpărare 

     Totuşi, când analizăm o acţiunile unei companii care a avut un astfel de parcurs, este important să aruncăm o privire asupra opţiunilor pe care le implică acţiunile în momentul în care firma înregistrează creşteri, spune Julian Emmanuel, strateg în cadrul furnizorului de servicii de brokeraj BTIG.

    Opţiunile de cumpărare reprezintă pariuri conform cărora acţiunile vor continua să crească. Un proces agresiv de cumpărare poate ajuta acţiunile de mare risc să crească tot mai mult până opţiunile propriu-zise vor deveni prea scumpe.

    „Preţul ridicat al opţiunilor ar putea ridica nivelul acţiunilor (…) Este dificil să menţii un grad de interes speculativ când a devenit deja prea scump să faci rost de opţiunile de cumpărare”, a adăugat Emmanuel, adăugând că opţiunile GameStop au devenit prea scumpe pentru a mai fi considerate un avantaj.

    Cerere redusă

    „De obicei când acţiunile scad, nivelul de volatilitate creşte. În acest caz, pe măsură ce oamenii se reorientează către alte zone, vom vedea cum scad atât preţul acţiunilor, cât şi nivelul de volatilitate”, a declarat Chris Murphy, strateg al firmei de brokeraj Susquehanna International Group.

    În ceea ce priveşte opţiunile GameStop, gradul implicit de volatilitate pe 30 de zile ajungea vineri la 430%, însă a coborât la 375% şi continuă să scadă. De asemenea, retailerul a fost afectat de restricţiile impuse de platforma de trading Robinhood. Aplicaţia a limitat cumpărarea acţiunilor, însă le-a permis investitorilor să vândă.

    Recent, Robinhood a interzis cumpărarea acţiunilor GameStop pentru clienţii care deţin peste 20 de acţiuni în cadrul lanţului de magazine.

     

  • Robinhood, platforma de tranzacţionare din centrul scandalului Reddit-Wall Street, reduce numărul de restricţii. Tensiunile cu autorităţile financiare rămân ridicate

    Robinhood a redus numărul de restricţii de tranzacţionare de la 50 la opt companii. Lista actuală include GameStop, AMC Entertainment, BlackBerry şi Nokia.

    Deschiderea unor poziţii noi va rămâne limitată, reiese de pe site-ul oficial al Robinhood, care a listat un număr maxim de acţiuni şi opţiuni ce pot fi folosite în următoarele zile. „Vom continua să monitorizăm situaţia şi vom face modificări dacă este nevoie”, a declarat iniţial compania, potrivit CNBC.

    Platforma de tranzacţionare a devenit o locaţie populară pentru traderii care au organizat raliurile din cadrul comunităţii Reddit, efectuate cu scopul de a genera pierderi pentru fondurile de hedging care au plasat sume uriaşe împotriva aceloraşi acţiuni.

    „Nu am luat decizia pentru că ne-am dorit ca oamenii să nu mai cumpere acţiunile respective”, a anunţat recent Robinhood. Totuşi, utilizatorii au criticat în mod vehement mişcarea şi le-ar cerut autorităţilor să deschidă o investigaţie asupra platformei, acuzând-o de manipularea pieţei.

    Aplicaţia a atras peste un miliard de dolari datorită investitorilor şi liniilor de credit lansate de bănci pentru a-i consolida poziţia. Totodată, firma a mai strâns câteva sute de milioane de dolari în urma unor facilităţi de creditare oferite de bănci precum JPMorgan, Morgan Stanley, Barclays şi Wells Fargo.

    De asemenea, senatorul american Elizabeth Warren a cerut o evaluare mai detaliată din partea Securities and Exchange Commission (SEC) ,principala autoritate de supraveghere financiară din Statele Unite.

    Între timp, fondul de hedging Melvin Capital a anunţat că pierderile din ianuarie ajung la 53%, în condiţiile în care compania a început anul cu active de 12,5 miliarde de dolari şi a încheiat luna cu active de circa 8 miliarde de dolari. Schimbările vin după ce fondurile speculative Point72 şi Citadel au oferit o infuzie de capital de 2,75 miliarde de dolari.

    Preţul unei acţiuni GameStop ajunge în prezent la 325 de dolari, după o creştere de aproximativ 1.600% în ultima lună.

     

  • Bitcoin-ul scade sub pragul de 30.000 de dolari pentru a doua oară în ultima săptămână

    Bitcoin-ul a scăzut sub pragul de 30.000 de dolari pentru a doua oară în ultima săptămână, pe măsură ce criptomoneda se chinuie să recâştige avântul de la începutul lunii, scrie Bloomberg.

    Miercuri, moneda digitală a înregistrat o scădere de până la 7,9% şi a ajuns la 29.499 de dolari. Ultima dată când a fost tranzacţionată sub 30.000 de dolari a fost pe 22 ianuarie. Valoarea maximă a fost atinsă pe 8 ianuarie – 41.981 de dolari, în contextul în care bitcoin-ul a raportat anul trecut o creştere de circa 300%.

    „Corecţiile reprezintă o parte naturală a oricărei pieţe şi sunt cât se poate de normale în ecosistemul bitcoin”, spune Michel Sonnenshein, CEO-ul al Grayscale Investments, cea mai mare companie de cripto-administrare din lume.

    Ether, a doua cea mai valoroasă criptomonedă din lume, a stabilit un nou record zilele trecute, ajungând la 1.476 de dolari.

    La ora 17:35, valoarea unui bitcoin era de 29.825 de dolari.