“La Transelectrica inca suntem in recesiune. (…) In primele
sase luni am avut un blocaj financiar in zona de energie.
Legislatia nu ne-a dat posibilitatea de a bloca acei furnizori care
nu isi platesc datoriile, am vorbit si cu ANRE”, a afirmat Baicusi,
intr-o conferinta de presa.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Ofertele publice de vanzare vor fi derulate de intermediari
selectati prin licitatie, tinand seama de criterii de calitate si
cost ale serviciilor, se arata in proiectele de hotarare de guvern
pentru cedarea participatiilor.
Cititi mai multe pe www.zf.ro
Banii ar urma sa intre intr-un fond special al Ministerului
Economiei, condus de Adriean Videanu, cel care administreaza in
prezent cel mai important portofoliu din tara.
Fondul, care va administra activele statului in industrie si
energie, va participa la finantarea proiectelor de investitii si va
valorifica actiunile detinute la companiile din portofoliul
statului.
Mai multe amanunte pe
www.zf.ro
Pe prima pozitie a listei companiilor tranzactionate in prezent
la Bursa de Valori Bucuresti si unde statul va plasa pe piata de
capital o parte din actiunile minoritare figureaza Petrom (SNP),
iar intentia Guvernului este de a vinde un pachet de 12,64% (din
cota totala de 20,64% detinuta de Ministerul Economiei), cu o
valoare estimata la 2,43 miliarde lei, se arata intr-un document
oficial obtinut de MEDIAFAX.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Actiunile Transgaz au castigat 46%, iar titlurile Transelectrica
au urcat cu 37%, in conditiile in care indicele BET a crescut de la
inceputul anului cu 16%, iar SIFurile au castigat in medie 21%.
Mai multe amanunte pe
www.zf.ro
“Sistemul bancar s-a restructurat in mare parte scapand de multe
active toxice, acesta fiind unul dintre cele mai importante lucruri
care pot mentine stabilitatea la nivel global. In acest moment
exista un excedent de lichiditate, de bani care cer a fi plasati
undeva.
Cred ca a trecut timpul cand oamenii tineau banii la ciorap.
Interesant va fi unde se vor duce acesti bani pentru ca
speculatiile pe curs nu vor mai merge pe o perioada mai mare de
timp”, spune Baicusi.
De exemplu, in 2009 piata de fuziuni si achizitii a scazut cu 75%
fata de 2008 pe fondul crizei, foarte multi investitori preferand
sa-si conserve lichiditatile, atat din prudenta, dar si bazandu-se
pe o continuare a deprecierii valorii activelor.
“Exista foarte multe institutii financiare care stau pe munti de
lichiditati pe care trebuie sa le plaseze. Sa speram ca nu o vor
face in zone de risc”, a mai precizatCEO-ul Transelectrica.
Ulterior, dupa 2012, in cadrul Ford Romania este prevazut
potrivit Bancii Europene pentru Investitii intrarea in productie a
unui al treilea model, cel mai probabil urmatoarea generatie a
utilitarei medii Transit.
Cititi mai multe pe www.zf.ro
Ce se va intampla cu finantarile, fuziunile si achizitiile?
Piata de fuziuni si achizitii nu a murit in 2009, ci doar a scazut
la valoarea din 2004, undeva spre doua miliarde de euro. Avocatul
Doru Bostina adauga inca un aspect: tranzactiile au imbracat, cu
mici exceptii, forma specifica perioadei de criza, devenind mai
mici si mai putin spectaculoase. “Tendinta va continua, pe fondul
reducerii drastice a pietelor de desfacere, a capitalului de lucru
si al accesului limitat la finantare”, spune Bostina, care vede
posibila revenirea capitalurilor speculative, dornice sa-si mai
incerce inca o data norocul pe o piata emergenta. In ce priveste
finantarile, obligatorii pentru repornirea motoarelor economiei
reale, ele vor fi reluate atunci cand statul nu va mai fi cel mai
bun si cel mai sigur client al bancilor. “Cand statul va avea
suficiente fonduri, adica va fi trecut de criza economica, atunci
si bancile vor relua finantarea proiectelor economice.”
"Nu cred ca vor mai inregistra conturile Electrica un asemenea profit in curand”, spune Ioan Folescu, noul director al Electrica SA, despre profitul net de 418 milioane de euro inregistrat de companie in 2008. Profitul a inclus atat operatiunile filialelor Electrica aflate in portofoliul statului (aproximativ 70 de milioane de euro net), dar si banii din privatizarea Electrica Muntenia Sud, care a fost vanduta de statul roman inca din 2007, cu 820 de milioane de euro catre italienii de la Enel; dintre acestia, 395 de milioane de euro au intrat in profitul Electrica, restul de 425 de milioane de euro fiind o majorare de capital social. Din cele 395 de milioane de euro, Ioan Folescu detaliaza ca Electrica a platit impozitul aferent tranzactiei, a majorat capitalul social al filialelor aflate inca in proprietatea Electrica (Muntenia Nord, Transilvania Nord si Transilvania Sud), restul intrand in profitul net al companiei.
Din nefericire, spune directorul Electrica, profitul de care a beneficiat Electrica atat din aceasta privatizare, cat si din operatiunile din 2008 – unul dintre anii cu cea mai buna crestere pentru consumul de electricitate -, va trebui impartit si nu va ramane decat prea putin pentru investitii: “Prin lege, mai mult de jumatate din profitul de anul trecut va merge la actionarii nostri majoritari, AVAS, astfel ca noua, dupa plata celorlalte dari, ne vor ramane doar aproximativ 500 de milioane de lei (aproximativ 119 milioane de euro) pentru investitii”. Conform directorului Electrica, investitiile din acest an vor merge catre studii pentru productia de energie eoliana si biomasa, dar si pentru achizitia de microhidrocentrale.
Dat fiind ca Electrica a trecut in fruntea clasamentului celor mai profitabile companii din Romania din cauza vanzarii Electrica Muntenia Sud, Ioan Folescu admite ca 2009 nu va mai fi la fel si estimeaza afaceri de aproximativ 5,4 miliarde de lei (1,2 miliarde de euro) si un profit brut de 0,3 miliarde de lei (71 de milioane de euro). Nici vanzarea Electrica Serv nu este in plan pentru acest an, desi ar mai fi putut contribui cu un salt in profituri in conditiile unui consum asteptat sa scada cu cateva procente, de minim 3%.
Afacerile Electrica nu sunt singurele din topul celor mai profitabile companii de stat care actioneaza pe o piata concurentiala: din punctul de vedere al afacerilor din furnizare, pe acelasi segment se afla si Hidroelectrica, si Nuclearelectrica, dar si complexurile energetice – toate acestea avand incheiate contracte directe de furnizare cu mari clienti. Tot pe o piata concurentiala, dar mult mai activa, se afla CEC Bank, care a realizat in 2008 un profit net de 370 de milioane de lei (circa 100 de milioane de euro), in crestere fata de 2007, cand profitul net fusese de 90 de milioane de lei (aproximativ 26 de milioane de euro). Radu Gratian Ghetea declara la inceputul acestui an ca, excluzand banii din vanzarea participatiei la Asiban, castigul a crescut cu 65%, iar activele au avut o crestere de 26-27% fata de sfarsitul lui 2007. Asiguratorul francez Groupama a platit, anul trecut, 350 de milioane de euro celor patru banci – CEC, BCR, BRD-SocGen si Banca Transilvania – care controlau, cu detineri egale, Asiban. Fiecare banca a incasat circa 87,5 milioane de euro si a inclus banii in bilantul din al treilea trimestru din 2008.
Vanzarea de participatii a fost insa doar avantajul celor doua companii, in cazul celorlalte cresterea fiind adusa de diversi alti factori. “2008 a fost un an bun pentru toata lumea, deci nu este de mirare ca si companiile de stat au inregistrat profituri mai mari, dincolo de avantajele competitive ale fiecareia”, spune Teodor Chirica, fostul director general al Nuclearelectrica si actualul director executiv al producatorului de energie. Prin avantaje competitive, Chirica se refera la pretul de productie a energiei electrice, unde cel mai bine stau Hidroelectrica si Nuclearelectrica. Anul trecut, Nuclearelectrica a avut afaceri in crestere cu 52% si un profit net in crestere cu 33% fata de 2007, pe fondul punerii in functiune a unitatii doi de la centrala nucleara de la Cernavoda.
Nuclearelectrica estimeaza pentru 2009 un profit net de 11 milioane de euro, de trei ori mai mare decat anul trecut, bazandu-se pe functionarea celor doua reactoare la capacitate maxima intregul an (in 2008, reactorul 1 a fost oprit 40 de zile). Oficialii companiei accepta ca prognoza poate fi data peste cap de scaderea pretului electricitatii, de taxele locale noi si de cursul leu-euro.
Nuclearelectrica: "Primul factor de risc care incepe sa produca efecte este scaderea veniturilor obtinute din vanzarea energiei produse si comercializate”
In primele noua luni ale anului trecut, multe dintre companiile mari de pe Bursa au inregistrat profituri similare sau mai mari decat in aceeasi perioada a lui 2007, iar prabusirea actiunilor parea nejustificata in raport cu rezultatele financiare. Sfarsitul de an a fost insa dezastruos pentru companii importante, precum SIF Moldova sau Transelectrica, care au raportat scaderi substantiale de profit, din cauza pierderilor financiare rezultate fie din reevaluarea datoriilor in valuta, fie din reevaluarea portofoliilor de actiuni.
Chiar daca pierderile au fost determinate de ajustari contabile, neavand o legatura directa cu activitatea de baza, unde profiturile au fost semnificative, acestea au ca efect diminuarea semnificativa sau chiar eliminarea dividendelor care vor fi distribuite actionarilor, lovind direct in castigurile investitorilor. De altfel, piata a taxat puternic raportarile financiare, inregistrand scaderi puternice la finalul saptamanii trecute. Cum au ajuns insa companii mari, precum Transelectrica sau SIF-urile, altadata unele dintre cele mai bogate de pe Bursa, in situatia de a nu mai avea bani pentru actionari?
Rezultatele transportatorului de energie Transelectrica Bucuresti (TEL) au fost una dintre cele mai neplacute surprize de saptamana trecuta. Compania, listata la Bursa in 2006, se numara printre principalele recomandari ale analistilor la inceputul anului datorita apartenentei sale la sectorul de utilitati, considerat defensiv in perioade de criza financiara. Teoretic, companiile din sectorul utilitatilor, care beneficiaza in multe cazuri si de monopol pe segmentul de piata pe care activeaza, au rezultate financiare stabile si predictibile.
Transelectrica a aratat insa in trecut ca face exceptie de la regula din cauza datoriilor mari in valuta, a caror reevaluare determina oscilatii puternice de profit de la an la an. Astfel, in 2006, cand leul s-a apreciat puternic, compania a raportat un profit net record, de 277 de milioane de lei (78 de milioane de euro), pentru ca in 2007 deprecierea leului sa reduca profitul companiei la circa 50 de milioane de lei (15 milioane de euro). In 2008, insa, compania parea sa fie in revenire, mai ales datorita unei cresteri a tarifului de transport al energiei electrice.
La noua luni, Transelectrica a raportat un profit net de 132,9 milioane de lei, de patru ori mai mare decat in perioada similara a lui 2007, ceea ce i-a determinat pe reprezentantii companiei sa declare ca vor incerca o ajustare in ultimul trimestru pentru a nu depasi prea mult nivelul aprobat in bugetul de venituri si cheltuieli, care prevedea un profit brut de 120 de milioane de lei. “Compania are in vedere incadrarea in tinta de profit stabilita prin BVC/2008 rectificat, prin luarea tuturor masurilor necesare in acest sens”, declarau reprezentantii Transelectrica in noiembrie 2008, intr-o raportare trimisa Bursei.
Ei motivau ca o depasire prea mare a bugetului ar fi fost taxata de autoritatea de reglementare a pietei de energie, ANRE, ceea ce ar fi condus la oscilatii substantiale de profit in 2009. Scaderea abrupta a leului in ultimul trimestru avea insa sa-i “ajute” sa-si depaseasca obiectivul propus. Daca la 30 septembrie, cursul euro era de 3,73 lei, putin peste cel de la sfarsitul lui 2007, de 3,61 lei, la sfarsitul lui decembrie 2008, cursul inchidea anul putin sub nivelul de 4 lei.
Astfel, reevaluarea datoriilor pe termen lung ale companiei avea sa determine pierderi de 135 de milioane de lei si un rezultat financiar negativ de 150 de milioane de lei. Aceasta este principala explicatie pentru profitul net de 39,3 milioane de lei raportat de Transelectrica pentru 2008, care a fost chiar mai mic decat cel din 2007, cu circa 25%. “Acesta este riscul cand ai venituri in lei si te imprumuti in valuta”, spune Razvan Purdila, directorul de dezvoltare al Transelectrica. Compania avea la sfarsitul anului datorii pe termen lung de peste un miliard de lei (250 de milioane de euro), dintre care cea mai mare parte este contractata in euro. Purdila sublinia insa faptul ca reevaluarea datoriilor este o operatiune contabila, care nu afecteaza pozitia financiara a companiei.
De altfel, profitul din exploatare al Transelectrica a crescut anul trecut cu 27%, la peste 200 de milioane de lei, la fel ca si cifra de afaceri, care a depasit 2,9 miliarde de lei. Situatia operationala solida se reflecta si in lichiditatile companiei, care au crescut anul trecut cu 12%, la 206,5 milioane de lei, Transelectrica fiind una dintre cele mai bogate companii de pe Bursa din acest punct de vedere. Actionarii nu vor beneficia insa de aceste cresteri, intrucat profitul net din care sunt distribuite dividendele este mai mic decat in 2007. In conditiile in care compania si-ar mentine acelasi grad de distributie a dividendelor din profitul net, de 52%, valoarea dividendului brut ar scadea la circa 0,28 lei/actiune, de la 0,36 lei anul trecut.
La un pret de 10 lei/actiune, randamentul dividendului ar fi astfel de 2,8%, desi actiunile au scazut cu 75% de la inceputul lui 2008. Dupa publicarea rezultatelor, Transelectrica a scazut cu aproape 6% in doua sedinte. Situatia Transelectrica nu este singulara. Majoritatea companiilor de pe Bursa cu datorii mari au raportat anul trecut pierderi financiare uriase din cauza reevaluarilor. Rompetrol Rafinare Constanta (RRC), compania care opereaza rafinaria Petromidia, a inregistrat pierderi financiare record in 2008, de peste 500 de milioane de lei, desi pe partea de exploatare a obtinut profit de 12 milioane de lei, pentru prima data dupa doi ani.
Datoriile Petromidia se ridica la circa 2,7 miliarde de lei (675 de milioane de euro), iar, spre deosebire de Transelectrica, dobanzile platite de companie in fiecare an au un impact major asupra lichiditatilor. Rompetrol Rafinare a raportat pierderi totale de 850 de milioane de lei in ultimii trei ani. Un exemplu asemanator este combinatul chimic Oltchim Ramnicu- Valcea (OLT), care a inregistrat pierderi financiare de 150 de milioane de euro din cauza datoriilor de peste 1,7 miliarde de lei pe care le are fata de stat si fata de institutii financiare si furnizori.
Cazul Oltchim este cu atat mai dramatic avand in vedere ca nivelul datoriilor il depaseste pe cel al activelor, capitalurile proprii fiind negative. Combinatul chimic, controlat de stat, are nevoie de 620 de milioane de euro pentru investitii, din care 100 de milioane de euro ar urma sa fie asigurati printr-un credit de la BERD sau Erste, pentru care au loc negocieri, potrivit unor surse guvernamentale citate de Mediafax.
Afati in continuare ce domenii au mai fost afectate prin caderea Bursei
Bursa de la Bucuresti a inregistrat ieri a cincea zi de scadere consecutiva, toti indicii inregistrand deprecieri de peste 3%, pe fondul unei evolutii negative a tuturor pietelor de capital la nivel mondial, scrie Ziarul Financiar.
Cele cinci zile de scaderi au adus pierderi de 8,5% pe BET si 11% pe BET-FI, iar de la inceputul anului, cei doi indici au pierdut 31%, respetciv 36%. Cele mai lichide actiuni de pe piata, SIF Moldova (SIF2) si SIF Oltenia (SIF5), au inregistrat scaderi de 5,5%, respectiv 4,2%, in timp ce actiunile celei mai mari banci listate, BRD, au pierdut 4,9%. Puternic lovite au fost si actiunile din sectorul energetic, procesatorul de titei Rompetrol Rafinare (RRC) pierzand peste 7%, iar transportatorul de energie Transelectrica (TEL) – 6%.
Click aici pentru mai multe amanunte.