BusinessMagazin

Tag: Timiş

  • Care este cea mai săracă localitate din România şi care este cea mai bogată?

    Bugetul administraţiilor locale e format din veniturile proprii, sumele din TVA defalcate de la bugetul de stat, subvenţiile de la bugetul de stat, sumele atrase de la UE şi alte venituri. Din cele 18,05 miliarde de lei, cât au fost veniturile cumulate ale primăriilor de comune din România, cele mai mari sume le-au încasat primăriile din judeţele Iaşi (709 milioane lei), Timiş (699 milioane lei), Suceava (642 milioane lei), Prahova (633 milioane lei) şi Argeş (612 milioane lei). Pe de altă parte, Hunedoara, Tulcea, Ialomiţa, Brăila şi Covasna sunt judeţele cu cele mai mici venituri cumulate ale primăriilor de comună în 2015.
     
    Potrivit datelor MDRAP, cea mai bogată primărie de comună din România a fost Primăria Miroslava din judeţul Iaşi, cu venituri totale de 56,2 milioane de lei. Pe locul doi s-a aflat Chiajna, primăria care ocupa prima poziţie în 2014; anul trecut, Chiajna a avut venituri de 55 milioane lei. Potrivit execuţiei bugetare din 2015, Primăria Dragomireşti din judeţul Ilfov ocupă locul trei; urmează comuna Lumina din Constanţa, cu venituri totale în 2015 de 41,3 milioane de lei, Floreşti din Cluj, comuna Cumpăna din Constanţa, Ariceşti din Prahova, Valu lui Traian din Constanţa, Dumbrăviţa şi Giroc din Timiş.
     
    Potrivit Ministerului Dezvoltării, comuna Necşeşti din Judeţul Teleorman este cea mai saracă unitate administrativă din România. Din cei 1.300 de locuitări rămaşi, 1.000 sunt pensionari; astfel, comuna nu mai are şanse de dezvoltare. Paradoxal, Necşeşti se află la doar 100 de kilometri de Bucureşti, cel mai bogat oraş al ţării.
     
    Deloc surprinzător, bugetul Capitalei este mult mai mare decât în cazul oricărui alt municipiu, respectiv peste 8 miliarde de lei. Cea mai mare sumă s-a înregistrat în dreptul Primăriei Generale, 3,5 miliarde de lei, urmată de cea a sectorului 1, cu 1,1 miliarde lei. 
     
    Veniturile sectorului 2 au fost de 840 milioane de lei, urmate de ale sectorului 3, cu 764 de milioane. Cele mai mici venituri le-a avut sectorul 5, respectiv 461 milioane de lei.
     
    În ultimii zece ani, un sfert din judeţele României şi-au crescut ponderea deţinută în economia naţională. Deloc surprinzător, Bucureşti a avut în toată această perioadă cea mai mare pondere în PIB (21% în 2005, 24% în 2015), în condiţiile în care populaţia reprezintă doar 11% din totalul populaţiei rezidente. Urmează în ordine Cluj, Timiş, Ilfov şi Constanţa – acestea înregistrând creşteri semnificative ale ponderii în PIB.
     
    Un aspect extrem de important este nivelul PIB-ului pe cap de locuitor. Judeţele cu cele mai ridicate valori sunt Bucureşti, Constanţa, Timiş, Cluj şi Ilfov, în vreme ce la polul opus se află Teleorman, Mehedinţi, Botoşani, Giurgiu şi Vaslui. Diferenţa dintre Bucureşti şi Vaslui este însă una uriaşă: 21.000 de euro faţă de 3.700 de euro; de altfel, PIB-ul pe cap de locuitor în Bucureşti este 260% faţă de media naţională.
     
    De la momentul integrării în Uniunea Europeană, în 2007, PIB‑ul pe cap de locuitor a crescut de la 6.000 de euro la 7.950 de euro, adică de la 23% din media europeană la 28%. Diferenţele între regiuni erau evidente încă de atunci: în Bucureşti PIB pe cap de locuitor reprezenta 52% din media UE, în vreme ce acelaşi indicator aplicat judeţului Vaslui reprezenta doar 10% din media europeană. Bucureşti, Constanţa, Braşov şi Hunedoara sunt judeţele în care PIB-ul pe locuitor a înregistrat cea mai mare creştere în perioada 2007-2015: peste 2.500 de euro. Cele mai mici creşteri s-au înregistrat în Harghita şi Bihor, sub 500 de euro. 
     

  • Omul de afaceri Vasile Frank Timiş, românul implicat în cel mai mare scandal de evaziune fiscală şi spălare de bani din ultimii 10 ani

    Vasile Frank Timiş, românul cu cetăţenie austaliană care a iniţiat afacerea Roşia Montană, apare în documentele „Panama Papers”, după ce a folosit, la afacerile începute în România în 1997, o firmă înfiinţată în Bahamas de avocaţii Mossack Fonseca, susţin jurnaliştii de la Rise Project.

    Potrivit Rise Project, omul de afaceri Vasile Frank Timiş s-a numărat printre românii care au apelat la avocaţii din Panama City pentru a demara afaceri pe teritoriul ţării noastre, la jumătatea anilor ’90. Vasile Frank Timiş a folosit firma Castle Europa Limited, înfiinţată în Bahamas de avocaţii Mossack Fonseca, susţin junaliştii de la Rise Project ,care au făcut parte din echipa de investigaţii, scrie Ziarul Financiar

    “Baza de date a firmei Mossack Fonseca arată, printre altele, cine a fost miliardarul necunoscut din structura de proprietate a rafinăriei Rafo Oneşti şi ce legături a avut el cu zăcămintele aurifere de la Roşia Montană. Vasile Frank Timiş, iniţiatorul afacerii Roşia Montană, a apelat şi el la aceiaşi avocaţi din Panama City pentru a începe afacerile din România la mijlocul anilor ‘90. Tot în documentele panameze regăsim şi filiera offshore prin care este controlată o altă mină importantă de aur din Munţii Apuseni dar şi alte firme active în extracţia petrolului şi gazelor naturale.”, scrie Rise Project.

    Jurnaliştii de investigaţii mai arată că în documente apar şi alte nume cheie în procesul de privatizare a combinatului Alro.

    ” Documentele îi mai listează pe oamenii-cheie din privatizarea Alro, afacere anchetată de procurori pentru corupţie, şi arată cum s-au reprofilat apoi în alte afaceri cu minerale şi gaze naturale. Alţi afacerişti de top din România, pe care RISE Project îi va prezenta în zilele următoare, au fost clienţii casei de avocatură din Panama.”, se arată în materialul prezentat de Rise Project.

    În topul miliardarilor lumii, întocmit în 2011 de revista Forbes, Frank Timiş se afla pe locul 1.057, cu o avere estimată la 1,1 miliarde de dolari. El a fost cel care a iniţiat proiectul extragerii aurului de la Roşia Montană

  • Care sunt oraşele unde veţi câştiga cel mai bine în 2016

    Bucureştiul, Cluj-Napoca şi Timişoara sunt oraşele în care angajaţii români vor primi cele mai mari salarii în 2016, arată datele Comisiei Naţionale de Prognoză. Astfel, salariul mediu al angajaţilor din Capitală va ajunge în 2016 la valoarea de 2.813 lei net pe lună, cu 65% peste media înregistrată la nivel naţional şi în creştere cu 7% faţă de nivelul înregistrat în Bucureşti în 2015.

    După municipiul Bucureşti şi judeţul Ilfov (unde salariul trece de 2.300 de lei net), cele mai mari salarii vor fi obţinute în 2016 de către angajaţii din Cluj, unde salariul mediu va ajunge la 2.166 de lei net (cu 7,8% mai mult faţă de nivelul din 2015), din Timiş, unde salariul mediu net va ajunge la 2.136 de lei pe lună (cu 7,5% mai mult faţă de 2015) şi din Argeş, unde media salarială va fi de 2.050 de lei net (cu 7,3% peste nivelul din 2015).

    Extinderea fabricilor de componente auto şi invesţiile din zona ser­viciilor, în special din IT, au generat o competiţie mai mare pe piaţa muncii din Cluj şi din Timiş, ceea ce a determinat o creştere a salariilor, întrucât companiile din zonă găsesc din ce în ce mai greu candidaţi.

    De altfel, 2015 a fost anul în care Adecco, liderul pieţei locale de recrutare şi muncă temporară, a anunţat că cererea de forţă de muncă este foarte mare în zona Transilvaniei, compania gestionând un proiect de mutare a 1.500- 2.000 de oameni din toată ţara care au fost aduşi să lucreze temporar în companiile din Tran­silvania.
     

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Spitalul Judeţean din Timişoara a dat 820 de lei pe un cititor de carduri fiindcă a vrut calitate

    Cel mai mare spital din Timişoara, dar şi din vestul ţării – Spitalul Judeţean – a achiziţionat 110 cititoare de carduri de sănătate, care au fost instalate deja în policlinică, dar şi la urgenţe.

    ”Am achiziţionat 110 cititoare de carduri pe care le-am montat în Policlinica Spitalului Judeţean, precum şi la Urgenţe. Un astfel de cititor a costat 820 de lei cu tot cu TVA, are ecran, tastatură şi cablu lung de date. Ştim că sunt şi modele mai ieftine, fără ecrane, însă noi am căutat calitatea”, a declarat, luni, corespondentului MEDIAFAX, managerul Spitalului Judeţean Timişoara, Marius Craina.

    La rândul său, Spitalul Municipal din Timişoara a achiziţionat 40 de cititoare de carduri.

    ”Am ales un model agreat de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. Am cumpărat 40 de cititoare pe care am dat 260 de lei (pe aparat – n.r.), la care se adaugă TVA. Dacă se va constata pe parcurs că mai este nevoie de unul sau două, nu va fi o problemă să mai achiziţionăm”, a spus managerul Spitalului Municipal, Octavian Mazilu.

    Aproximativ 20 de cititoare de carduri de sănătate au fost cumpărate şi la Institutul de Cardiologie, iar la Spitalul de Boli Infecţioase ”Victor Babeş” din Timişoara au fost cumpărate şase cititoare. În ambele cazuri s-a ales un preţ mic, puţin peste o sută de lei.

    La Spitalul de Copii ”Louis Ţurcanu au fost cumpărate 20 de astfel de cititoare, majoritatea fiind montate în policlinică.

    ”Avem deja cititoare pentru cardurile de sănătate. Nu sunt scumpe şi nu sunt multe la noi. Am cumpărat 22 de astfel de cititoare pentru că la noi e spital de copii. Am pus mai multe în policlinică, unde mai vin şi tineri de 18 ani, uneori. Preţul a fost unul minim”, a declarat managerul Spitalului de Copii, Ovidiu Adam.

    Toate aceste spitale din Timişoara au cumpărat cititoarele de carduri de sănătate prin selecţie de oferte şi nu au organizat licitaţii.

    Din 1 mai, orice serviciu medical din pachetul de bază va fi acordat pe baza cardului de sănătate, potrivit normelor metodologice de aplicare a contractului cadru, care au intrat în vigoare la 1 aprilie.

    Astfel, potrivit noilor reglementări intrate în vigoare la 1 aprilie, în asistenţa medicală primară si in asistenţa medicală ambulatorie de specialitate de medicină dentară utilizarea cardului naţional de sănătate se face la momentul acordării serviciilor medicale.

    În asistenţa medicală ambulatorie de specialitate, pentru specialităţile clinice, cardul va fi utilizat la momentul acordării serviciilor medicale. În asistenţa medicală ambulatorie de specialitate pentru specialităţile paraclinice utilizarea cardului naţional de asigurări sociale de sănătate se face, astfel: pentru analize de laborator, prezentarea cardului de sănatate se face la momentul recoltării probelor în punctele de recoltare proprii ale furnizoriilor de investigaţii paraclinice, iar pentru serviciile medicale paraclinice – investigaţii de radiologie, imagistică medicală, explorări funcţionale şi medicină nucleară – utilizarea cardului se face la momentul efectuării investigaţiilor.

    În caz de spitalizare continuă, utilizarea cardului se face la internarea şi externarea din spital, cu următoarele excepţii: la internare dacă este o urgenţă medico-chirurgicală şi în caz de transfer de la un spital la altul.

    Pentru furnizorii de îngrijiri medicale la domiciliu, respectiv îngrijiri paliative la domiciliu, utilizarea cardului naţional de asigurări sociale de sănătate se face în fiecare zi în care se acordă îngrijiri.

  • Construcţia magistralei de metrou din Timişoara ar putea începe în 2015: linia are opt kilometri şi leagă centrul de aeroport

    Construcţia unei magistrale de metroul în Timişoara, cel mai mare oraş din vestul ţării, ar putea începe în 2015 şi ar urma să lege centrul oraşului de aeroport, conform autorităţilor locale.

    Primarul Timişoarei, Nicolae Robu, a declarat că a decis realizarea unei linii de metrou cu o lungime de 8 kilometri, care să lege centrul oraşului de aeroport. Proiectul urmează să intre în planul de buget pentru perioada 2014-2020, sursa de finanţare nefiind încă cunoscută, relatează Timiş Online.

    „Asta e soluţia – liniile de cale ferată trebuie să fie duse în subteran, şi cu această ocazie sigur că se va realiza şi o conexiune tip metrou între câteva puncte cheie ale oraşului nostru: Gara de Nord, zona mall, Gara de Est, aeroportul, toate pot ajunge să fie legate şi se va putea face repede şi la preţuri convenabile aşa ceva. Sunt acele utilaje cârtiţă care străpung munţii, merg pe sub mări, pe unde vrei”, a spus Robu, în vara anului trecut.

    Linia de metrou va porni de la Gara de Nord, va ajunge la Gara de Est şi se va termina la Aeroportul Internaţional Timişoara. Aeroportul din Timişoara a raportat în 2013 un trafic de circa 750.000 de pasageri, cu jumătate de milion mai puţin faţă de nivelul din urmă cu doi ani. Din traficul total, 340.000 de pasageri au zburat cu Wizz Air şi 100.000 cu Carpatair. „O conjunctură nefavorabilă pentru aeroport a constituit-o declinul volumului de trafic al companiei Carpatair în România, ceea ce a afectat negativ volumul de pasageri şi veniturile aeroportuare, în condiţiile în care Timişoara reprezenta în trecut baza de operare a companiei aeriene”, se arată într-un document al aeroportului „Traian Vuia”.

    Metroul din Timişoara ar putea avea cinci staţii: Gara de Nord, Iulius Mall, Gara de Est, Grădina Zoologică, Aeroport, a declarat pentru gândul Nicolae Robu, primarul oraşului Timişoara. Acesta spune că soluţia mutării transportului urban în subteran este singura soluţie viabilă pentru oraş.

    „Municipiul Timişoara este rupt în două la ora actuală de liniile de tren. Situaţia creează mari disfuncţii, întrucât numărul de traversări ale acestor linii este foarte redus –două subtraversări şi două treceri la nivel- sensibil mai redus chiar decât numărul trecerilor peste Bega, la rândul lor departe de a fi suficiente”, arată Nicolae Robu. Acesta spune că are trei soluţii pentru rezolvarea problemei transportului în Timişoara: ridicarea liniilor de tren pe estacadă, mutarea liniilor de tren în afara oraşului sau ducerea liniilor de tren în subteran.Edilul arată că Primăria Timişoara a realizat o analiză din perspectivă tehnică, economică, estetică, funcţională, dar şi din punct de vedere al dezvoltării urbane , iar concluzia acestei analize este că  transportul subteran este „soluţia optimă” pentru transport pentru Timişoara, conform gândul.

    Judeţul Timiş, cel mai mare judeţ al României din punctul de ve­de­re al suprafeţei, a devenit în ul­ti­mii ani „kilometrul zero“ al in­dus­triei de componente auto din Româ­nia, atrăgând giganţi precum Con­tinental, Delphi Packard sau TRW Automo­tive, care fac fiecare în această re­giune afaceri de peste un miliard de lei, arată o analiză a Ziarului Financiar. Cele peste 19.000 de companii active în judeţul Timiş au avut afaceri de 8,8 mld. euro în 2012 şi aproape 200.000 de anga­jaţi, arată datele de la Registrul Co­mer­ţu­lui. Astfel, ca valoare a rulaje­lor rea­li­za­te de companiile din judeţ, Timi­şul se află pe po­ziţia a patra în Ro­mâ­nia, după Bucu­reşti, Ilfov şi Argeş. Potrivit ZF, fabricile producătoare de compo­nen­te auto (Delphi, Continental, TRW, Krom­berg& Schubert) şi cele de com­po­nen­te electronice (Flextronics) sau electro­cas­nice (Zoppas) domină topul an­ga­jato­ri­lor din judeţul Timiş, unde unu din trei lo­cu­i­tori are un loc de mun­că, iar şomajul este de doar 1,5%, arată datele centra­li­zate de ZF pe baza infor­ma­ţiilor de la In­spec­ţia Muncii, INS şi Agen­ţia Na­ţio­nală pen­tru Ocuparea For­ţei de Muncă. Aproape 215.000 de locuitori ai Ti­mi­şului au statut de salariat (adică 31% din to­talul populaţiei), situaţie care este mult mai bună decât în restul ţării, unde ra­ta populaţiei care lucrează este de 21%.

  • Cei mai admiraţi CEO din România 2014: Radu Timiş, locul al 13-lea

    Cifra de afaceri la nivel de grup ar urma astfel să fie cu 20% mai mare decât în 2013, iar rata profitabilităţii brute ar putea să se plaseze la 9%, rezultatele fiind cele mai bune din ultimii şase ani.

    Antreprenorul, care a urcat faţă de anul trecut opt poziţii în clasamentul celor mai admiraţi manageri din România, a construit din temelii Cris-Tim, a inventat marca Salam Săsesc şi are activităţi pe mai multe pieţe, între care lactatele şi agricultura. El s-a întors recent la conducerea afacerii sale, care vreme de circa opt luni a fost în grija lui Gheorghe Pogea, fost ministru de finanţe.

    Radu Timiş nu crede că spiritul antreprenorial poate fi dobândit, ci pur şi simplu ne naştem sau nu cu simţul banilor şi dă ca exemplu faptul că părinţii i-au dat bani doar în prima lună de studenţie, iar apoi le trimitea el bani acasă. Este absolvent al Institutului Naţional de Educaţie Fizică şi Sport din Bucureşti, iar după terminarea studiilor a lucrat ca profesor în Olteniţa vreme de trei ani.

    La începutul lui 1990, s-a întors în Bucureşti şi s-a angajat timp de doi ani ca instructor sportiv la piscina fostului hotel Bucureşti, actualul Radisson. Primii paşi de antreprenoriat au fost făcuţi în 1992, în domenii care nu au nicio legătură cu activitatea din prezent.

     Povestea Cris-Tim a început modest, cu deschiderea unui chişc de 12 mp în care Timiş a hotărât să vândă alimente, pentru ca în câţiva ani să demareze şi producţia de mezeluri.

    Radu Timiş face parte din promoţia celor mai admiraţi CEO din 2014 şi a fost premiată în cadrul Galei Business Magazin. Citeşte în premieră alte 99 de poveşti de succes ale celor mai admiraţi executivi din România în a V-a ediţie a catalogului 100 Cei Mai Admiraţi CEO, lansat de Business Magazin în luna noiembrie.

    Catalogul este disponibil pentru comandă mai jos la preţul de 35 de lei:

    Cantitate: buc.

    * Editiile print sunt valabile in limita stocului disponibil. In cazul in care stocul se epuizeaza va fi livrata editia electronica. Taxele de livrare ale editiilor print vor cadea in sarcina cumparatorului .

  • Codurile galbene de ploi şi inundaţii, menţinute în Timiş, Caraş-Severin şi Mehedinţi


    Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) şi Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (INHGA) au actualizat, duminică, atenţionările cod galben emise sâmbătă.

    Astfel, codul galben de ploi este menţinut, până luni la 10.00, în Timiş, Caraş-Severin şi Mehedinţi, în timp ce judeţele Arad şi Dolj sunt scoase de sub atenţionare.

    Potrivit ANM, până luni la 10.00, în special în vestul judeţelor Timiş, Caraş-Severin şi Mehedinţi, vor fi averse, care vor avea şi caracter torenţial, intensificări ale vântului şi condiţii de grindină. Aceste fenomene meteo vor fi mai frecvente duminică seară şi în noaptea de duminică spre luni. Cantităţile de apă vor depăşi, local, 25-30 de litri pe metru pătrat şi, izolat, 50-60 de litri pe metru pătrat.

    De asemenea, codul galben de inundaţii emis sâmbătă este menţinut, până luni la 14.00, pe râuri din Timiş, Caraş-Severin şi Mehedinţi, în timp ce judeţele Arad şi Dolj ies de sub atenţionare, potrivit INHGA.

    Astfel, în intervalul duminică, ora 12.00 – luni, ora 14.00, se pot produce la nivel local scurgeri importante pe versanţi, torenţi şi pâraie, viituri rapide pe râurile mici, cu posibile efecte de inundaţii locale, şi creşteri importante de debite şi niveluri cu posibile depăşiri ale cotelor de atenţie pe unele râuri din bazinele hidrografice: Bega Veche, Bârzava, Moraviţa, Caraş, Nera, Cerna (judeţele Timiş şi Caraş-Severin), afluenţii mici ai Dunării din judeţele Caraş-Severin şi Mehedinţi, Blahniţa şi Drincea (judeţul Mehedinţi) şi afluenţii Motrului din judeţul Mehedinţi.

    Aceste fenomene se pot produce cu probabilitate şi intensitate mai ridicată pe afluenţii mici ai Dunării de pe sectorul amonte Drobeta Turnu-Severin, precum şi pe unele râuri mici din judeţele Caraş-Severin şi Mehedinţi, se mai precizează în actualizarea atenţionării emise sâmbătă de INHGA.

  • REZULTATE BACALAUREAT 2014 Timiş: Promovabilitate de 22,13% la sesiunea de toamnă

    Potrivit datelor furnizate de Inspectoratul Şcolar Judeţean (ISJ) Timiş, la examenul de bacalaureat, sesiunea de toamnă, promovabilitatea înaintea contestaţiilor este de 22,13 la sută.

    Conform sursei citate, în judeţ sunt şi cinci licee unde niciun candidat nu a obţinut medie de trecere, precum şi 12 licee unde a fost declarat admis câte un singur candidat.

    De asemenea, în judeţul Timiş niciun candidat nu a obţinut media 10.00 la acest examen.

    În judeţul Timiş, la sesiunea de toamnă a examenului de bacalaureat s-au înscris 1.813 candidaţi, dintre care 1.435 au fost prezenţi, iar patru au fost eliminaţi, fiind prinşi în sala de examen cu telefonul mobil asupra lor, Un număr de 1.110 candidaţi au fost respinşi.

    În anul 2013, promovabilitatea la examenul de bacalaureat, sesiunea august-septembrie, a fost de 28 la sută în judeţul Timiş.

    La nivel naţional, 22,27 la sută dintre absolvenţii de clasa a XII-a au promovat sesiunea a doua a examenului de bacalaureat, înainte de contestaţii, a anunţat Ministerul Educaţiei Naţionale. Contestaţiile vor fi soluţionate între 2 şi 3 septembrie, iar rezultatele finale vor fi făcute publice pe 4 septembrie.

     

  • COD PORTOCALIU de inundaţii în Timiş, până luni seară

    Bârzava şi Moraviţa (Timiş), dar şi râul Caraş (Caraş-Severin) au fost, de vineri, sub cod roşu de inundaţii.

    Cursul inferior al Bârzavei şi cel al Moraviţei sunt sub cod portocaliu până luni, la ora 16.00.

    Totodată, până luni, la ora 16.00, sunt sub cod galben de inundaţii râurile din bazinele hidrografice: Moraviţa – bazin superior, Bârzava – bazin superior şi mijlociu şi Caraş.

    Izolat, cu probabilitate mai redusă, de duminică, la ora 16.00, până luni dimineaţă, la 6.00, se mai pot produce scurgeri importante pe versanţi, torenţi şi pâraie, viituri rapide pe râurile mici cu posibile efecte de inundaţii locale şi în alte bazine hidrografice mici din judeţele Caraş Severin şi Timiş.

  • Cod roşu de inundaţii: Lucrări de întărire a digului la Denta, după ce râul Bârzava trecut peste el

    Potrivit unui comunicat de presă, de sâmbătă, al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă “Banat”, în noaptea de vineri spre sâmbătă, cele mai mari probleme au fost la Denta şi Roviniţa Mare, unde Bârzava şi afluenţii săi au inundat terenul viran şi grădinile localnicilor.

    La Denta, râul Bârzava a depăşit nivelul digului pe o suprafaţă de 300 de metri, inundând terenul viran, străzi şi 11 gospodării. Nivelul apei este de aproximativ zece centimetri, dar apa nu a intrat în locuinţe. În noaptea de vineri spre sâmbătă, peste 150 de militari, pompieri, jandarmi şi poliţişti de frontieră au acţionat pentru înălţarea digului cu saci de nisip.

    În Roviniţa Mare, nivelul râului Bârzava este stabil, însă un afluent al acestuia a depăşit nivelul digului de beton şi a inundat şapte grădini şi trei gospodării. De asemenea, DJ 588A este impracticabil pe o lungime de 200 de metri, fiind acoperit cu 30 de cntimetri de apă. La faţa locului, acţionează pompierii militari şi jandarmii, care evacuează apa în aval de canalul râului Barzava şi consolidează digul cu saci de nisip.

    În oraşul Gataia, cel mai grav afectat de inundaţii, nivelul râului Bârzava este în scădere, iar pompierii militari lucrează în zonă pentru înlăturarea efectelor inundaţiilor, în prezent doar două străzi din acest oraş fiind încă acoperite de ape. Persoanele care au fost evacuate din cauza apelor revărsate s-au întors la casele lor.

    De asemenea, a fost refăcut terasamentul căii ferate între localităţile Gătaia şi Voiteg, iar circulaţia feroviară a fost reluată.

    “Cu toate că atât nivelul râului Bârzava, cât şi cel al Moraviţei au scăzut cu 15, respectiv trei centimetri, efectivele din componenţa Comisiei Judeţene pentru Situaţii de Urgenţă rămân în continuare în alertă, fiind pregătite de intervenţie”, se arată în comunicat.

    În urma inundaţiilor din judeţul Timiş nu au fost înregistrate victime omeneşti.

    Judeţul Timiş se află sub avertizare de cod roşu pentru râurile Bârzava şi Moraviţa, până sâmbătă la ora 14.00, şi cod galben pe râurile Timiş, Bega şi Bega Veche, până la aceeaşi oră.

    Din cauza inundaţiilor, peste patru sute de localnici din oraşul Gătaia au fost evacuaţi, până joi seară, din locuinţe.

    Oraşul Gătaia şi localitatea Şemlacu Mic sunt grav afectate de inundaţii, în unele zone apa venită de pe câmp în urma ploilor abundente, dar şi provenită din revărsarea Fizeşului, un afluent al râului Bârzava care trece prin Gătaia, depăşind un metru şi jumătate.