BusinessMagazin

Tag: terenuri

  • Lidl închide ÎN PREMIERĂ un magazin din România. Care sunt motivele deciziei

    Retailerul germanl Lidl va închide, începând din 1 mai, unul dintre cele trei magazine pe care le deţine Lidl în Drobeta-Turnu Severin.

    “Lidl optimizează permanent portofoliul de magazine şi depozite, din punct de vedere al rentabilităţii acestora. Această analiză presupune atât cumpărarea unor terenuri în locaţii strategice, pe care sunt construite magazinele sau depozitele Lidl, renovarea unor locaţii strategice, dar şi renunţarea la un magazin neprofitabil, amplasat pe un teren a cărui chirie era mult prea mare”, se arată într-un comunicat al companiei. Magazinul Lidl situat pe bulevardul Mihai Viteazu, nr. 3 bis, construit pe un teren închiriat, a aparţinut iniţial lanţului de magazine Plus. Din cauza faptului că acesta a devenit neconform standardelor Lidl şi în acelaşi timp neprofitabil, a fost luată decizia închiderii lui. 

    Lidl nu a mai închis până în prezent niciun magazin în România, retailerul operând sporadic doar relocări.

    Potrivit unui raport al Consiliul Concurenţei, Lidl se situează pe locul trei într-un top al marilor retaileri, după vânzările din 2012, fiind depăşit de Kaufland şi Carrefour. Următorii în top sunt Real, Auchan, Penny&XXL, Mega Image, Cora, Profi şi Billa. Compania nu făcut publice rezultatele financiare pentru 2012, dar având în vedere poziţia în topul menţionat vânzările companiei se situează între cele ale Real, care a raportat 2,89 miliarde lei (650,5 milioane euro), şi cele ale Carrefour, care s-au situat la 4,28 miliarde lei (962 milioane euro). În 2011, Lidl Discount a avut o cifră de afaceri de 1,67 miliarde lei (396 milioane euro), ceea ce înseamnă că în 2012 creşterea a fost de cel puţin 70%, în moneda naţională. Lidl are peste 3.800 de angajaţi în reţeaua de magazine, centrele regionale de distribuţie şi în sediul central. Compania este parte a grupului german Lidl & Schwartz, care mai operează în România reţeaua de hipermarketuri Kaufland.

  • Procurorul general: Este prea devreme pentru începerea urmăririi penale în dosarul Călăraşi

     “Cel cu terenurile astăzi a fost înregistrat în evidenţele noastre. (…) În clipa în care stăm noi de vorbă, este foarte devreme, pentru că nici procedurile administrative, de înregistrare, nu au fost terminate, parcurse”, a spus Niţu, după terminarea şedinţei de plen a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

    Preşedintele Traian Băsescu a transmis, marţi, un mesaj procurorilor, la bilanţul MAI, în legătură cu ancheta Corpului de control al premierului privind achiziţia de teren agricol la Nana: “Vă rog anchetaţi imediat şi, dacă e încălcare de lege, să răspundă inclusiv preşedintele României!”.

    În discursul susţinut la bilanţul MAI, Traian Băsescu a spus că a aflat despre raportul Corpului de control al premierului, privind nereguli în achiziţia de terenuri la Nana, şi a cerut instituţiilor să ancheteze imediat, iar dacă este încălcare de lege, să răspundă inclusiv preşedintele.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Colliers International a intermediat tranzacţii de terenuri de 100 de milioane de euro în ultimii trei ani

    Principalele surse ale tranzacţiilor de  100 mil de euro intermediate de Colliers în perioada 2011-2013 au fost reprezentate de retail (70% din totalul volumului tranzacţionat), birouri (25%) şi, într-o masură mai mică, de tranzacţiile cu terenuri de rezidenţial (5%). Printre tranzacţiile majore intermediate de Colliers în perioada analizată se numără achiziţia platformei Vulcan de către Benevo Capital, achiziţia de către Nepi a terenului de 13 ha unde a fost recent livrat Shopping City Galaţi, precum şi vânzarea a trei terenuri cu pozitionare strategică în zona  Floreasca – Barbu Văcărescu, aflate în momentul de faţă într-o fază avansată de dezvoltare. Alţi clienţi majori asistaţi de Colliers Internaţional în procesul de achiziţie de terenuri în ultimii trei ani includ: Dedeman, Interprime Properties, Intercora sau Rewe Group.  

    Volumul mediu de tranzacţii a înregistrat o uşoară scădere în ultimii ani, cu un număr din ce în ce mai mare de tranzactii încheiate sub nivelul de 3 milioane de euro. Dacă în 2012 piaţa a cunoscut 3 tranzactii cu valoare de peste 20 de milioane fiecare, în 2013 a fost realizată o singură tranzacţie care depăşeşte pragul de 15 milioane de euro: preluarea de către Benevo Capital a fabricii Aversa (10ha) în zona pieţei Obor din Bucureşti, pentru suma de 17.3 mil euro. În consecinţă, piaţa a fost dominată de tranzactii mici şi mijlocii, încheiate sub pragul de 3 milioane de euro şi care implică investitori oportunişti şi retaileri de mici dimensiuni.

    Preţurile au rămas pe un trend descendent şi în 2013, dată fiind creşterea numărului de oferte atractive din partea băncilor, a lichidatorilor şi a proprietarilor aflaţi în dificultate. Conform ultimului Raport de Piaţă publicat de Colliers International, anul trecut preţurile terenurilor au înregistrat o scădere medie de 10-25% în comparaţie cu 2012. Cu toate acestea, au existat şi zone în care preţurile au rămas constante, cum ar fi zonele centrale sau exclusiviste unde oferta este limitată şi proprietarii de regula nu sunt presaţi să vândă.

    Ca o tendinţă generală care se va contura în perioada următoare, piaţa de terenuri – dominate până acum de retaileri şi dezvoltatorii de retail – cunoaşte acum revenirea catorva segmente-cheie de clienţi, cum ar fi dezvoltatorii de birouri sau de proiecte rezidenţiale mari.

    Pentru 2014, compania estimează că activitatea de tranzacţionare se va menţine în parametrii din 2013. Majoritatea achiziţiilor vor continua să fie mai degrabă speculative. Atâta timp cât vor exista bănci şi proprietari de terenuri cu presiunea de a vinde, piaţa va dispune de oferte bune. Oferta este de aşteptat să rămână considerabil mai mare în raport cu cererea, iar preţurile vor rămâne pe trend descendent şi în acest an, potrivit reprezentanţilor companiei.

     

  • Cumpărarea caselor şi a maşinilor se va face în continuare cu banii jos

    Măsura de plafonare a fost susţinută de ministrul de resort Ioana Petrescu, care a apreciat că limitarea plăţilor în numerar reduce evaziunea fiscală şi spălarea de bani. Proiectul de lege privind plăţile în numerar se află în dezbatere de câteva luni, după ce Guvernul a anunţat că ar vrea să interzică plata în numerar pentru terenuri, case şi maşini.

    Ioana Petrescu a declarat recent că prioritatea MFP este să eficientizeze colectarea veniturilor, inclusiv prin reducerea birocraţiei, dar şi prin eventuale măsuri de relaxare fiscală de genul introducerii cotei progresive de impozitare pentru populaţie din 2015, dacă spaţiul bugetar o va permite. De asemenea, contribuţiile de asigurări sociale ar urma să fie reduse la angajator din luna iulie a acestui an dacă este posibil, iar dacă spaţiul fiscal nu va permite, atunci de la începutul anului viitor.

    Ministrul a precizat că va continua unele programe lansate de predecesorul său, întrucât nu este “genul care să strice ce au început alţii”, menţionând planul de restructurare a ANAF, convenit cu Banca Mondială, de unde România a tras un miliard de dolari, şi plafonarea plăţilor în numerar.

    În ianuarie, când ministru al finanţelor era Daniel Chiţoiu, Guvernul intenţiona să promoveze o reglementare care limita la 2.000 de lei pe zi plăţile în numerar pe care le pot face firmele între ele şi către persoane fizice şi introducea un plafon de 10.000 de lei pentru plăţi între persoanele fizice. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a comentat atunci iniţiativa spunând că limitarea plăţilor în numerar, mai ales la tranzacţiile cu terenuri, aminteşte de zicala “iadul e pavat cu intenţii bune”, întrucât intenţia de stopare a evaziunii fiscale prin aducerea obligatorie la bancă a proprietarilor ar spori birocraţia şi aşa existentă şi ar descuraja tranzacţiile, mai ales pentru proprietarii în vârstă.

    Proiectul de ordonanţă din ianuarie mai cuprindea şi o limitare la 0,2% pentru cardurile de debit şi 0,3% pentru cele de credit a comisioanelor pe care banca emitentă a cardului le percepe de la banca acceptatoare a tranzacţiei. Guvernul nu va renunţa la această prevedere, în ciuda lobby-ului din partea companiilor emitente şi din partea băncilor.

     

  • Agricultura pregăteşte o “listă neagră” cu fermieri şi instituţii care nu vor mai primi subvenţii

     “Se introduce un nou concept, conceptul de fermier activ, astfel încât nu mai pot beneficia de plăţi directe decât acei fermieri care înregistrează şi lucrează în agricultură. Exemple sunt numeroase, consiliile locale, aeroportul nu ştiu care din Bucureşti sau din alte zone care până acum cel puţin pe pajişti, pe administrarea corectă în bune condiţii agricole şi de mediu a pajiştilor, primeau aceste plăţi directe”, a spus ministrul.

    El a explicat că, nefiind fermieri activi, aceste instituţii şi fermieri vor figura pe “o listă neagră” şi nu vor mai putea primi plăţile pe suprafaţă.

    “Nu este o categorie foarte mare astfel încât să creeze probleme. Mai mult, acest lucru cred că aduce avantaje pentru cei care lucrează în agricultură”, a spus Daniel Constantin.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Preşedintele Băsescu a promulgat Legea terenurilor agricole

     Conform unui comunicat al Administraţiei prezidenţiale, preşedintele Băsescu a semnat Decretul pentru promulgarea Legii privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan şi de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului.

    Camera Deputaţilor, forul decizional în privinţa acestui proiect, a adoptat în 18 februarie legea, admiţând în parte obiecţiile preşedintelui din cererea de reexaminare a acestui proiect.

    Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, a spus, în plen, că este o lege foarte bună şi că a profitat de cererea de reexaminare a preşedintelui pentru a simplifica şi mai mult procesul de vânzare a terenurilor aflate în extravilan.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • PERCHEZIŢII DNA la două notariate din Arad, în dosarul privind retrocedările satului Nadăş. Anchetatorii pun sechestru pe toate terenurile retrocedate familiei Colţeu

     Conform surselor citate, procurorii DNA Timişoara care fac percheziţii, marţi dimineaţă, la Ocolul Silvic privat de la Nadăş aparţinând familiei Colţeu i-au anunţat pe membrii familiei că va fi pus sechestru asigurător pe toate bunurile acestora, inclusiv pe cele 8.700 de hectare de teren care le-au fost retrocedate.

    Acţiunea anchetatorilor este coordonată de DNA – Serviciul teritorial Timişoara.

    Conform unor surse judiciare, procurorii anticorupţie din Timişoara au suspiciuni cu privire la un dosar în care se vorbeşte despre abuz în serviciu în ceea ce priveşte restituirea satului Nadăş din judeţul Arad.

    Percheziţiile de marţi dimineaţă au loc la două cabinete notariale din municipiul Arad, precum şi la un ocol silvic din satul Nadăş care aparţine familiei Colţău, cea care a câştigat în instanţă retrocedarea a peste 8.700 de hectare de teren, aproape tot extravilanul satului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Firea: Rădulescu nu a venit la Comisia Călăraşi, îi trimitem invitaţie şi la domiciliu

     “În acest moment au fost transmise două invitaţii pentru domnul Adrian Rădulescu. Prima a fost înainte de acea perioadă de înzăpezire când domnia sa era consilier prezidenţial şi a fost transmisă această invitaţie la Administraţia Prezidenţială şi a mai fost transmisă ulterior după ce au fost reluate audierile la Comisie după deszăpezire încă o invitaţie. L-a sunat şi domnul preşedinte (al Comisiei Nana – n.r.) Nicolicea pe domnul Rădulescu. Am înţeles că nu a răspuns la telefon”, a afirmat Firea.

    Ea a spus că membrii Comisiei îi vor transmite lui Adrian Rădulescu o invitaţie şi la domiciliu pentru a se prezenta săptămâna viitoare în faţa Comisiei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Radu Mazăre, la DNA Constanţa: Mi s-a comunicat că sunt urmărit penal în trei noi dosare

     Radu Mazăre a spus că nu a primit nicio restricţie din partea procurorilor anticorupţie şi că procurorul care se ocupă de cazul său este acelaşi care îl anchetează şi pe şeful Consiliului Judeţean Constanţa, Nicuşor Constantinescu.

    Primarul Constanţei a precizat că s-a început urmărirea penală împotriva sa pentru abuz în serviciu în trei dosare penale legate de retrocedarea unor terenuri.

    “Au fost două speţe legate de terenuri şi mai este o a treia cu doi care s-au judecat. Trebuia să fi predat terenul unuia şi fiindcă nu i l-am predat, instanţa a obligat Primăria la cheltuieli de judecată şi despăgubiri de câteva zeci de mii de lei şi eu sunt vinovat pentru asta, dar nu ştiu amănunte, trebuie să mă duc la birou. Am lua la cunoştiinţă învinuirile şi mi-a spus că dacă doresc să vin să dau o declaraţie, dacă nu, să înaintez un memoriu în care să explic”, spus Mazăre, care a precizat că terenul respectiv ar avea câteva sute de metri pătraţi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cea mai bună afacere a anului 2014: pământul

    Investiţia în terenuri este o afacere pentru că preţul din România se va egaliza în viitor cu media europeană„, spune Dimitrie Muscă, administratorul şi proprietarul Combinatului Agroindustrial Curtici, o afacere de 20 de milioane de euro anual dintr-o fermă de 7.500 de hectare în judeţul Arad şi alte exploataţii zootehnice. Omul de afaceri îşi aminteşte că în urmă cu zece ani, atunci când investitorii străini din agricultura românească puteau fi număraţi pe degetele de la două mâini, preţul terenurilor arabile era de zece ori mai mic decât în prezent.

    Creşterea preţurilor a venit treptat, pe măsură ce în piaţa românească a agriculturii a început să se vorbească şi în franceză, spaniolă, engleză sau în daneză după decenii în care antreprenorii români au fost singurii implicaţi în această industrie. Poziţionarea treptată a investitorilor străini în agricultură a însemnat în intervalul 2008-2012 fonduri de 700 de milioane de euro, dublu faţă de acum şapte ani, potrivit datelor Băncii Naţionale a României (BNR). 

    De la începutul acestui an, în România sunt permise şi achiziţiile de teren agricol făcute de persoane fizice străine. Ministerul Agriculturii a încercat să introducă o lege care să limiteze setea de teren a străinilor, însă actul a fost modificat de mai multe ori într-un interval de numai două luni pentru a ajunge în final pe masa preşedintelui Băsescu, care l-a trimis din nou în Parlament pentru a fi modificat. În tot acest timp, politicienii s-au grăbit să anunţe în faţa microfoanelor viitoare invazii agricole ale ungurilor, ale arabilor sau ale chinezilor. Şi, în acelaşi timp, în România este vid legislativ, orice persoană putând să cumpere teren fără a fi împiedicat de nicio lege în vigoare.

    Un singur lucru au uitat însă politicienii să menţioneze în public: că investitorii străini produc în agricultura din România de mai bine de zece ani. Fondurile de investiţii, companiile specializate în administrarea de ferme în mediul internaţional, dar şi fermierii de import au apărut demult pe ogoarele fertile din Călăraşi, Ialomiţa sau Timiş. Singura barieră care i-a împiedicat pe străini să cumpere teren în România a fost că erau obligaţi să realizeze tranzacţiile printr-o firmă înregistrată local.

    Restricţia nu a împiedicat fondurile de investiţii străine să pompeze sute de milioane de euro în achiziţia de terenuri arabile în România, la preţuri de cinci ori mai mici decât în restul Europei, într-o ţară care este în fiecare an pe podiumul european la producţia de floarea-soarelui şi porumb, în care se rulează an de an pe piaţa cerealelor 4-5 miliarde de euro, cu ieşire la Marea Neagră şi cu acces la Dunăre. Afacerile cu terenuri nu erau vedete în anii când piaţa imobiliară tradiţională atrăgea toate privirile. Atunci investitorii mizau pe terenuri în apropierea marilor oraşe, pe ansambluri rezidenţiale şi de birouri sau pe proiecte de centre comerciale. Acum luminile reflectoarelor sunt pe terenurile agricole, o nişă în care preţurile au crescut de 20 de ori în ultimul deceniu, iar noul val de investitori învaţă să lucreze cu noi indicatori: productivitate la hectar, consum de îngrăşăminte şi pesticide sau cotaţii ale grâului sau porumbului.

    Miza este una imensă pentru că cele 8,8 milioane de hectare de teren arabil ale României au o valoare de piaţă cumulată de 25 de miliarde de euro, iar de la începutul anului piaţa s-a deschis în totalitate şi orice investitor din UE poate avea în sertar un titlu de proprietate pentru teren agricol local.