BusinessMagazin

Tag: supermarket

  • Millennium Bank returnează posesorilor de carduri 3% din valoarea cumpărăturilor

    Clienţii primesc înapoi 3%, în limita a 100 de lei lunar, din valoarea cumpărăturilor de minimum 300 de lei. Suma minimă de 300 de lei poate fi cumulată dintr-un număr nelimitat de tranzacţii la supermarketuri şi benzinării din România. Bonusul este transferat în următoarea lună în contul de salariu.

    “Decizia de a recompensa plăţile efectuate la supermarketuri şi benzinării este strâns legată de comportamentul clienţilor, statisticile noastre indicând că două din trei cumpărături achitate cu un card de debit în România sunt realizate la aceste categorii de comercianţi”, a declarat Eliza Erhan, director de dezvoltare a produselor de retail la Millennium Bank.

    Contul de salariu al Millennium Bank este disponibil în lei şi are zero comision de administrare, zero comision pentru retragerile de numerar de la bancomatele Millennium Bank, precum şi pentru două retrageri pe lună de la bancomatele altor bănci, zero comision de administrare pentru serviciile Internet Banking şi Call Center şi zero comision de administrare, în primul an, pentru cardul de debit ataşat contului.

    Millennium Bank, parte din grupul portughez Millennium bcp, avea la finele anului trecut active de 2,2 miliarde de lei (517 milioane de euro). În al doilea trimestru al anului în curs, banca a avut o pierdere de 3,7 milioane de euro, faţă de o pierdere de 5,7 milioane în aceeaşi perioadă a anului trecut.

  • Bazarul deschis de Gica Popescu va fi transformat in supermarket

    Tot ceea ce inseamna socotelile pe care le-am facut inainte de
    deschiderea bazarului sunt astazi irelevante”, a raspuns Marius
    Roates, partenerul de afaceri a lui Gica Popescu, la intre barea
    legata de veniturile obtinute in primele luni de activitate de la
    bazarul din Rahova. Conceptul care a stat la baza dezvoltarii
    acestui centru comercial, numit Doldora Bazaar, a fost unul
    asemanator cu cel folosit de IDM, SIR sau Dragonul Rosu. In acest
    tip de bazar se vand produse la tarabe, incepand de la haine si
    uneori chiar si alimente. “Se putea si mai bine”, a fost raspunsul
    pe care Gica Popescu l-a oferit intrebarilor ZF legate de
    veniturile pe care le-a adus bazarul dupa primele luni de
    activitate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Saptamana si omorul in supermarket: sute de oameni se calca in picioare sa ia cafea cu reducere

    Scenele se aseamana cu cele surprinse in ultimele saptamani in
    mai multe orase din tara.

    Mii de romani din toata tara s-au inghesuit vinerea trecuta la
    intrarea magazinelor care ofereau o sticla de doi litri de ulei
    gratis la fiecare alta sticla cumparata, dar nu mai mult de doi
    litri de persoana. In unele orase cativa politisti erau aproape sa
    fie linsati de cetatenii care se imbulzeau la intrarea in
    magazin.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Ce vrea Real de la 2011: nu vinde nimic catre competitori, ba chiar mizeaza pe deschideri si achizitii

    Francezul, care are o experienta de peste 20 de ani in comert in
    cinci tari, a preluat fraiele afacerii din Romania in toamna lui
    2009. El a spus in cadrul unui interviu acordat BUSINESS Magazin ca
    reteaua doreste sa deschida un nou magazin in zona de nord a
    Capitalei. “Cu toate cele patru magazine din Bucuresti, reteaua nu
    are o buna acoperire aici”, recunoaste Lamoot care spune ca in
    Capitala sunt zone neacoperite de hipermarketuri. Si asta pentru ca
    in ultimii ani preturile terenurilor au fost mari si, chiar daca nu
    s-au ieftinit dramatic, acum sunt mai accesibile.

    Trei sunt principalele directii pentru planul de bataie conturat
    de Lamoot odata ce a preluat fraiele afacerii din Romania:
    “Preturile, calitatea serviciilor si pregatirea personalului sunt
    aspectele la care am lucrat cel mai mult in 2010”. Cand efectele
    crizei erau deja dureroase, iar guvernul incepuse, in aprilie 2010,
    sa vorbeasca despre masurile de austeritate, francezul s-a gandit
    ca trebuie sa faca ceva. “Asa am ajuns la programul <Cel mai
    ieftin>, care cuprinde in acest moment 700 de produse care
    acopera nevoile de baza.”

    Cat priveste preturile, directorul Real spune ca acestea pot fi
    schimbate peste noapte, fiind pur si simplu o masura tehnica, prin
    care sunt modificate in sistem. Insa perceptia cumparatorilor
    despre preturi nu s-a schimbat peste noapte si a fost nevoie de 4-5
    luni pana in momentul in care imaginea magazinelor s-a imbunatatit.
    Lamoot, pasionat de ceea ce face, este foarte activ si isi petrece
    multe ore pe teren (de exemplu, viziteaza saptamanal magazinele
    competitiei si pietele agroalimentare, pentru ca, spune el, invata
    foarte mult). Intre planurile sale se numara o scoala interna
    pentru pregatirea de brutari, patiseri si alti specialisti de
    profil. O alta componenta a strategiei sale este semnarea de
    contracte pe termen mediu cu fermieri si producatori romani, pentru
    a aduce pe rafturi mai multe produse romanesti. Firma a discutat cu
    autoritatile din Bihor si Timis pentru a organiza in parteneriat un
    targ. Asa Real ar putea gasi furnizori ce-si doresc sa-si aseze
    marfurile pe rafturile magazinelor.

    Real are o retea de 25 de magazine, in conditiile in care
    principalul sau concurent de pe piata romaneasca, Carrefour, are
    acum 23 de hipermarketuri. Punctul slab al retelei germane este
    profitabilitatea. Sau, mai precis, lipsa ei. Pierderile au crescut
    de la an la an, ajungand in 2009 la peste 57 de milioane de euro,
    fata de 55,4 milioane de euro in 2008. Drept este insa ca reteaua
    de hipermarketuri a avut una dintre cele mai rapide extinderi pe
    piata romaneasca, sprijinindu-se si pe experienta acumulata
    anterior de divizia sa de cash & carry – Metro a fost primul
    comerciant international care a intrat in Romania, in 1996. Reteaua
    a preferat sa inchirieze spatii, in timp ce alti competitori au
    investit in ridicarea de la zero a magazinelor – cu costuri mai
    mari, care implicau cumpararea terenului si constructia.

    E un motiv pentru care, in ce priveste profitabilitatea, reteaua
    germana de hipermarketuri sta mai prost decat concurentii sai din
    Romania. Spre comparatie, cu numai trei hipermarketuri, Cora a
    facut anul trecut un profit de 24 de milioane de euro, in timp ce
    bilantul Carrefour a indicat un profit de 21 de milioane de
    euro.

    “O comparatie de acest fel nu este concludenta pentru ca sunt
    foarte multe diferente intre strategiile de dezvoltare”, spune
    Michel Lamoot. Ba mai mult, el spune ca aceste rezultate nu sunt
    neobisnuite pentru o companie care s-a dezvoltat rapid. “Nu este
    nicio alta companie care sa se fi extins in vreo tara europeana in
    acelasi ritm ca Real in Romania”, spune reprezentantul retelei
    germane. “A fost nevoie de o investitie foarte mare din partea
    noastra. Si trece un timp pana cand o afacere incepe sa faca bani.”
    Compania a investit pana acum peste 550 de milioane de euro si se
    afla, in acest moment, exact in etapa dintre expansiunea agresiva
    si perioada de recuperare a investitiei. Cand grupul german s-a
    hotarat sa intre pe piata romaneasca, investitiile s-au facut prin
    leasing financiar, povesteste Lamoot.

    Acum compania detine cinci din cele 25 de magazine – deschise in
    patru ani – si contractele de leasing pentru celelalte 20 magazine
    se vor mai derula pe o perioada de 15 ani. “Ceea ce nu inseamna ca
    vom avea rezultate financiare negative pentru inca 15 ani”,
    precizeaza reprezentantul Real. In privinta rezultatelor financiare
    din 2010, Lamoot nu a dorit sa dea niciun detaliu, dar a tinut sa
    precizeze ca fata de cele din 2009 si 2008 “suntem in forma mai
    buna”.

  • Carrefour a deschis supermarketul cu numarul 31

    Cel de-al doilea supermarket operat de Carrefour la Cluj-Napoca
    are o suprafata de 550 mp si o gama de aproximativ 5.800 de
    produse, din care peste 1.000 articole marca proprie. Magazinul are
    cinci case de marcat si in randul serviciilor oferite se numara
    posibilitatea de reincarcare electronica Prepay pentru telefoanele
    mobile si serviciul foto.

    Carrefour opereaza in Romania si pe segmentul hipermarket, avand
    in prezent 23 de magazine cu acest format. Compania franceza a avut
    anul trecut o cifra de afaceri de 950 de milioane de euro. Pe
    segmentul supermarket mai sunt prezente in Romania retele ca Mega
    Image, Billa si Primavara.

  • Cat ar pierde supermarketurile daca ar fi inchise duminica

    Supermarketurile ar putea avea pierderi de pana la 25%,
    echivalentul a milioane de euro lunar, in cazul in care vor fi
    nevoite sa isi inchida unitatile in ziua de duminica, potrivit unei
    propuneri a parlamentarilor din Camera Deputatilor. Mai mult,
    deputatii au propus recent ca celor circa 50.000 de angajati din
    retail sa li se plateasca dublu zilele de sambata si duminica in
    cazul in care retailerul decide sa pastreze activitatea si la final
    de saptamana.

    “La propunerea de modificare a Codului Muncii avem un amendament
    care prevede ca marile lanturi de supermarketuri care au activitate
    sambata si duminica sa caute formule de a plati cu cel putin 50% in
    plus pentru aceste zile, putand fi verificati de autoritatile
    locale”, a declarat deputatul Valeriu Steriu, vicepresedinte la
    Comisia de agricultura. In caz contrar, sanctiunile vor merge pana
    la inchiderea unitatii, a spus Steriu.

    Detalii pe www.gandul.info.

  • Inflatia de timp liber. Cum se joaca politicienii cu scumpirile

    Mai nou, Tabara s-a reorientat spre o idee cu ecou la popor, dar
    poate tocmai de aceea imposibil de aplicat: cum sa taiem coltii
    supermarketurilor – tema frecventata mai nou si de Dinu Patriciu,
    proprietarul retelei Mic.ro, atunci cand se apucase sa vitupereze
    contra hipermarketurilor si a supermarketurilor care “nu au
    legatura cu comertul romanesc”, strica spatiul urban si pe care ar
    vrea sa le vada “dand coltul”.


    Ideea de spatiu urban stricat de marile retele comerciale nu i-a
    scapat nici lui Valeriu Tabara, care sustine ca ridicarea
    supermarketurilor in orase a fost o greseala capitala, intrucat in
    jurul lor s-a starpit micul comert.

    Ministrul a mers insa mai departe, reluand ideea ca producatorii
    romani si pietele agroalimentare ar avea de castigat daca marilor
    lanturi li s-ar impune sa-si inchida magazinele duminica. “Vreau ca
    micul producator sa aiba acces direct spre magazine. De ce sa
    eliminam magazinele de cartier sau de ce sa fie deschise
    supermarketurile toata saptamana?”, a spus ministrul.

  • Vanzarile G’Market din 2009 au fost cu 45% mai mici decat in 2008

    In 2009 si pierderile inregistrate de companie s-au adancit,
    crescand cu peste 100%: daca in 2008 pierderile erau de circa 1,5
    milioane de euro, anul trecut au deparit 3,6 milioane de euro.

    Lantul G’Market are acum la sase spatii, conform informatiilor
    listate pe site-ul companiei, din care trei in Bucuresti, doua la
    Iasi si unul in Focsani.
    Pe piata romaneasca, cele mai mari retele de supermarketuri sunt
    operate de Carrefour (Carrefour Market), Billa si Mega Image.

  • Carrefour deschide al 29-lea supermarket

    Suprafata de vanzare a magazinului este de 800 mp, are noua case
    de marcat si o gama de 7.000 de produse, din care peste 1.000
    articole sunt marca proprie Carrefour. Desi reprezentantii
    companiei nu au dorit sa comenteze valoarea investitiei, pentru un
    astfel de spatiu bugetul se plaseaza intre 100.000 si 200.000 de
    euro. Reteaua Carrefour a deschis recent cel de-al 23-lea
    hipermarket.

    Carrefour, care opereaza in Romania cea mai mare retea de
    hipermarketuri in functie de vanzari, a avut anul trecut o cifra de
    afaceri de 950 de milioane de euro. In segmentul de supermarket mai
    sunt prezente in Romania nume ca Mega Image, Billa si
    Primavara.

  • Gradinitele si supermarketurile promise in blocurile noi au ramas la stadiul de “in curand”

    Facilitatile precum gradinite sau supermarketuri erau gandite in
    eventualitatea in care in aceste ansambluri vor ajunge sa locuiasca
    cel putin 500-600 de familii, cu 1.000 de oameni, ale caror nevoi
    sa faca rentabile asemenea investitii.

    In conditiile in care numeroase proiecte au fost oprite dupa
    prima etapa de dezvoltare, constructia facilitatilor a fost deseori
    amanata. Astfel se poate explica si situatia din Green Lake, unde
    din cele 579 de apartamente anuntate au fost realizate doar 118 si
    39 de vile, sau de la New Town din zona Dristor, unde s-au mutat
    clientii de circa un an, dar pentru gradinta, spatii comerciale si
    sala de fitness nu au fost inca gasiti operatori.

    Detalii pe
    www.zf.ro    .