BusinessMagazin

Tag: summit

  • Liderii UE decid asupra unei operaţiuni militare contra traficanţilor de imigranţi la Mediterana

    Este necesar “să se întreprindă eforturi sistematice în vederea identificării, capturării şi distrugerii ambarcaţiunilor înainte să fie utilizate de către traficanţii” de imigranţi ilegali, se arată în document, pe care AFP precizează că l-a putut consulta miercuri.

    Şefa diplomaţiei europene Federica Mogherini “este invitată să înceapă imediat pregătiri în vederea unei posibile operaţiuni de Securitate şi Apărărare în acest scop, în acord cu legislaţia internaţională”.

    Primele consultări cu privire la această propunere relevă “o voinţă politică în vederea lansării acestui semnal puternic”, a declarat pentru AFP o sursă apropiată dosarului.

    “Nu putem fi consideraţi serioşi dacă nu luăm în considerare cererea lui Matteo Renzi”, a declarat un oficial european de rang înalt. Şeful Guvernului italian a cerut să fie examinată posibilitatea efectuării unor “intervenţii ţintite” împotriva traficanţilor de persoane din Libia, care a devenit o ţară de îmbarcare a imigranţilor ilegali sau unor candidaţi la azil aflaţi în drum către Italia şi Malta.

    În cazul în care este acceptată, organizarea acestei operaţiuni militare europene va reprezenta o premieră în luptă împotriva imigraţiei clandestine.

    “Punerea ei în aplicare va lua timp”, au avertizat diplomaţi însărcinaţi cu dosarul. “Va fi necesar să se pregătească panuri operaţionale, apoi să se mobilizeze mijloace militare”, potrivit acestor surse.

    Operaţiunea Atalante, misiunea militară UE împotriva pirateriei în largul coastelor Somaliei, a fost lansată în 2008, însă primele acţiuni împotriva ambarcaţiunilor piraţilor au fost efectuate în 2011-2012, a subliniat eurodeputatul francez Arnaud Danjean.

    “Pentru a distruge ambarcaţiuni în Libia, este necesar un mandat judiciar” din partea ONU, a subliniat el. “Posibilitatea de a acţiona pe uscat în Somalia, acordată forţei navale Atalante, nu a fost utilizată aproape deloc, pentru că nu este simplu”, a insistat el.

    Planul prezentat liderilor europeni prevede, de asemenea, măsuri în vederea unor intervenţii în timpul traversării Mediteranei de către ambarcaţiuni cu imigranţi ilegali.

    Acesta propune “dublarea” de la trei la şase milioane de euro a bugetului lunar alocat FRONTEX, agenţia UE pentru securitate şi frontiere externe, în vederea consolidării mijloacelor alocate misiunilor maritime Triton în Italia şi Poseidon în Grecia, cu scopul de a le permite să-şi intensifice operaţiunile de supraveghere şi salvare.

    A treia dimensiune a planului vizează găzduirea imigranţilor ilegali şi refugiaţilor. Planul propune statelor membre să găzduască “cel puţin 5.000 de persoane care au obţinut statutul de refugiat”, în cadrul unui proiect de reinstalare.

    Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a comparat miercuri faptul că ţara sa găzduieşte aproximativ două milioane de refugiaţi din Siria cu abordarea UE de a “lăsa ambarcaţiunile (cu imigranţi ilegali) să se scufunde şi să moară”.

    El a făcut aceste comentarii în contextul în care o ambarcaţiune de doar 20 de metri lungime, cu aproximativ 800 de imigranţi ilegali la bord, s-a scufundat în largul Libiei, în weekend, după ce s-a lovit de un cargo portughez care-i răspundea semnalului de ajutor. Numărul exact al victimelor ar putea să nu fie cunoscut niciodată, în contextul în care ambarcaţiunea s-a scufundat într-una dintre cele mai adânci zone ale Mediteranei.

    Alţi 1.106 imigranţi ilegali au fost aduşi pe ţărmurile italiene miercuri, după ce au fost salvaţi de pe mare de către Paza de Coastă italiană. Astfel, numărul total al imigranţilor ilegali aflaţi în centre de primire în Italia la 70.507 oameni, a anunţat Ministerul italian de Interne.

    – Comercianţi de sclavi

    Premierul britanic David Cameron este pregătit să ofere serviciile navelor de război ale Marinei Regale, care ar putea să încerce să împiedice plecarea din Libia a ambarcaţiunilor cu imigranţi.

    Însă unii experţi pun la îndoială faptul că o asemenea acţiune, după modelul în care Australia abordează criza imigranţilor, poate fi efectuată fără mandat ONU.

    “Astăzi ştim că faptul că nu există o operţiune de salvare nu a redus, ci mai degrabă a crescut numărul persoanelor care încearcă să traverseze Mediterana”, a declarat miercuri Înaltul Comisar ONU pentru Refugiaţi Antonio Guterres.

    Duminică a avut loc cel mai mare dezastru dintr-o serie de accidente pe Mediterana, în urma cărora, de la începutul anului, au murit peste 1.750 de persoane – de 30 de ori mai multe decât în aceeaşi perioadă a anului trecut – şi aproape 5.000 de la începutul lui 2014.

    În acest ritm, 30.000 de oameni ar putea muri pe mare anul acesta, iar Italia s-ar putea confrunta cu sosirea pe ţărmurile sale a 200.000 de imigranţi ilegali, potrivit unor estimări prezentate de organizaţii de caritate.

  • Ce nu s-a văzut la summitul de la Minsk: Schimburile de priviri dintre Putin, Poroşenko, Merkel şi Hollande la negocierile pentru acordul de pace – GALERIE FOTO

    Germania a fost destul de rezervată în comentariile privind rezultatele negocierilor de la Minsk. Toate părţile au lucrat pentru a se înregistra progrese, negocierile au fost “foarte dificile”, dar rezultatele lor “nu sunt o realizare”, a declarat ministrul german de Externe, Frank-Walter Steinmeier. “Acordurile de astăzi nu sunt nici o soluţie universală, nici o realizare”, a declarat el.

    GALERIE FOTO – Imagini din timpul negocierilor de la Minsk pentru acordul de pace

    GALERIE FOTO

    Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a calificat acordul drept unul încurajator, dar a precizat că doar speranţa nu este suficientă. “Acordul de astăzi de la Minsk este o veste binevenită şi ne dă speranţă. Speranţa este bună, chiar esenţială, dar nu suficientă. Testul real este respectarea armistiţiului pe teren. Primul acord de la Minsk nu a fost respectat, aşa cum vă amintiţi. După discuţia mea cu cancelarul Angela Merkel am sentimentul că ar trebui să rămânem extrem de precauţi”, a declarat el.

    Un set de măsuri pentru implementarea Acordurilor de la Minsk, adoptat joi, prevede retragerea artileriei grele atât de către forţele guvernamentale ucrainene, cât şi de către rebelii proruşi, cu scopul de a crea o zonă demilitarizată de 40 până la 150 de kilometri lăţime pe linia frontului din regiunea Donbas (est).

    Textul prevede şi o retragere a “trupelor străine, a armamentului greu şi mercenarilor” din Ucraina, sub monitorizarea OSCE, iar “grupările armate ilegale” urmează să fie dezarmate.

    Hollande a declarat că membrii “formatului Normandia” – el însuşi, cancelarul german Angela Merkel şi preşedinţii ucrainean Petro Poroşenko şi rus Vladimir Putin – vor păstra permanent contactul, pe telefon, şi că s-ar putea întâlni din nou, săptămâna viitoare, în cazul în care implementarea armistiţiului de joi de la Minsk va impune acest lucru.

  • Tusk anunţă că summitul european din februarie va fi consacrat luptei antiteroriste: “Teroarea a lovit Europa”

    “Am vorbit cu preşedintele (francez François) Hollande ieri (joi) seara şi intenţionez să folosesc reuniunea şefilor de stat şi de guverne de la 12 februarie pentru a discuta despre răspunsul pe care UE poate să-l dea provocărilor” în cadrul luptei împotriva terorismului, a declarat Tusk la finalul unei întâlniri, la Riga, cu premierul leton Laimdota Straujuma.

    “Teroarea a lovit Europa”, a subliniat Tusk, la două zile de la comiterea atacului “barbar” împotriva publicaţiei satirice franceze, în care au fost omorâte 12 persoane. Evocând precedentele de la Madrid şi Londra, el a subliniat “vulnerabilitatea ţărilor din lumea de azi”.

    “Uniunea Europeană nu poate face totul, dar ea poate să contribuie la consolidarea securităţii noastre”, a apreciat el. Tusk a evocat în acest sens introducerea mandatului european de arestare după atentatele comise la 11 septembrie 2001 în Statele Unite. “Dar este necesar să facem mai mult”, a apreciat preşedintele UE. El a îndemnat Parlamentul European (PE) să-şi “accelereze activitatea în legătură cu propunerea Directivei Europene «PNR» (Passenger Name Record), care poate ajuta la detectarea deplasărilor persoanelor periculoase”.

    PE, care urmează să se reunească săptămâna viitoare în sesiune plenară, la Strasbourg, blochează din 2011 adoptarea acestui proiect de înfiinţare a unui registru european cu datele pasagerilor. Şefa diplomaţiei europene Federica Mogherini a apreciat joi ca “urgentă” înfiinţarea acestui dispozitiv.

    Preşedintele Comsiei Europene (CE) Jean-Claude Juncker, prezent şi el la Riga cu ocazia lansării oficiale a preşedinţei semestriale letone a UE, a anunţat că intenţionează să propună statelor membre ale Uniunii un nou program de luptă împotriva terorismului, “în săptămânile următoare”.

    Mogherini a înscris consolidarea politicii europene – în special în ceea ce priveşte problemele ridicate de către tineri europeni înrolaţi să lupte în Siria şi Irak – pe ordinea de zi a unei reuniuni prevăzute pe 19 ianuarie, la Bruxelles, a miniştrilor de Externe din UE.

    Acest subiect se află şi pe ordinea de zi a reuniunii miniştrilor de Interne şi ai Justiţiei, prevăzute în perioada 29-30 ianuarie, la Riga.

  • Freeman Distribution semnează un deal strategic cu Lionsgate/ Summit

    În urma semnării acestui output deal, Freeman Distribution va asigura lansarea producţiilor marca Lionsgate/ Summit din România, Ungaria, Bulgaria, Cehia şi Slovacia, unde va distribui filme de top, a căror performanţă a fost demonstrată în trecut prin realizări de box office fără precedent. Lionsgate/ Summit este creatorul unor francize precum Twilight, Hunger Games, RED 1&2 şi Divergent.

    Distribuitor pe toate mediile în teritorii precum Polonia, România, Ungaria, Cehia, Slovacia, fosta Iugoslavie şi Bulgaria, compania Freeman Distribution este reprezentată de către Anca Truta, unul dintre cei mai respectaţi profesionişti din domeniul distribuţiei de film din Europa Centrală şi de Est. În România şi Ungaria, Freeman Distribution este prezentă pe piaţa distributiei de cinema prin Freeman Entertainment.

    Distribuitor exclusiv al filmelor Warner Bros. în România, Freeman Entertainment deţine în portofoliul său o parte dintre cele mai importante titluri semnate de cele mai mari case de producţie independente precum: Mr.  Smith/ DreamWorks Live Action,  Europa Corp (Taken 3), QED (Fury si Driving Grandpa), Red Granite (Dumb and Dumber To), Bloom (Nice Guys), Film Nation (Magic in the Moonlight), Annapurna (American Express), Good Universe (My Big Fat Greek Wedding 2).
     

  • Acord ambiţios UE pentru reducerea cu 40% a gazelor cu efect de seră până în 2030

    “Acord al Consiliului European asupra celei mai ambiţioase politici energetice şi de mediu din lume”, a scris preşedintele în exerciţiu al Consiliului European Herman Van Rompuy într-un mesaj postat pe contul de Twitter.

    Acordul a fost obţinut în urma unor negocieri aprinse, care au durat aproape opt ore, la Bruxelles.

    Planul prevede reducerea cu 40% faţă de nivelul din 1990 a emisiilor de gaze cu efect de seră, până în 2030. Cei 28 de şefi de state şi de guverne au ajuns la înţelegeri şi asupra altor două obiective, şi anume creşterea nivelului energiei regenerabile la 27% din consum şi economii de energie de 27% faţă de nivelul din 1990, a precizat Van Rompuy. Primul obiectiv are caracter constrângător la nivelul UE, dar nu şi al doilea.

    Europenii, îndemnaţi de Spania şi Portugalia, au decis totodată să crească obiectivul “interconectării” reţelelor electrice din cadrul UE la 15%.

    “Este o veste bună pentru mediu, cetăţeni, sănătate şi negocierile internaţionale în domeniul modificărilor climatice din 2015 de la Paris”, a spus Van Rompuy, dând asigurări că deciziile va crea “locuri de muncă durabile” şi “competitivitate”.

    “Odată cu criza din Ucraina şi tulburările din Orientul Mijlociu, a devenit foarte clar cât de urgent şi de vital este să fie redusă dependenţa energetică a Europei” faţă de Rusia, a subliniat el.

    “Europa dă exemplu”, şi-a exprimat satisfacţia preşedintele francez François Hollande. “Dacă nu există acord” între europeni, atunci “cum să-i convingi pe chinezi sau pe americani?”, a declarat el la sosirea a summit.

    – Ecologiştii, dezamăgiţi

    “Am reuşit să elaborăm un cadru decisiv, pentru a oferi o voce Europei în negocierile internaţionale (în domeniul modificărilor) climatice”, a subliniat cancelarul german Angela Merkel.

    Însă apărătorii mediului sunt dezamăgiţi. “Liderii UE aplică o lovitură care va frâna energia curată”, a denunţat Greenpeace.

    Obiectivele “sunt inferioare faţă de ceea ce ar putea să facă Europa pentru a combate modificările climatice”, au apreciat Prietenii Pământului. În opinia Oxfam, “o acţiune insuficientă din partea ţărilor celor mai bogate face şi mai grea povara populaţiilor celor mai sărace, cel mai afectate de modificarea climatică şi cel mai puţin responsabile de această criză”.

    Împărtăşirea efortului în cadrul UE este central. Dezbaterea opune în principal ţările sărace, în special din Europa de Est, care depind în continuare în mare măsură de energia fosilă, precum cărbunele, şi cele mai mai bogate, care se sprijină pe energia nucleară sau s-au angajat într-o tranziţie energetică.

    Primele au obţinut compensaţii pentru eforturile pe care urmează să le facă, prin crearea unui fond alimentat de o mică parte a vânzării de certificate verzi via sistemul european de cote pentru emisiile de dioxid de carbon (CO2).

    Planul noului preşedinte al Comisiei Europene (CE) Jean-Claude Juncker, care preconizează să investească 300 de miliarde de euro în economie, “este indisociabil de ceea ce tocmai am decis astăzi”, a subliniat Hollande.

    Portugalia şi Spania, care sunt foarte izolate de reţelele europene, speră să finanţeze în acest fel contruirea unor interconexiuni via Munţii Pirenei.

    Îmbunătăţirea nivelului de interconectare face parte dintre mijloacele de creştere a independenţei energetice a UE, care a devenit o miză şi mai importantă în contextul crizei din Ucraina şi ameninţărilor privind alimentarea cu gaze naturale ruseşti.

    Ziua de vineri a summitului este consacrată economiei şi mijloacelor de creştere economică, cu doar câteva zile înainte de intrarea în funcţie a Comisiei Juncker, care a făcut din acest subiect prioritatea sa. Negocierile, începute în 28, vor fi urmate de un minisummit al Zonei Euro, care ar putea fi animat de dezbaterea asupra reglementărilor bugetare europene, în contextul în care proiectele de buget ale Franţei şi Italiei sunt vizate de către CE.

  • CALENDAR. Evenimente în perioada 13-19 octombrie

    13.10
    INS anunţă cifra de afaceri în serviciile prestate în principal întreprinderilor pe primele 8 luni

    14.10
    Reuniunea Ecofin (Luxembourg)

    14.10
    BNR publică datele balanţei de plăţi pe luna august

    14.10
    Eurostat difuzează datele producţiei industriale în august pentru UE şi zona euro

    15.10
    INS publică datele definitive privind valoarea producţiei agricole în 2013

    15-18.10
    Târgurile TIB, Inventika şi ExpoEnergiE (Romexpo Bucureşti)

    15.10
    Reuniunea Consiliului BCE (Frankfurt)

    16.10
    CE adoptă pachetul lunar de sancţiuni contra ţărilor membre care au încălcat legislaţia UE

    16.10
    Eurostat anunţă inflaţia din septembrie în UE şi zona euro

    16-17.10
    ASEM – Summit Asia-UE (Milano)

  • Încălzirea globală: occidentalii demonstrează, chinezii poluează

    “MISIUNEA NOASTRĂ ESTE SĂ FACEM CA ACEST MOMENT SĂ DEVINĂ UNUL DECISIV„, A SPUS PRIMARUL NEW YORKULUI, BILL DE BLASIO.

    Uriaşul marş a coincis cu demonstraţiile împotriva poluării care au avut loc la nivel mondial, din Marea Britanie şi până în India şi Australia.

    Organizatorii din Manhattan au spus că peste 500 de autobuze au transportat demonstranţi din afara oraşului, iar poliţia a blocat traficul pentru a face loc sutelor de mii de studenţi, angajaţi, părinţi, oameni de ştiinţă, apicultorilor şi multor altora care s-au alăturat marşului. Între alte celebrităţi participante s-au mai numărat actorii Mark Ruffalo, Edward Norton şi Evangeline Lilly. Ruffalo a spus că s-a aflat acolo pentru copiii săi. ”Vreau să fac tot ce pot pentru a le asigura lumea pe care o merită„, a explicat starul din ”Avengers„.

    Demonstranţii au sunat alarma cu tobe, goarne şi peste 20 de fanfare, în timp ce bisericile din oraş au sunat clopotele. În acest timp, 40.000 de oameni au demonstrat la Londra pentru combaterea încălzirii globale, între ei aflându-se Emma Thompson şi muzicianul Peter Gabriel, în timp ce 10.000 de persoane au mărşăluit în Australia.
     
    IDERII MONDIALI PROMIT UN ACORD MONDIAL PENTRU COMBATEREA SCHIMBĂRILOR CLIMATICE
    După proteste, discursuri şi angajamente din partea companiilor, liderii mondiali au încheiat un summit al Naţiunilor Unite pe tema schimbărilor climatice cu sarcina dificilă de a căuta un acord pentru reducerea emisiilor de dioxid de carbon.

    Preşedintele american Barack Obama şi peste 100 de lideri mondiali au promis să negocieze un acord care să atace problema schimbărilor climatice precum creşterea nivelului oceanelor, intensificarea cicloanelor, inundaţiile record şi valurile de caniculă provocate de poluare.

    ”Sună clopotele de alarmă. Cetăţenii noştri demonstrează. Nu putem să pretindem că nu îi auzim„, a spus Obama în faţa delegaţilor Naţiunilor Unite de la New York.

    Ce nu se ştie încă este cum vor rezolva statele vechile diferende pentru a asigura un acord de reducere a emisiilor poluante până la sfârşitul anului viitor, termenul stabilit. În centrul disputelor se află solicitarea Statelor Unite ca marile ţări în curs de dezvoltare, precum China, India şi Brazilia, să accepte reducerea emisiilor poluante, la fel ca statele dezvoltate. Obama a spus în mod clar că nu va da înapoi în privinţa acestei solicitări.

    Statele aflate în dezvoltare vor ca ţările bogate să plătească miliarde de dolari pentru a le ajuta să dezvolte energia regenerabilă şi să rezolve problemele încălzirii globale. Angajamentele lor au rămas însă în mare parte neîndeplinite, cu toate că preşedintele francez Francois Hollande a promis 1 miliard de dolari, sumă egală cu cea oferită de Germania. Statele Unite nu au făcut încă niciun angajament în acest sens.

    ”Statele Unite au făcut investiţii ambiţioase în energie curată şi reduceri ambiţioase ale emisiilor de carbon. Cer astăzi tuturor ţărilor să ni se alăture, nu anul viitor sau peste doi ani, ci chiar acum, pentru că nicio ţară nu poate răspunde singură acestui pericol global„, a spus Obama.

    Summitul pe tema încălzirii globale de la Adunarea Generală anuală a ONU a avut rolul să pună bazele unui nou tratat pentru combaterea acestui fenomen, care să fie încheiat în decembrie 2015, dar a scos la iveală şi diferenţele majore care divizează ţările în probleme ca despăduririle, poluarea cu carbon şi scurgerile de metan de la exploatările de petrol şi gaze. Astfel, Brazilia a anunţat că nu va semna un angajament de oprire a despăduririlor până în 2030, Statele Unite au decis să nu se alăture unui grup de 73 de state care susţin taxarea emitenţilor de carbon, în timp ce China insistă ca ţările în curs de dezvoltare să fie tratate diferit faţă de statele dezvoltate, chiar dacă Obama a spus că nimeni nu trebuie să fie tratat preferenţial.

    ”Trebuie să înscriem lumea pe o nouă direcţie. Schimbările climatice sunt problema definitorie a epocii noastre. Ne defineşte prezentul. Răspunsul nostru va defini viitorul„, a afirmat liderul ONU, Ban Ki-Moon, în remarcile sale de deschidere a summitului. În unele privinţe, acest summit a răspuns apelului.

  • ANALIZĂ: Aliaţii îşi consolidează prezenţa în Europa de Est, în faţa Rusiei

    Aliaţii, reuniţi la Newport, în Ţara Galilor, au adoptat vineri un Plan de acţiune pentru pegătire (Readiness action plan, RAP) “pentru consolidarea apărării colective”, misiunea-cheie a NATO, o organizaţie fondată la începutul Războiului Rece, în urmă cu 65 de ani.

    “Un atac armat împotriva unuia dintre noi va fi considerat un atac împotriva tuturor. Este o obligaţie a Tratatului şi nu este negociabilă”, a declarat în mod solemn preşedintele american Barack Obama la finalul summitului.

    Alianţa Nord-Atlantică îşi va continua misiunile de patrulare aeriană consolidate în spaţiul aerian al ţărilor baltice, va continua să mobilizeze fregate la Marea Neagră şi Marea Baltică şi va dubla exerciţiile militare în est, a anunţat Obama, amintind că Statele Unite au promis în iunie un miliard de dolari “pentru reasigurarea Europei”.

    Statele baltice, în care locuieşte o importantă minoritate rusofonă, dar şi Polonia, se tem puternic că pot fi următoarele victime ale Rusiei, acuzată că vrea să destabilizeze regiunea cu scopul de a păstra o influenţă în aceasta.

    “Ne-am pus de acord astăzi (vineri) să menţinem o prezenţă şi o activitate continue în spaţiul aerian, pe teren şi pe mare în partea de est a Alianţei (Nord-Atlantice), pe bază de rotaţie”, a declarat secretarul general al NATO Anders Fogh Rasmussen.

    O forţă “foarte reactivă” va fi creată în cadrul Forţei de reacţie a NATO (NRF). “Acest «vârf de lance» va include câteva mii de membri ai trupelor terestre, pregătiţi să se mobilizeze în câteva zile, cu susţinere aeriană, maritimă şi a forţelor speciale”, a descris el.

    Lituania a afirmat că, în acest cadru, “sedii” NATO vor fi instalate pe teritoriul său şi în alte ţări baltice, dar Rasmussen s-a arătat mai prudent.

    “Instalaţii de comandament” vor fi mobilizate în estul Europei, a anunţat el, fără să ofere detalii şi evitând cu grijă să vorbească despre “baze permanente”, ceea ce ar risca să înfurie Rusia.

    “Este încă de văzut unde exact vor fi localizate instalaţiile de recepţie. Însă, până în prezent am luat notă de faptul că ţările baltice, Polonia şi România au anunţat că vor să găzduiască asemenea instalaţii”, a declarat el.

    Planul prevede, de asemenea, pre-poziţionarea unor echipamente, furnituri şi creşterea nivelului de împărtăşire a informaţiilor secrete.

    Crearea acestei noi forţe multinaţionale, care urmează să coste câteva sute de milioane de euro pe an, nu va fi finalizată până la sfârşitul anului. Marea Britanie a promis deja că va aloca 1.000 de militari.

    “Este o demonstraţie a solidarităţii şi determinării noastre”, a subliniat Rasmussen. “Unul dintre rezultatele acestui plan de reacţie rapidă va fi că NATO va avea o prezenţă mai vizibilă în (Europa de) Est. Eu cred că acest lucru transmite un mesaj foarte clar Rusiei”, a subliniat el.

    NATO şi Rusia au semnat în 1997 un “Act fondator”, în care Aliaţii promit să nu instaleze baze permanente în foste ţări din Pactul de la Varşovia. Rasmussen, care-i va preda la sfârşitul lui septembrie frâiele NATO fostului premier norvegian Jens Stoltenberg, a ţinut de altfel să amintească faptul că organizaţia respectă acest acord.

    Forţa de reacţie rapidă este menită, de asemenea, să le permită Aliaţilor să se apere şi în alte crize din lume. “Mediul de securitate este mai imprevizibil ca niciodată. Rusia atacă Ucraina. Extremişti violenţi apar în Orientul Mijlociu. Instabilitatea creşte în Africa de Nord”, a subliniat Rasmussen.

    Totodată, Polonia urmează să găzduiască viitorul summit al şefilor de stat şi de guverne ai Alianţei Nord-Atlantice, în 2016, la Varşovia. Acesta este, de asemenea, “un semnal foarte puternic” şi o confirmare a “prezenţei mai vizibile în (Europa de) Est a NATO”, potrivit lui Rasmussen.

     

  • Băsescu: România şi-a atins toate obiectivele. Vom avea un comandament NATO pe teritoriul ţării. La summit s-au semnat 5 documente publice şi 15 secrete – LIVE TEXT

     Declaraţiile preşedintelui:

    – A fost un summit foarte important, care a prefigurat noile misiune ale Alianţei, de după misiunile din Afganistan.

    – Foarte mulţi au speculat pe disputele între Europa şi SUA, au pus sub semnul întrebării legătura transatlantică şi a fost suspectată chiar unitatea membrilor NATO.

    – Summitul a demonstrat că nu există şefi de stat care să nu fi înţeles misiunea fundamentală a NATO, de a-şi apăra proprii membri.

    – România a avut câteva obiective, aceastea fiind atinse.

    – La summit s-au semnat 20 de documente, din care cinci sunt publice, iar 15 sunt secrete. Acum, structurile militare trebuie să pună în practică politicile.

    – Cele 5 documente sunt: Comunicatul summitului, declaraţia privind relaţia transatlantică, care este foarte importantă, declaraţia comună NATO – Ucrsaina, declaraţia privind Afganistanul şi declaraţia privind forţele armate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Summit NATO la care participă 60 de şefi de stat şi de Guvern, pe fondul tensiunilor cu Moscova

    Într-un context internaţional exploziv, summitul care se deschide la sfârşitul dimineţii, în prezenţa a 60 de şefi de stat şi de Guvern, va aborda şi alte crize, în special cea creată de gruparea Stat Islamic în Irak şi Siria, a cărei ameninţare este din ce în ce mai presantă.

    La o zi după decapitarea unui al doilea jurnalist american, lupta împotriva acestei organizaţii jihadiste violente va domina dineul şefilor de stat joi seara, iar constituirea unei coaliţii pentru combaterea SI, dorită de americani, va face obiectul unor reuniuni cu ocazia summitului.

    “Cei care i-au asasinat pe James Foley şi Steven Sotloff în Siria ar trebui să ştie că Statele Unite îi vor face să dea socoteală, indiferent de cât timp va fi nevoie”, a promis miercuri secretarul de Stat american John Kerry.

    Ucraina deschide discuţiile

    Ucraina, unde situaţia s-a deteriorat odată cu participarea militarilor ruşi la lupte alături de rebelii separatişti, va face obiectul unei prime reuniuni chiar înainte de deschiderea summitului dintre preşedintele Petro Poroşenko şi liderii american, britanic, german, francez şi italian.

    Poroşenko îi va informa cu această ocazie pe omologii săi cu privire la “evaluarea” sa privind “situaţia pe teren şi discuţiile sale cu preşedintele (rus Vladimir) Putin”, potrivit unei surse guvernamentale britanice.

    În timp ce ţările membre ale Alianţei vor să îşi afişeze hotărârea şi unitatea în faţa Rusiei, Moscova a încercat miercuri să preia controlul prezentând un plan de soluţionare a conflictului din Ucraina, calificat drept “praf în ochi” de Kiev şi întâmpinat cu cea mai mare prudenţă de occidentali, în frunte cu preşedintele Barack Obama.

    Rusia, ameninţată de noi sancţiuni europene, care ar putea fi anunţate vineri, este sub presiune: într-o lovitură de teatru înaintea summitului, Parisul a anunţat suprimarea livrării extrem de controversate a unei nave de război Mistral, o măsură pe care a refuzat să o adopte până în prezent.

    În cazul în care consecinţele financiare riscă să fie grele pentru Franţa, estimate la aproximativ un miliard de euro, suprimarea emblematicului contract Mistral (un contract fără precedent încheiat în 2011 între Paris şi Moscova) este “evident dezagreabilă” pentru Rusia, a recunoscut un ministru adjunct al Apărării, Iuri Borisov.

    Plan de reacţie

    Joi după-amiază, reuniunea comisiei NATO-Ucraina va fi o ocazie pentru cei 28 de lideri ai Alianţei să-şi enunţe solemn solidaritatea cu această ţară, în centrul celei mai grave crize dintre Moscova şi occidentali de la sfârşitul Războiului Rece.

    În cadrul unei vizite, miercuri, în Estonia, destinată reasigurării ţărilor baltice, preşedintele american Barack Obama a cerut Alianţei să susţină “fără ambiguitate” Ucraina şi să îşi “ia angajamente concrete pentru a ajuta la modernizarea şi consolidarea forţelor sale de securitate”.

    El a înfipt şi mai tare cuţitul în rană într-un editorial comun cu David Cameron publicat joi în The Times: “Trebuie să susţinem dreptul Ucrainei de a-şi alege propriul viitor democratic şi să ne continuăm eforturile pentru a consolida mijloacele Ucrainei”.

    Nimic nu obligă NATO să apere Ucraina, care nu este membră a Alianţei, dar occidentalii au promis să susţină armata acesteia prin programe de modernizare în ceea ce priveşte logistica, apărarea cibernetică, îngrijirile acordate soldaţilor răniţi şi comandamentul. Nicio livrare de arme nu este avută în vedere în pofida apelurilor Kievului în acest sens.

    Vineri, liderii occidentali vor adopta un plan de reacţie (Readiness action plan, RAP) care va permite creşterea rapidităţii de mobilizare a trupelor în caz de criză şi va include câteva mii de militari. Acesta se vrea un răspuns strategic şi militar al alianţilor la numeroase crize care destabilizează zonele imediat învecinate, precum Ucraina dar şi Orientul Mijlociu.

    Această forţă va putea “fi mobilizată oriunde în lume foarte rapid”, afirmă Obama şi Cameron în editorialul lor comun.

    În perioada imediat următoare, acest plan, care va costa “câteva sute de milioane de euro” pe an, va reasigura ţările est-europene ale Alianţei, îngrijorate de acţiunile puternicului lor vecin, Rusia.

    Summitul de la Newport va valida şi retragerea din Afganistan a trupelor de luptă ale NATO după 13 ani de prezenţă, operaţiunea cea mai lungă şi mai importantă desfăşurată vreodată de Alianţă.