BusinessMagazin

Tag: Somaj

  • Vreţi să emigraţi? Ocoliţi aceste ţări. Topul celor mai nefericite naţii

    Este dificil să fii fericit când când preţurile cresc şi nu ai un loc de muncă. Statisticienii au inventat ceea ce se numeşte Indexul Nefericirii, care reuneşte date referitoare la rata şomajului şi rata inflaţiei. Creat de economistul Arthur Okun, indexul era extrem de popular pe vremea mandatelor de preşidenţie ale lui Jimmz Carter şi a lui Ronald Reagan, relatează Business Insider. Indexul a fost contestat de-a lungul timpului, din pricină că o seamă de ţări recunoscute ca având oameni nefericiţi nu se regăsesc în topurile realizate ţinând cont de inflaţie ăi şomaj.

    Câteva dintre cele mai nefericite ţări din lume sunt:

    FINLANDA. Scorul nefericirii: 11,8%. Rata inflaţiei: 0,3%; Rata şomajului: 11,5%

    CHILE. Scorul nefericirii: 11,8%. Rata inflaţiei: 0,3%; Rata şomajului: 11,5%

    BRAZILIA. Scorul nefericirii: 11,4%. Rata inflaţiei: 6,5%; Rata şomajului: 4,9%

    POLONIA. Scorul nefericirii: 11,8%. Rata inflaţiei: 0,3%; Rata şomajului: 11,5%

    IRLANDA. Scorul nefericirii: 11,8%. Rata inflaţiei: 0,3%; Rata şomajului: 11,5%

    FILIPINE. Scorul nefericirii: 11,9%. Rata inflaţiei: 4,9%; Rata şomajului: 7%

    RUSIA. Scorul nefericirii: 12,4%. Rata inflaţiei: 7,5%; Rata şomajului: 4,9%

    SLOVACIA. Scorul nefericirii: 12,57%. Rata inflaţiei: -0,1%; Rata şomajului: 12,7%

    ITALIA. Scorul nefericirii: 12,8%. Rata inflaţiei: 0,1%; Rata şomajului: 12,7%

    SLOVENIA. Scorul nefericirii: 13,03%. Rata inflaţiei: -0,9%; Rata şomajului: 13,9%

    PORTUGALIA. Scorul nefericirii: 13,03%. Rata inflaţiei: -0,9%; Rata şomajului: 13,9%

    COLUMBIA. Scorul nefericirii: 13,54%. Rata inflaţiei: 2,9%; Rata şomajului: 10,7%

    UCRAINA. Scorul nefericirii: 14,20%. Rata inflaţiei: 12,6%; Rata şomajului: 1,6% (indexul n-a luat ân considerare războiul, totuşi).

    URUGUAI. Scorul nefericirii: 15,96%. Rata inflaţiei: 9,1%; Rata şomajului: 6,9%

    CROAŢIA. Scorul nefericirii: 17,7%. Rata inflaţiei: -0,1%; Rata şomajului: 17,8%

    TURCIA. Scorul nefericirii: 18,12%. Rata inflaţiei: 9,3%; Rata şomajului: 8,8%

    EGIPT. Scorul nefericirii: 23,9%. Rata inflaţiei: 10,6%; Rata şomajului: 13,3%

    SPANIA. Scorul nefericirii: 24,17%. Rata inflaţiei: -0,3%; Rata şomajului: 24,5%

    GRECIA. Scorul nefericirii: 27,1%. Rata inflaţiei: -0,7%; Rata şomajului: 27,8%

    AFRICA DE SUD. Scorul nefericirii: 31,8%. Rata inflaţiei: 6,3%; Rata şomajului: 25,5%

    VENEZUELA. Scorul nefericirii: 59,8%. Rata inflaţiei: 52,7%; Rata şomajului: 7,1%

  • Rata şomajului în zona euro a scăzut la cel mai redus nivel din ultimii 8 ani şi jumătate

    Şomajul a scăzut în toate cele 19 state din zona euro, cu excepţia Estoniei. Cele mai mici rate ale şomajului au fost înregistrate în Germania (3,8%) şi Malta (4,1%).

    Grecia are cea mai mare rată a şomajului în zona euro, de 21,7%, deşi aceste cifre se referă la luna aprilie. Spania este ţara cu a doua cea mai mare rată a şomajului, aceasta scăzând de la 19,9% în iunie 2016 la 17,1%, luna trecută.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Care este data limita pentru depunerea actelor pentru obţinerea şomajului de către absolvenţii de liceu

    Indemnizaţia de şomaj se acordă absolvenţilor, la cerere, pe o perioadă de şase luni, calculată de la data expirării celor 60 de zile de la absolvire şi constă într-o sumă fixă, lunară, neimpozabilă, de 250 de lei. Acest termen de 60 de zile începe de la data de 25 mai, când, conform Ministerului Educaţiei, se încheie anul şcolar pentru clasele terminale.

    Înregistrarea absolvenţilor ca persoane în căutarea unui loc de muncă se realizează prin depunerea la agenţie a unui dosar care să cuprindă următoarele documente: act de studii – original şi copie, act de identitate – original şi copie, adeverinţă medicală din care să rezulte faptul că persoana este clinic sănătoasă, aptă de muncă.

    Absolvenţii care decid să îşi continue studiile, precum şi cei care nu au respectat termenul de depunere a dosarului de 60 de zile de la absolvire, nu vor beneficia de cei 250 de lei, precizează AJOFM.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Şomajul ca semn de sănătate

    Randstad, una dintre cele mai mari companii de recrutare din lume, este prezentă în 39 de ţări. Anul trecut, a generat venituri de 20,6 miliarde dolari, plasându-se pe locul al doilea la nivel global. Chris Heutink s-a alăturat companiei Randstad în 1991, pe poziţia de consultant, şi a ocupat începând cu 2004 diverse funcţii de management: managing director al filialei din Polonia, director de operaţiuni al grupului şi membru al boardului de administraţie, din 2014. În prezent, el coordonează operaţiunile grupului din Olanda, Austria, Italia, Elveţia şi Europa de Est.

    ”E prima mea vizită aici şi pot spune că sunt deja foarte impresionat. Sigur, nu am văzut mai nimic din ceea ce înseamnă România cu adevărat, dar m-au impresionat oamenii cu care am interacţionat până acum“, spune Chris Heutink. ”Am trăit o perioadă şi în Polonia, în 2004, şi pot spune că e o imagine asemănătoare cu cea de atunci din Varşovia. Când te uiţi la oraş (Bucureşti – n. red.), vezi o combinaţie între nou şi vechi, e un oraş vibrant. Acelaşi sentiment pe care l-am avut în Polonia.“

    Randstad a intrat pe piaţa locală anul trecut, după preluarea firmei Obiettivo Lavoro, cu activităţi şi pe plan local, într-o tranzacţie la nivel internaţional. ”Noi suntem o companie mare, fiind prezenţi în 39 de ţări, aşa că trebuie să analizăm modul în care ne dezvoltăm în acele ţări. În anumite state din Europa şi America ne-am confruntat cu o serie de obstacole, de aceea am decis să ne concentrăm mai întâi pe acele state, asigurându-ne că sunt profitabile, pentru ca ulterior să ne uităm şi la alte ţări“, spune Chris Heutink. ”Asta nu are nimic de-a face cu potenţialul unei regiuni. Oamenii mereu întreabă de ce ne îndreptăm într-o anumită zonă şi nu în alta. Avem multe lucruri de gestionat şi încercăm să le rezolvăm pe rând. Am cumpărat compania Obiettivo Lavoro din Italia, care era prezentă şi pe pieţele din România şi Peru, iar apoi am analizat dacă e oportun să păstrăm businessul din ambele ţări. Eu am decis să rămânem în România şi să renunţăm la afacerea din America de Sud.“

    Este prea devreme pentru a estima cât de bine vor merge afacerile Randstad în România, explică Heutink, care se arată însă optimist pentru perioada următoare. ”Ca om de afaceri, nu eşti niciodată mulţumit, dar suntem încă la început şi încercăm să punem lucrurile la punct. De-asta am şi început să investim, iar asta se reflectă în finanţe; dar pot spune că anul acesta suntem deja pe drumul cel bun. Suntem încă o prezenţă redusă pe piaţa din România, aşa că avem o lume întreagă de câştigat“, subliniază Heutink.

    Cei mai mari zece furnizori de servicii privind forţa de muncă au încheiat anul trecut cu afaceri cumulate de aproape 1,4 miliarde de lei, în creştere cu 15% faţă de anul anterior, arată datele centralizate de ZF pe baza informaţiilor de la companii şi de la Ministerul de Finanţe. Grupul elveţian Adecco a rămas şi anul trecut lider de piaţă, înregistrând o cifră de afaceri de 363 de milioane de lei, mai mare cu 16% faţă de anul 2015. De asemenea, compania a avut şi cea mai mare profitabilitate din acest domeniu, marcând un profit net de 4,8 milioane de lei anul trecut, în uşoară creştere faţă de anul 2015.

    Potrivit ZF, din rândul companiilor din top 10, creşteri semnificative ale afacerilor le-au mai avut compania românească Temps HR, care a ajuns la afaceri de 51 de milioane de lei în 2016 (+46% faţă de anul 2015), timişorenii de la IHM Total Consult, care au raportat anul trecut afaceri de 87 de milioane de lei (+43% faţă de 2015), compania Smartree (afaceri de 55 milioane de lei în 2016, +28% faţă de 2015) şi italienii de la Gi Group (cu afaceri de 122 milioane de lei anul trecut, +24% faţă de 2015).

  • Oraşul unde nu există poliţie, şomaj, iar casele sunt gratuite pentru toţi locuitorii – FOTO

    Oraşul este descris ca fiind o “utopie socialistă”, însă care pare prea fantezist pentru a fi adevărat, scrie The Mirror

    Un oraş fără poliţie, fără criminalitate, foarte puţin somaj şi unde locuitorii au liberatea de-aşi construi unde vor casele pare o urbă desprinsă din romanele science-fiction. Însă acest lucru se întâmplă în realitate, Marinaleda, se află la câţiva kilometri de Sevilia, Spania şi acolo locuiesc în jur de 2750 de persoane. Localitatea este condusă de către Juan Manuel Snachez Gordillo care a devenit cunoscut ca fiind un fel de “Robin Hood spaniol”. Acesta se află la conducerea localităţii din regiunea Sevillia încă din 1979.

    În oraş funcţionează o cooperativă agricolă unde lucrează aproape toată populaţia localităţii (2650 de angajaţi), iar fiecare angajat este plătit cu 1200 de euro pe lună.

    În plus, Marinaleda le oferă de asemenea rezidenţilor o casă, cu condiţia să o construiască singuri şi dacă au fost rezidenţi ai Marinaledei timp de cel puţin doi ani. Cărămizile şi mortarul sunt oferite gratis de guvernul local din Andaluzia, regiunea de care aparţine satul.  De asemenea, persoanele care vor să-şi construiască o casă sunt ajutaţi cu arhitecţi, dar şi cu muncitori.  Cei care se angajează să îşi construiască o casă plătesc câte 15 euro pe lună, dar încep plata abia după terminarea construcţiei. Datoria este moştenită de copii pentru a putea fi acoperite costurile.

     

  • Cum a ajuns o tânăra de 29 de ani care trăia din ajutor de somaj să facă aproape 1 milion de dolari

    În 2012 Kimra Luna nu avea niciun ban. Ea împreună cu soţul ei, Seth, şi cu cei doi copii trăiau în California cu socrii ei, încercând să supravieţuiască, informează Business Insider.

    “Timp de patru ani, nici eu, nici soţul meu nu am avut un job constant”, a povestit tânăra de 29 ani. “Aveam ceva economii, dar s-au evaporat repede, trăiam din ajutorul de somaj”, a adăugat ea.

    Seth a reuşit să obţină o slujbă ca şofer şi câştiga îndeajuns să acopere cheltuielile de bază. După şase luni de stat acasă, Luna s-a plictisit aşa că a apelat la economii şi a cumpărat un computer. Kimra Luna şi-a pornit un blog, apoi s-a angajat. Vindea produse de îngrijire a pielii şi suplimente organice. Între timp a început să citească mai multe despre antreprenoriat, iar în primavara anului 2014 şi-a lansat propriul site şi a renunţat la job. Pentru asta a făcut un împrumut de 5000 de dolari, bani pe care i-a folosit pentru crearea site-ului, pentru promovarea pe Facebook şi pe cursuri online.

    Primul ei produs a fost un curs numit “Crushing it on Facebook” (Cum să reuşeşti pe Facebook), în urma căruia a primit cereri pentru consultanţă şi coaching. A început să vândă pachete de coaching, o consultanţă de 12 săptămâni pentru 2.000 de dolari. În primele şase săptămâni a câştigat 10.000 de dolari. Un an mai târziu, compania a înregistrat venituri de 950.000 de mii de dolari.

    În momentul de faţă, principala sursă de venit este un program de marketing de 12 săptămâni “Be True, Brand You”, care costă 2000 de dolari şi care are 500 de studenţi. Ea estimează că lucrează cam 25-30 de ore pe săptămână, dar pentru a conduce afacerea are nevoie de ajutor. “Nu pot să lucrez fără ajutorul oamenilor. Am doi asistenţi care lucrează cam 30 de ore pe săptămână şi un bucătar care îmi prepară mesele”, a spus ea. 

  • Cum a ajuns o tânăra de 29 de ani care trăia din ajutor de somaj să facă aproape 1 milion de dolari

    În 2012 Kimra Luna nu avea niciun ban. Ea împreună cu soţul ei, Seth, şi cu cei doi copii trăiau în California cu socrii ei, încercând să supravieţuiască, informează Business Insider.

    “Timp de patru ani, nici eu, nici soţul meu nu am avut un job constant”, a povestit tânăra de 29 ani. “Aveam ceva economii, dar s-au evaporat repede, trăiam din ajutorul de somaj”, a adăugat ea.

    Seth a reuşit să obţină o slujbă ca şofer şi câştiga îndeajuns să acopere cheltuielile de bază. După şase luni de stat acasă, Luna s-a plictisit aşa că a apelat la economii şi a cumpărat un computer. Kimra Luna şi-a pornit un blog, apoi s-a angajat. Vindea produse de îngrijire a pielii şi suplimente organice. Între timp a început să citească mai multe despre antreprenoriat, iar în primavara anului 2014 şi-a lansat propriul site şi a renunţat la job. Pentru asta a făcut un împrumut de 5000 de dolari, bani pe care i-a folosit pentru crearea site-ului, pentru promovarea pe Facebook şi pe cursuri online.

    Primul ei produs a fost un curs numit “Crushing it on Facebook” (Cum să reuşeşti pe Facebook), în urma căruia a primit cereri pentru consultanţă şi coaching. A început să vândă pachete de coaching, o consultanţă de 12 săptămâni pentru 2.000 de dolari. În primele şase săptămâni a câştigat 10.000 de dolari. Un an mai târziu, compania a înregistrat venituri de 950.000 de mii de dolari.

    În momentul de faţă, principala sursă de venit este un program de marketing de 12 săptămâni “Be True, Brand You”, care costă 2000 de dolari şi care are 500 de studenţi. Ea estimează că lucrează cam 25-30 de ore pe săptămână, dar pentru a conduce afacerea are nevoie de ajutor. “Nu pot să lucrez fără ajutorul oamenilor. Am doi asistenţi care lucrează cam 30 de ore pe săptămână şi un bucătar care îmi prepară mesele”, a spus ea. 

  • Cum a ajuns o tânăra de 29 de ani care trăia din ajutor de somaj să facă aproape 1 milion de dolari

    În 2012 Kimra Luna nu avea niciun ban. Ea împreună cu soţul ei, Seth, şi cu cei doi copii trăiau în California cu socrii ei, încercând să supravieţuiască, informează Business Insider.

    “Timp de patru ani, nici eu, nici soţul meu nu am avut un job constant”, a povestit tânăra de 29 ani. “Aveam ceva economii, dar s-au evaporat repede, trăiam din ajutorul de somaj”, a adăugat ea.

    Seth a reuşit să obţină o slujbă ca şofer şi câştiga îndeajuns să acopere cheltuielile de bază. După şase luni de stat acasă, Luna s-a plictisit aşa că a apelat la economii şi a cumpărat un computer. Kimra Luna şi-a pornit un blog, apoi s-a angajat. Vindea produse de îngrijire a pielii şi suplimente organice. Între timp a început să citească mai multe despre antreprenoriat, iar în primavara anului 2014 şi-a lansat propriul site şi a renunţat la job. Pentru asta a făcut un împrumut de 5000 de dolari, bani pe care i-a folosit pentru crearea site-ului, pentru promovarea pe Facebook şi pe cursuri online.

    Primul ei produs a fost un curs numit “Crushing it on Facebook” (Cum să reuşeşti pe Facebook), în urma căruia a primit cereri pentru consultanţă şi coaching. A început să vândă pachete de coaching, o consultanţă de 12 săptămâni pentru 2.000 de dolari. În primele şase săptămâni a câştigat 10.000 de dolari. Un an mai târziu, compania a înregistrat venituri de 950.000 de mii de dolari.

    În momentul de faţă, principala sursă de venit este un program de marketing de 12 săptămâni “Be True, Brand You”, care costă 2000 de dolari şi care are 500 de studenţi. Ea estimează că lucrează cam 25-30 de ore pe săptămână, dar pentru a conduce afacerea are nevoie de ajutor. “Nu pot să lucrez fără ajutorul oamenilor. Am doi asistenţi care lucrează cam 30 de ore pe săptămână şi un bucătar care îmi prepară mesele”, a spus ea. 

  • Când a venit la acest interviu, nu avea nicio aşteptare, nu ştia nimic şi era CONVINSĂ că o să pice. HR-ista i-a pus o singură întrebare, după care i-a spus direct SALARIUL pe care îl va câştiga. Ce s-a întâmplat mai departe a fost SURPRIZA vieţii ei

    „Recrutarea a devenit misiune imposi­bilă, am observat că nici candidaţii nu prea mai vin la interviuri. Am avut un client pe care l-am întrebat ce criterii de selecţie are, ce tip de candidaţi să caut, iar răspunsul pe care l-am primit exprimă exact ce se întâmplă în prezent pe piaţa muncii: «Îi angajez pe toţi cei care vor să lucreze la mine!»”, a spus a spus Oana Botolan Datki, South East Europe managing partner în cadrul firmei cu activităţi în domeniul resurselor umane Consulteam.

    Când a venit la acest interviu, nu avea nicio aşteptare, nu ştia nimic şi era CONVINSĂ că o să pice. HR-ista i-a pus o singură întrebare, după care i-a spus direct SALARIUL pe care îl va câştiga. Ce s-a întâmplat mai departe a fost SURPRIZA vieţii ei

  • Ţara unde oamenii îşi încuie rar casele, energia este aproape gratis şi nu există armată

    Islanda este o ţară insulară nordică aflată între Atlanticul de Nord şi Oceanul Arctic şi s-a aflat sub suveranitate daneză până la 1 decembrie 1918. Recent, a intrat în lumina reflectoarelor datorită echipei de fotbal care a făcut minuni la Campionatul European de Fotbal 2016 unde a reuşit să ajungă până în sferturile competiţiei, unde a fost învinsă de echipa naţională de fotbal a Franţei, gazda turneului.

    Ţara a contemplat falimentul cu opt ani în urmă, dar şi-a revenit spectaculos şi, cu toate că nu face parte din Uniunea Europeană, are o soliditate economică foarte bună (creştere economică de 3,5% şi şomaj de 4%). Soluţia a fost cura de austeritate însă spre deosebire de ţări precum Grecia sau Spania, Islanda a compensat majorările de impozite devalorizând moneda sa, fapt care a stimulat exporturile. Istoric, economia Islandei a depins mult de pescuit, care încă furnizează 40% din veniturile din exporturi şi implică 7% din forţa de muncă, potrivit Wikipedia.

    Islanda nu are armată, iar conform Indicelui Global al Păcii⁠, Islanda este cea mai paşnică ţară din lume, datorită lipsei forţelor armate, criminalităţii reduse, şi nivelului ridicat de stabilitate socio-politică.

    Cu toate acestea, Islanda este o ţară unde locuitorii îşi încuie rar casele şi maşinile, potrivit unui turist care a povestit experienţa sa pe site-ul googlygooeys.com

    Islanda nu are niciun local McDonalds. Toate au fost închise in timpul crizei din 2009 şi nu s-au mai deschis.De asemenea, nu există cazinouri, Starbucks şi nici autostradă, potrivit economistului Magnús Sveinn Helgason

    “Azi 90%, poate peste 90% din casele din Islanda sunt încălzite cu apă geotermală. Avem sere încălzite: aproximativ 20 de hectare de sere în Islanda”, a declarat Arni Ragnarsson, inginer geotermalist, pentru Digi 24. Astfel încãlzirea unui apartament se face la preţul unui abonament de revistă. “Ziarul mă costă 40 de euro în fiecare lună, iar încălzirea casei (200 mp – n.n.) costă 50-55 euro pe lună”, a precizat dr. Pall Valdimarsson, profesor geotermalist.

    Înainte ca vulcanul Eyjafjallajökull să erupă, turismul în Islanda era aproape inexistent. “De atunci creşterea a fost incredibilă. Ne aşteptăm ca şi anul acesta să avem o creştere a turişitilor de 20-30%. Avem în jur de 1,5 milioane de vizitatori pe an.”, spune Inga Hlín Pálsdóttir, director al Promote Iceland, pentru The Guardian.

    Numărul turiştilor care vizitează ţara este mai mult decât dublu faţă de numărul total al locuitorilor. Turismul generază o treime din PIB-ul ţării şi a depăşit vneiturile aduse de pescuit.

    “Te urci în maşină şi în 15 minute ajungi în natură. Nicio altă ţară nu poate oferi asta”, spune şi jurnalistul Egill Helgason.

    Astăzi, Islanda cunoaşte o creştere viguroasă, şomajul este aproape inexistent, iar datoria publică a revenit anul trecut la nivelul din 2009. Drept rezultat, Islanda este a treia cea mai fericită ţară, potrivit ultimului studiu ONU.

    Situaţia s-ar putea schimba însă, potrivit ultimelor cifre publicate de OCDE: creşterea consumului ar putea încetini la 2,8% în 2017, de la plus 5,2% în 2016, iar avansul investiţiilor la 1,9%, de la 18,8% în 2016. Acest lucru ar urma să genereze un risc de supraîncălzire, în opinia FMI.