BusinessMagazin

Tag: sistem bancar

  • Aşteptări mari de la sectorul bancar în 2016

    Bancherii au scăpat de o parte importantă din povara creditelor proaste, devenind vizibile efectele marii curăţenii din sistemul bancar, văzută ca o precondiţie esenţială pentru un nou început. În criză unu din cinci credite din registrele băncilor eşuase în categoria neperformantelor, devenind o problemă-cheie a sistemului bancar. Şi întreaga comunitate bancară a căzut de acord că sistemul nu poate reporni creditarea atât timp cât nu scapă de povara creditelor pe care realmente nu le mai putea recupera şi care au fost deja integral acoperite cu provizioane.

    Anul 2015 s-a încheiat cu o megatranzacţie cu credite neperformante prin care BCR a continuat să-şi cureţe bilanţul. Cea mai mare bancă locală a vândut pe ultima sută de metri a anului trecut un portofoliu de credite corporate neperformante (NPL) cu o valoare nominală de 1,2 miliarde de euro. A fost cea mai mare operaţiune individuală de curăţare a portofoliului unei bănci.
    România a fost în ultimii ani codaşa Europei în privinţa gradului de intermediere financiară, având cele mai scăzute ponderi în PIB ale activelor bancare, creditelor şi depozitelor.

    2015 a adus o îmbunătăţire. Creditarea totală a revenit pe plus, susţinută de avântul împrumuturilor în lei, care ating maxim istoric după maxim istoric, în condiţiile în care ratele dobânzilor la creditele noi acordate companiilor şi populaţiei au scăzut la minime record, odată cu programul de relaxare monetară derulat de BNR prin diminuarea ratei dobânzii de politică monetară. Ponderea creditului în lei în creditul total acordat sectorului neguvernamental a depăşit 50%, devansând după aproximativ opt ani ponderea împrumuturilor în valută. În timp ce creditele în lei sunt „pe val”, graţie scăderii dobânzilor, împrumuturile în valută şi-au continuat declinul. Ritmul de creştere a creditării totale a rămas totuşi anemic anul trecut, avansul fiind de doar 3% faţă de 2014, la 217,5 miliarde de lei.

    Un capitol important al anului bancar 2015 a fost şi stimularea economisirii. Toate băncile au continuat să se lupte pentru atragerea de resurse de la clienţi. Sectorul bancar local a fost influenţat puternic de situaţia băncilor din zona euro care controlează practic piaţa locală şi a căror disponibilitate de a-şi menţine sau nu expunerile a fost crucială. Sumele economisite în depozite au urcat semnificativ, astfel că există resurse financiare de unde poate să fie relansată creditarea mai puternic.

    Sectorul bancar, care finanţează în proporţie de circa 90% economia, şi-a majorat activele la peste 377 miliarde de lei (circa 84 miliarde de euro), maximul ultimilor opt ani, în timp ce raportul credite/depozite a ajuns la cel mai redus nivel de după criză, de doar 85,7%.
    Raportul credite/depozite a devenit subunitar după ce în anii de boom economic, când creditarea era puternic susţinută de finanţările externe, acest raport a ajuns şi la 130%. Criza economică şi nivelul ridicat al NPL-urilor au lovit puternic profitabilitatea sistemului bancar. Patru ani de pierderi a experimentat sectorul bancar şi patru ani de profit, din 2008 încoace, anul 2015 aducând un câştig record de circa 4,9 miliarde de lei, comparabil cu cel din anul de boom 2008, când economia şi creditarea duduiau. Accelerarea creditării în lei, dar şi scăderea cheltuielilor cu provizioanele în urma curăţării bilanţurilor de neperformante au influenţat creşterea profitului.

    În anii de criză, băncile au digerat destul de greu impactul declinului economic, unele fiind mai mult pe pierdere decât pe profit. Faptul că băncile nu s-au restructurat la timp a determinat menţinerea costurilor la un nivel ridicat, în timp ce veniturile erau în scădere. Pierderile cumulate adunate de secto-rul bancar în ultimii opt ani s-au apropiat de 8 miliarde de lei. Pierderile din anii 2010, 2011 şi 2012 au totalizat 3,6 miliarde de lei, în timp ce anul 2014 s-a detaşat cu pierderi record de 4,4 miliarde de lei.

  • Anul bun şi anul foarte bun

    „România este un punct de atracţie acum, ar trebui să profităm”, afirmă Răsvan Radu, CEO al UniCredit. Creşterea economică de 3,6% de anul trecut, o oarecare stabilitate, perspectivele foarte bune, codul fiscal potrivit pentru investitori sunt, apreciază şeful grupului financiar, argumentele care fac din piaţa locală o destinaţie interesantă pentru investitori. Motiv pentru care, chiar dacă iniţiativele legislative ar putea accelera procesul de consolidare din sistemul bancar, „există în continuare un număr mare de bănci care consideră România o piaţă de creştere şi preferă să iasă din alte ţări pentru a fi aici”, arată Răsvan Radu.

    Instituţia pe care o conduce a bifat anul trecut o serie întreagă de plusuri; UniCredit Bank a înregistrat o creştere de 87,5% a profitului net, susţinută de reducerea cheltuielilor operaţionale cu 0,3% şi a provizioanelor pentru credite cu 32,2%. Tot anul trecut, activele totale ale grupului au crescut cu 6,8%, până la 34,6 miliarde de lei, portofoliul de credite a bifat un plus de 4,8%, iar costul riscului asociat creditării s-a plasat la 1,86%, faţă de 2,92% în 2014.

    Provizioanele pentru credite au atins nivelul de 406,6 milioane de lei, conducând la un rezultat net consolidat, după interesul minoritar, de 252,1 milioane lei. Tot anul trecut, banca şi-a îmbunătăţit raportul credite/depozite, în contextul lichidităţii ridicate din piaţă, iar rata fondurilor proprii totale se menţine la 14%, nivel pe care reprezentanţii instituţiei îl califică drept „confortabil”.

    Volumul activelor consolidate la 31 decembrie 2015 a totalizat 34,6 miliarde de lei (7,6 miliarde de euro), în creştere cu 6,8% comparativ cu anul precedent. Portofoliul de credite brute (inclusiv finanţările acordate prin leasing) s-a plasat la 23,9 miliarde de lei (5,3 miliarde de euro), evoluţia pozitivă a acestuia fiind susţinută în principal de o creştere cu 7,3% în zona corporate şi cu 11,1% în leasing. Totodată, depozitele clientelei au ajuns la un volum de 17,9 miliarde de lei (3,9 miliarde de euro).

    „Una dintre acţiunile strategice ale anului trecut a fost faptul că am înregistrat o serie de tranzacţii importante în domeniul corporate finance, în segmente precum petrol şi gaze, telecom, automotive, servicii, farmaceutice, agribusiness şi transporturi”, spune Răsvan Radu. Tot el completează că în 2015 banca a continuat eforturile de curăţare a portofoliului, prin vânzarea la finalul anului trecut a unui pachet de credite neperformante în valoare de aproximativ 340 de milioane de euro către Kredyt Inkaso.

    Banca şi-a menţinut şi anul trecut interesul pentru clienţii corporate, creditarea acestora înregistrând un plus de 7,3%, dar şi pentru creditele ipotecare acordate persoanelor fizice (+7,3%), pentru credite de consum prin UCFin (+4,5%) şi credite de investiţii pentru IMM (+12,4%). Programul Prima casă nu a fost nici în anii trecuţi una dintre mizele băncii, pentru că acest produs are marje mici. Despre proiectul legii de dare în plată, Răsvan Radu spune că „legea, aşa cum este ea făcută, nu este una socială, ci se adresează celor care au portofolii mai mari de credite. Impactul mare nu vine din partea celor care au credite mici, care cel mai probabil nu vor vinde casa pentru a se muta cu chirie, mai cu seamă că va urma o volatilitate foarte mare a chiriilor în următorii ani. Locuinţa pentru uz personal are o valoare în plus”.

    Una peste alta, în cadrul băncii au fost făcute diferite simulări în privinţa impactului pe care l-ar putea avea adoptarea legii dării în plată, iar concluzia este că „suntem capabili să absorbim şocul”. În opinia lui Răsvan Radu, legea în forma actuală apropie creditul ipotecar mai degrabă de un produs de leasing imobiliar decât de produsele aflate acum în portofoliul băncilor.

     

  • De ce roboţii vor duce dobânzile şi mai jos în viitor?

    rezumţiile elitei financiare de la Davos despre sistemul bancar: dacă roboţii se ridică, dobânzile vor scădea şi mai mult.

    Revoluţia în automatizare şi inte­ligenţă artificială va remodela felul în care economiile funcţionează, precum şi universul bancar, urmând să deter­mine accentuarea scăderii dobânzilor, consi­de­ră participanţii la Forumul Economic Mondial de la Davos, Elveţia printre care s-au aflat conducători ai celor mai importante instituţii finan­cia­re şi mana­geri ai celor mai mari companii.

    Aceştia îşi argumentează afirmaţiile în felul următor: pe măsură ce teh­no­logia avan­sea­ză, mulţi oameni îşi vor pier­dere locul de muncă, iar al­tora le vor fi tăiate salariile, scrie Bloomberg.

    Noua tehnologie va mări, de ase­menea, şansele unui avânt în produc­ti­vitate, pre­cum cel din anii ‘90. Aceste for­ţe se vor com­bina pentru a re­strânge preţurile peste eco­no­mia mondială, ceea ce în­seamnă că era inflaţiei lente, care le dă acum bătăi de cap bancherilor cen­trali, ar putea să se dovedească a fi doar un semn al lucrurilor care vor veni.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • STUDIU: Provocarea băncilor va fi gestionarea activele neperformante şi administrarea riscurilor

    “Pentru România, cea mai importantă provocare pentru sectorul bancar din următorii ani este de a gestiona mai eficient activele neperformante prin restructurare /reeşalonare şi vânzări. Piaţa de cumpărare a datoriilor este deja foarte activă pentru creditele de consum, însă ar trebui dezvoltată pentru creditele acordate companiilor şi pentru creditele neperformante garantate ale persoanelor fizice“, arată concluziile unui studiu realizat de compania Deloitte pentru Consiliul Patronatelor Bancare din România.

    Odată cu creşterea creditării, excluzând programul Prima Casă, băncile ar trebui să implementeze sisteme de management al riscului şi tehnici de analiză îmbunătăţite pentru a asigura profitabilitatea clienţilor prin segmentare şi preţuri diferenţiate.

    De asemenea, acestea vor încerca să-şi dezvolte gama de produse pentru a oferi IMM-urilor mai multe servicii sofisticate cu valoare adăugată, precum produse de trezorerie şi gestionarea numerarului, dar şi produse de consolidare a relaţiei client-bancă pentru persoane fizice, cum ar fi cardurile de credit sau fondurile de inestiţii.

    “O prioritate pentru bănci va fi construirea de relaţii cu clienţii prin creşterea transparenţei şi a serviciilor personalizate pentru a îmbunătăţi menţinerea / atragerea de clienţi. Penetrarea serviciilor de internet banking este încă foarte redusă, însă pe măsură ce va creşte, băncile vor trebui să regândească strategia privind reţelele de sucursale“, se menţionează în document.

    Consolidarea din sectorul bancar este în curs de desfăşurare, cu ieşirea de pe piaţă a actorilor mai mici, şi va fi privită ca o oportunitate pentru băncile mijlocii pentru a atrage clienţi.

    “Tranzacţiile mai mari ar trebui şi ele să apară, fiind analizat un număr de tranzacţii de portofolii. Una sau mai multe bănci mai mici deţinute de greci ar putea şi ele să facă obiectul unor tranzacţii, deoarece băncile-mamă îşi reorientează operaţiunile către pieţele esenţiale”, menţionează studiul.

    În anii următori, pieţele din Europa de sud, inclusiv România, ar trebui să îşi stabilizeze calitatea activelor şi să îşi refacă indicatorul de rentabilitate financiară.

    Băncile de pe plan local se vor axa pe maximizarea profitului net, punând şi mai mult accent pe o gestionare eficientă a activelor neperformante prin activităţi sustinute de colectare, restructurare / reeşalonare şi vânzare.

    Perspectiva relativ redusă pentru creşterea veniturilor va necesita un accent şi mai mare pe reducerea cheltuielilor prin optimizarea canalelor de distribuţie, îmbunătăţirea proceselor şi pe acţiunea disciplinată de eliminare a activităţilor care nu concură la obiectul principal de activitate

    Pe măsură ce volumul cererii va creşte treptat, băncile se orientează spre achizitionarea de noi clienţi, actorii mai mici se vor concentra pe achiziţii, iar cei existenţi pe piaţă se vor concentra pe menţinerea clienţilor şi creşterea gradului lor de satisfacţie.

    “Strategiile eficiente vor aborda modificarea comportamentului clienţilor, utilizând analize şi tehnologii noi şi prin optimizarea mixului de canale de distribuţie. Într-un mediu cu o marjă mai mică, vânzarea încrucişată va reprezenta de asemenea cheia pentru a creşte profitabilitatea per client”, concluzionează studiul.

  • Spurny, BCR: Creditele neperformante ale băncilor sunt o barieră în calea revenirii economice a României

    ”Piaţa de banking din România se contractă. Dacă ne uităm la următorii trei-patru ani, piaţa de banking se va contracta atât în termeni de active, cât şi în termeni de portofoliu de credite. Cifrele BNR arată că sunt cam 24-25% credite neperformante în sistem. Portofoliul de împrumuturi din România este de 226 miliarde euro, deci dacă iei un sfert din suma asta te apropii de 57,5 miliarde de credite neperformante. Situaţia asta trebuie să fie reparată, pentru ca economia să fie cu adevărat restartată.

    Oricum, este doar o parte a ecuaţiei. Mai sunt şi clişeele legate de stabilitatea legislaţiei, de îmbunătăţirea mediului de afaceri, de stimulente pentru investitorii străini, de o treabă cât mai bună a agenţiilor care se ocupă de absorbţia fondurilor europene. Dacă toate aceste componente sunt luate în calcul şi conduse corect din punct de vedere guvernamental, pot pune România pe o direcţie de creştere sustenabilă pentru următorul deceniu. Dar toate aceste lucruri nu pot fi rezolvate de o bancă individuală sau de o asociaţie bancară, ci de elita aleasă a ţării, într-un mod coerent”.

    În tot acest tablou, Spurny spune că de fapt îl interesează doar să cureţe curtea BCR de noroi, lăsat în urmă de criza pe care o numeşte metaforic inundaţie: ”Procesul de creştere a creditelor neperformante atât la BCR, cât şi în sistem, a încetinit substanţial. De la sfârşitul lui 2012 şi începutul lui 2013 banca a investit resurse în construcţia unei platforme interne care să se ocupe de NPL.

    Sunt 500 de persoane care se ocupă direct de acestea, iar dacă mă uit la numărul de angajaţi ai băncii (6.200 angajaţi), aş spune că de fapt cam 1.000-1.200 de angajaţi nu fac altceva decât să se ocupe într-un fel sau altul de problema NPL”. CEO-ul BCR spune că portofoliul de credite neperformante nu este doar o problemă de bilanţ, ci o problemă de costuri şi o alta de focus în strategia băncii: ”noi ar trebui să ne ocupăm de partea sănătoasă a economiei, într-o lume ideală”. În lumea nu tocmai ideală în care a venit Spurny de la începutul lui 2013,  o parte importantă a strategiei şi a eforturilor BCR merg în direcţia rezolvării problemelor legate de creditele neperformante.
     

  • Reforma bancară a lui Viktor Orban merge mai departe

    Guvernatorul băncii naţionale, Gyorgy Matolcsy, a estimat chiar că trei sau patru bănci străine importante vor părăsi în curând Ungaria, iar sistemul va deveni mai concurenţial, cu mai puţine bănci mari şi mai multe bănci de nişă. Fidesz, partidul lui Orban, a salutat achiziţia băncii MKB, afirmând că “întăreşte independenţa economiei ungare”. |n perspectivă, MKB urmează să fie vândută din nou, fie unui investitor ungar, fie prin listarea la bursă.

    |n paralel, guvernul va crea în următoarele luni o “bad bank” care să preia creditele neperformante ale băncilor, estimate la 1,6 mld. euro. Cât despre calitatea activelor bancare actuale, merge mai departe planul de convertire în forinţi a creditelor în valută, la un curs avantajos pentru debitori. Băncile vor suporta costul conversiei şi, în plus, îi vor despăgubi pe ungurii îndatoraţi în valută pentru “practicile incorecte” de genul majorărilor unilaterale de dobânzi şi comisioane. Pierderile băncilor ca urmare a planului de conversie şi a compensărilor sunt estimate de banca centrală între 2 şi 3 mld. euro.

    Comisia Europeană a sărit în ajutorul băncilor, cerându-i lui Viktor Orban să nu promoveze măsuri care să ameninţe stabilitatea financiară. În paralel, CE a avertizat că Ungaria are nevoie de măsuri suplimentare de consolidare fiscală pentru reducerea datoriei publice şi evitarea redeschiderii procedurii de deficit excesiv, în primăvara lui 2015.

  • Şeful BCR: Curăţenia în sistemul bancar va avea rezultate în 2015-2016, trebuie să fim optimişti

     “Trebuie făcută curăţenie în sistem. Banca Naţională vrea ca acest lucru să se întâmple acum pentru că vrea să creeze condiţiile pentru reluarea creditării, însă cred că rezultatele se vor vedea abia în 2015-2016. România este o ţară unică din cauza creditelor neperformante la nivel foarte ridicat, însă este o rază de lumină pentru că avem o creştere economică bună, deci trebuie să fim optimişti”, a afirmat Spurny la conferinţa ZF Bankers Summit’14.

    El a arătat că situaţia creditelor neperformante se va îmbunătăţi într-un an, considerând că este nevoie de curăţarea portofoliilor întrucât calitatea bilanţurilor se va aprecia.

    Spurny a menţionat că unele bănci intenţionează să creeze un fond mutual privat care să adune toate creditele neperformante, însă nu crede că această idee că se va realiza în România.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Isărescu susţine intrarea în Uniunea Bancară, întrucât va duce la întărirea stabilităţii financiare

     Mugur Isărescu a declarat, joi, la Constanţa, că există un consens politic atât în privinţa adoptării monedei unice, cât şi a aderării României la Uniunea Bancară.

    “De ce România chiar trebuie să intre în Uniunea Bancară? Prima motivaţie: 70 la sută din activele nete ale sistemului bancar din România sunt în mâinile unor entităţi bancare financiare din străinătate, majoritatea europene. Că e bine, că e rău, acuma este un fapt. Şi atunci, în timp ce aceste entităţi intră în Uniunea Bancară, ai două posibilităţi. Prima posibilitate este să afli de la aceste entităţi, deci de la BCR Viena, Austria, să vină Andreas Treichl şi să spună ce se discută la Frankfurt şi să-mi spună ce vrea el să-mi spună, îmi spune varianta dânsului şi eu să stau să ascult.

    Sau a doua, să am curajul să spun: aceasta este realitatea din România mai devreme sau mai târziu când voi intra în zona euro trebuie să intru în Uniunea Bancară şi să iau decizia de pe acuma. Ori la noi s-a ajuns la un consens politic şi preşedintele, şi premierul vorbesc despre intrarea României în zona euro”, a afirmat Mugur Isărescu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce s-ar întâmpla dacă am fi în zona euro

    Pe termen mediu însă, susţine Deutsche Bank, avantajele integrării în zona euro – dispariţia volatilităţii cursului valutar, a costurilor de tranzacţionare şi existenţa BCE drept creditor de ultimă instanţă – ar contrabalansa, pentru majoritatea ţărilor din Est, dezavantajul pierderii independenţei monetare.

    Banca germană consideră că, în ciuda temerilor de o dezintermediere financiară rapidă şi a criticilor privind dominarea sistemelor bancare din ECE de către băncile din Vest, acestea din urmă şi-au menţinut angajamentul în ECE, în virtutea acordului de la Viena din 2009, iar într-o serie de ţări din zonă, ca Polonia sau Slovacia, creditarea începe să-şi revină.

  • Este proprietara celui mai bun hotel de cinci stele din Bucureşti şi rulează 1,5 mil. euro

    Diana Popescu a lucrat 13 ani în domeniul bancar, iar din primăvara anului trecut a preluat conducerea Hotel Epoque, un concept business boutique de lux. Investiţia a demarat în 2006, iar inaugurarea a avut loc în toamna anului 2010.

    “Timp de trei ani Epoque şi-a consolidat poziţia pe piaţă, fiind recunoscut drept cel mai bun hotel de cinci stele din Capitală (Travelers’ Choice 2013, 2014)”, declară Diana Popescu, care este absolventă a unui Executive MBA, la International Hellenic University, în Tesalonic, Grecia (2011-2013).

    Anul trecut a avut loc şi lansarea L’Atelier – art culinaire, restaurantul de gastronomie franceză care, povesteşte ea, mizează pe corespondenţa între arta culinară şi artele frumoase ca sursă de inspiraţie. “Descoperind anul acesta cât de fascinant şi plin de satisfacţii este lucrul în industria ospitalităţii, regret puţin că nu m-am dedicat mai devreme afacerii familiei.”

    A lucrat vreme de trei ani la Finansbank (credit officer), iar apoi 10 ani la National Bank of Greece – Banca Românească (fiind, pe rând, corporate manager, branch manager şi regional manager). Diana Popescu mai spune că unei femei nu îi este neapărat mai greu să-şi croiască drum în mediul de afaceri. “Desigur că succesul depinde de domeniul de activitate, de conjunctură şi de abilităţi.”

    „Dacă până în 2012 aproximativ 90% din oaspeţii Epoque călătoreau în scop de business, în 2013, datorită creşterii segmentului leisure, ponderea este 75% business şi 25% leisure“, a spus Diana Popescu, CEO-ul şi proprietarul hotelului Epoque, cu venituri anuale de 1,5 milioane de euro.