Tag: Shopping

  • Ce-a fost şi ce-a ajuns: Piaţa Unirii

    Puţine sunt astăzi clădirile, restaurantele sau magazinele care mai stau să povestească vremurile de mult apuse. În afară de Calea Victoriei – un pol al modei de lux – şi centrul istoric – kilometrul zero al distracţiei -, fostele artere comerciale aşteaptă cuminţi chiriaşii.

    Atunci: una dintre cele mai importante zone comerciale ale Capitalei, Piaţa Bibescu-Vodă era populată de hale, tarabe şi magazine, după modelul halelor din Paris.

    Acum: astăzi zona este dominată de magazinele Unirea Shopping Center şi Cocor, care au rezistat presiunii timpului şi care s-au adaptat vremurilor actuale cu chiriaşi noi şi cu o nouă înfăţişare.

     

  • Ce-a fost şi ce-a ajuns: Centrul Istoric

    Atunci: zeci de meşteşugari, proprietari de restaurante şi hoteluri au ales inima Bucureştiului – străzile Băcani, Blănari, Şelari, Smârdan sau Lipscani – să facă business.

    Acum: 150 de cafenele, baruri şi restaurante populează astăzi cele 57 ha din zonă şi reprezintă anual un business de 150-200 mil. euro.

  • Ce-a fost şi ce-a ajuns: Şoseaua Kiseleff

    Atunci: a fost construită să semene cu celebra arteră din Paris Avenue des Champs Élysées şi a devenit un cunoscut loc de promenadă pentru bucureştenii de toate vârstele şi de toate categoriile sociale.

    Acum: zona este populată de ambasade şi de sediile unor companii cu gusturi “boeme”. De asemenea, şoseaua Kiseleff este unul dintre traseele preferate ale bicicliştilor.

  • Ce-a fost şi ce-a ajuns: Calea Moşilor

    În apropiere de Calea Moşilor a luat fiinţă primul magazin universal al Capitalei, “Vulturul de Mare cu peştele în ghiare”. Magazinele de delicatese, restaurantele şi prăvăliile defineau profilul Căii Moşilor.

    Acum: astăzi Calea Moşilor nu mai este vizitată decât de trecători grăbiţi aflaţi în căutare de farmacii sau case de schimb. Până acum circa un an această arteră ajunsese şi una dintre preferatele băncilor care au început însă să închidă una câte una filialele de aici.

  • Drumul de la Micul Paris la Bucureştiul de astăzi

    Acum circa un secol, pe la 1900, Micul Paris avea propriul Montmartre şi încerca să îşi construiască şi Champs Elysées-ul autohton, după chipul şi asemănarea originalului aflat în marele Paris. Tot atunci Calea Victoriei era artera emblematică a Bucureştiului, locul unde damele “bine” mergeau să îşi cumpere haine de blană şi să îşi croiască rochii după ultima modă. Era locul unde trebuia să fii văzut. Piaţa Unirii era populată de hale, prăvălii şi tarabe, un adevărat pol de comerţ al vremii. Nu se lăsau mai prejos nici străzile din actualul centru istoric care erau ocupate de meşteşugarii care mergeau mână în mână cu proprietarii de hanuri şi cârciumi. A rămas mărturie până astăzi caru’ cu bere, care, dacă ar putea vorbi, ar spune multe. Actualul bulevard Elisabeta, Calea Moşilor sau Calea Griviţei completau şi ele peisajul comercial al Bucureştiului de altă dată. Astăzi puţine sunt clădirile, restaurantele sau magazinele care mai stau să povestească vremurile de mult apuse. În afară de Calea Victoriei – un pol al modei de lux – şi centrul istoric – kilometrul zero al distracţiei -, fostele artere comerciale aşteaptă cuminţi chiriaşii. Pe Calea Moşilor au mai rămas doar farmaciile. Până şi băncile au fugit, lăsând în urmă zeci de spaţii goale. Regina Elisabeta nu stă nici ea mai bine. A fugit tot comerţul la mall?

    Bucureştiul are zece malluri, iar dacă adaugi şi centrele comerciale, numărul spaţiilor creşte undeva pe la 15. Raportând numărul de metri pătraţi la numărul de locuitori, Capitala rămâne chiar şi aşa în urma oraşelor mari din regiune precum Budapesta, Praga sau Varşovia. Mai este loc de dezvoltare? Planuri sunt, însă ritmul de construcţie este încetinit dacă facem comparaţia cu situaţia de acum patru-cinci ani. Totuşi dezvoltatorii nu se lasă păgubaşi în încercarea lor de a prinde din urmă celelalte capitale din Europa Centrală şi de Est. Ce îi încurajează?

    Zilnic circa 300.000 de români calcă pragul centrelor comerciale şi mallurilor din Bucureşti sau, altfel spus, fiecare locuitor al capitalei trece cel puţin o dată pe săptămână printr-un mall. Centrul cu cel mai mare trafic atrage circa 60.000 de oameni într-o zi. Prin comparaţie, doar centrul vechi – “o aglomerare” de 150-200 de baruri, restaurante şi cafenele – reuşeşte o asemenea performanţă şi doar în zilele bune, de weekend de vară. Calea Moşilor, una dintre cele mai importante artere comerciale ale secolelor al XIX-lea şi al XX-lea, nu mai păstrează nimic care să amintească de “gloria de altădată”. Trecătorii de astăzi nu vin aici la plimbare sau la cumpărături de rochii, pălării sau pantofi, ci sunt doar în trecere, merg grăbiţi, uneori fără să întoarcă măcar capul, pe lângă vitrinele de cele mai multe ori goale. Ce s-a ales de magazinele de altă dată?

    În apropiere de Calea Moşilor a luat fiinţă primul magazin universal al Capitalei – “Vulturul de Mare cu peştele în ghiare”. Pânzeturi felurite, ţesături şi materiale menite să ia ochii trecătorilor decorau vitrinele magazinului construit parcă după chipul şi asemănarea magazinului “La Paradisul Femeilor” imaginat de Émile Zola în cartea cu acelaşi nume. Magazinele de delicatese, restaurantele şi prăvăliile defineau profilul Căii Moşilor. Doctorul Alexandru Popescu scrie că aici a fost construit la 1859 şi hanul Solacolu, local frecventat de personalităţi precum Alecsandri, Eminescu, Constantin Tănase, Maria Tănase, Liviu Rebreanu sau fraţii Teodoreanu. Astăzi Calea Moşilor nu mai este vizitată decât de trecători grăbiţi aflaţi în căutare de farmacii sau case de schimb. Până acum circa un an această arteră era şi una dintre preferatele băncilor, care au început însă să închidă una câte una filialele de aici.

    “Calea Moşilor a avut întotdeauna două mari probleme esenţiale, care au afectat permanent comerţul în zonă. În primul rând este vorba de lipsa locurilor de parcare şi în al doilea rând de lipsa unui mijloc rapid de transport, respectiv metrou”, spune Ştefania Harabagiu, unul dintre fondatorii Brand Support, agenţie de strategie şi creaţie în trade marketing. Ea explică faptul că, deşi nici mallurile nu sunt întotdeauna deservite de metrou, acestora nu le lipseşte însă parcarea, un element cheie în ziua de astăzi.

    “Lipsa ambelor elemente este dramatică, în sensul în care au rămas pe Moşilor numai comercianţii nostalgici.” În opinia sa, şansa pe care o are Calea Moşilor este să ofere comerţ specializat şi “primul care îmi vine în minte este cel care a dispărut din centrul vechi, respectiv cel cu textile şi cel pentru mirese”. În zonă deja şi-au încercat norocul o serie de comercianţi (atât de puţini însă că îi poţi număra pe degete) şi norocul le-a zâmbit, spune ea.

    Ştefania Harabagiu îşi aminteşte că au fost într-adevăr ani în care existau mărci pe Calea Moşilor pe care nu le mai găseai altundeva, cum a fost cazul Hush Puppies, unul dintre cei mai mari retaileri de încălţăminte la nivel mondial. Timpul şi-a pus însă amprenta pe artera dominată astăzi de blocurile de zece etaje colorate în roz, portocaliu şi verde praz, ca urmare a programului de reabilitare termică, şi de spaţiile comerciale ale căror geamuri sunt tapetate cu semnele “de închiriat”. “Cine poate concura cu mallurile din ziua de azi, un paradis al comerţului cu bugete serioase?”, explică situaţia fondatoarea Brand Support.

  • Ce-a fost şi ce-a ajuns: Calea Griviţei

    Atunci: era o zonă cu prăvălii, hoteluri şi cinematografe, dar şi cu numeroase clădiri rezidenţiale importante pentru arhitectura oraşului.

    Acum: nu mai reprezintă decât o zonă de tranzit spre Gară, urâţită de demolări şi clădiri degradate.

  • Ce-a fost şi ce-a ajuns: Calea Victoriei

    Atunci: palate, hanuri, hoteluri (Grand Hotel du Boulevard sau Athénée Palace), magazine de lux (Galeriile Lafayette) şi cafenele (pasajul Macca-Villacrosse) se înghesuiau pe Calea Victoriei.

    Acum: este cea mai cunoscută arteră de lux a Capitalei, găzduind magazinele unor branduri cu renume precum Gucci, Hugo Boss sau Montblanc. Tot aici îşi au sediul şi unele dintre cele mai cunoscute hoteluri de patru şi cinci stele din Bucureşti.

  • Ce se întâmplă când faci cumpărături la beţie

    Odată cu dezvoltarea comerţului online, şi magazinele care vând produse prin internet au ajuns să câştige de pe urma celor care beau ceva şi apoi se apucă de cumpărături, mai ales că absenţa fizică a produsului îi face să nu-şi dea seama câte obiecte pun în coş, scrie The New York Times. Uneori, cei care cumpără sub impulsul alcoolului sunt mulţumiţi de cheltuiala făcută, alteori sunt dezamăgiţi fie de obiectul achiziţionat, fie de vreo cheltuială ascunsă legată de el pe care n-au observat-o la timp.

    Chiar dacă nu au date certe care să le indice dacă un client a băut sau nu atunci când cumpără ceva de pe site-ul lor, comercianţii online îşi pot face o idee pe baza traficului înregistrat la anumite ore şi a sondajelor întreprinse în rândul clienţilor. Astfel, unele magazine virtuale au ajuns chiar să-şi adapteze ofertele, introducând promoţii speciale la anumite ore când au observat ca le creşte traficul, datorită, probabil, şi celor care se “relaxează” după orele de muncă dedându-se cumpărăturilor pe internet.

    Site-ul de licitaţii Ebay, spre exemplu, a constatat că maximul de trafic se situează între orele 18,30 şi 22,30 pe fiecare fus orar, iar ChannelAdvisor, care oferă soluţii de comerţ electronic pentru diverse site-uri, a observat că maximul de comenzi se primeşte cam pe la opt seara, dar numărul de clienţi care comandă şi mai târziu, de regulă între orele 21 şi miezul nopţii a crescut în ultimul an.

    Clienţii care cumpără online sub influenţa alcoolului le pot aduce profituri frumoase magazinelor, dar tot ele se pot confrunta şi cu un val mare de produse returnate de cei ce se răzgândesc în privinţa achiziţiei după ce se trezesc din beţie.

  • Shopping, shopping, boala grea

    Cartea lui April Lane Benson se adreseaza tuturor celor care au
    o problema cu pofta excesiva de cumparaturi, iremediabil atinsi de
    “virusul belsugului”. Oamenii cu aceasta problema (mult mai
    serioasa decat incearca s-o faca Sophie Kinsella in celebrul sau
    roman chicklit “Ma dau in vant dupa cumparaturi”) sunt de sexe
    diferite, de varste diferite, au statut social si economic diferit,
    precum si motivatii diferite.

    Unii fac zilnic cumparaturi in exces, altii doar ocazional,
    altii sunt colectionari de obiecte (categoria persoanelor obsesive,
    care isi cheltuiesc toate veniturile pe o anumita categorie de
    lucruri – ursuleti din plus sau timbre, aparatura electronica sau
    cartonase cu jucatori de fotbal). Mai toti ajung sa fie afectati in
    munca lor zilnica, in viata sociala sau in relatiile de familie,
    unii ajung chiar sa aibe probleme cu legea sau se indatoreze
    excesiv.

    Considerata o dependenta minora, mai mult amuzanta decat toxica,
    febra cumparaturilor a iesit in ultimii ani la iveala cu intregul
    ei cortegiu de consecinte nocive, demonstrand fara echivoc ca, in
    general, “a avea mai multe lucruri inseamna a te bucura mai putin
    de viata”.

    Psihologul american April Lane Benson, creatoare a unui deja
    celebru program de terapie a dependentei de cumparaturi) ofera in
    acest volum o suita de sfaturi si raspunsuri intelepte (grupate in
    cateva capitole: De ce cumperi? Ce iti creeaza dependenta si ce te
    elibereaza? Autoportretul cumparatorului din tine. De fapt, de ce
    cumperi? Cum sa faci fata constrangerii de a consuma. Cumparaturi
    inteligente etc.), dar si un pachet de cai alternative de implinire
    a nevoilor noastre profund umane, imposibil de suplinit prin
    tezaurizarea bunurilor materiale.

    April Lane Benson, “Cum sa cumperi sanatos”, Editura Trei,
    Bucuresti, 2011

  • BNR: Shoppingul excesiv nu imbunatateste nivelul de trai in mod durabil

    “Bunastarea nu se creeaza prin indatorare excesiva. Un
    comportament mai economic si prevazator face mai selectiv consumul.
    (…) Shoppingul patimas nu imbunatateste nivelul de trai in mod
    durabil”, a spus Georgescu, facand referire la tarile din Europa
    Centrala si de Est, printre care si Romania. El a aratat ca
    asteptarile “exuberante” pentru cresterea veniturilor disponibile
    intr-un ritm mult superior cresterii productivitatii muncii reduce
    competitivitatea economica si sansele de recuperare a decalajelor.
    “Trebuie sa ne grabim incet si sa crestem durabil din punct de
    vedere economic”, a mentionat oficialul BNR.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro