BusinessMagazin

Tag: salariu

  • Economistul şef al Băncii Angliei, Huw Pill, consideră că oamenii trebuie să accepte faptul că sunt mai săraci. „Acum ne confruntăm cu o reticienţă în a accepta faptul că suntem cu toţii mai săraci, trebuie să ne asumăm o responsabilitate.”

    Companiile şi angajaţii încearcă să facă ping-pong cu inflaţia, transmitând efectele acesteia de la unul la celălalt, este de părere econimistul şef al băncii Angliei (BoE), Huw Pill, transmite CNBC.

    „Acum ne confruntăm cu o reticienţă în a accepta faptul că suntem cu toţii mai săraci, trebuie să ne asumăm o responsabilitate.”

    Huw Pill a vorbit despre „seria de şocuri inflaţioniste” care au alimentat inflaţia pe parcursul ultimelor 18 luni, de la problemele pe lanţurile de distribuţie la programele guvernamentale de sprijin ale populaţiei care au alimentat cererea, până la războiul din Ucraina.

    Acesta a declarat totodată că muncitorii au dreptul la salarii mai mari din moment ce preţurile utilităţilor au crescut.

     

  • Angajaţii din Europa Centrală şi de Est consideră că au nevoie de o majorare a salariului de 20-30% pentru a face faţă inflaţiei. Ce spun românii?

    Angajaţii din Europa Centrală şi de Est spun că ar avea nevoie de o mărire salarială de 20-30% pentru a face faţă inflaţiei, însă 60-77% dintre ei precizează că nu fost anunţaţi de creşteri salariale de către angajatori, conform unei analize regionale realizată de Undelucram, una dintre cele mai importante reţele de comunităţi pentru angajaţi în zona Europei Centrale şi de Est.

    Sondajul s-a derulat în intervalul decembrie 2022 – martie 2023, pe un eşantion de 12.801 angajaţi din România, Republica Moldova, Bulgaria, Ungaria şi Grecia, care lucrează în IT, retail, domeniul financiar-bancar, BPO&servicii, telecomunicaţii, producţie bunuri de consum, servicii de sănătate, producţie industrială, HoReCa, producţie-transport hidrocarburi/energie, servicii ştiinţifice/tehnice, construcţii, media & cultură.

    Potrivit acestuia, în patru dintre cele cinci ţări studiate, cei mai mulţi angajaţi (procente între 17-37%) au spus că au nevoie de o creştere a salariului de 20-30%. Excepţie face Grecia, unde majoritatea angajaţilor a spus că ar avea nevoie de o creştere de 10-15%. De remarcat este că în Republica Moldova, 32% dintre angajaţi ar avea nevoie de o majorare de 30-50%, iar 21% dintre ei de peste 50%.

    Angajaţii din România şi Ungaria sunt optimişti cu privire la creşterea salariilor în 2023: 53% şi, respectiv, 62% dintre aceştia cred că vor primi o majorare salarială. În schimb, majoritatea celor din Grecia (61%), Moldova (60%) şi Bulgaria (55%) nu cred că vor obţine o creştere în acest an.

    De altfel, cei mai mulţi dintre angajaţii din regiune nu au fost anunţaţi că vor avea salarii mai mari în 2023. În Bulgaria, 77% dintre angajaţi afirmă că nu au fost informaţi despre o posibilă majorare salarială, urmaţi de România (75%), Moldova (71%), Grecia (66%) şi Ungaria (60%).

    În cazul în care nu vor primi o majorare salarială, între 32- 43% dintre angajaţii din regiune îşi vor căuta un alt job, în timp ce 18-30% dintre angajaţi nu au niciun plan.

    „Observăm că majoritatea angajaţilor speră să aibă parte de creşteri salariale de 20-30%, dar angajatorii nu i-au anunţat încă de astfel de măriri. Acesta este un semnal important pentru companii, mai ales că o parte semnificativă dintre oameni (între 32-43%) au afirmat că şi-ar căuta un alt loc de muncă dacă nu li s-ar mări salariul”, afirmă Costin Tudor, fondator şi CEO Undelucram.ro.

    Potrivit analizei, România este ţara cu cei mai puţini angajaţi care ar căuta un al doilea job (12%), dar şi cu cei mai mulţi care ar încerca să negocieze o majorare salarială cu managerul lor (19%).

    În Republica Moldova este cel mai mare procent de angajaţi care şi-ar lua un al doilea job sau o colaborare (22%), iar Ungaria este ţara cu cel mai mare procent de salariaţi care nu au niciun plan în cazul în care nu vor primi o majorare salarială (30%).

    Deşi veniturile le pot creşte semnificativ prin diverse beneficii (pachete care conţin carduri de masă, asigurări medicale/pensii/viaţă, etc), aceste iniţiative sunt cel mai puţin luate în considerare de către angajaţi – între 7-9% dintre angajaţi ar aprecia aceste iniţiative.

    În Ungaria este cel mai mare procent de angajaţi care primesc o creştere salarială anuală (58%), în timp ce în Grecia sunt cei mai mulţi angajaţi care au parte de salarii mai mari doar în urma unei discuţii cu managerul lor (59%).

    În Republica Moldova contează cel mai mult performanţa, astfel încât 34% dintre salariaţi primesc o creştere salarială în funcţie de rezultate.

    Bulgaria este ţara cu cei mai mulţi angajaţi care primesc o majorare salarială doar dacă ocupă anumite funcţii (14%), iar România este ţara cu cei mai mulţi angajaţi care primesc o creştere salarială de două ori pe an (2%).

    Angajaţii din România şi Republica Moldova cred că pot face faţă cel mai bine inflaţiei fără a-şi limita cheltuielile, chiar dacă salariul nu le va fi mărit. Astfel, 8,2% dintre angajaţii din România şi 7,6% dintre cei din Republica Moldova au declarat că se vor descurca bine în această situaţie. În schimb, în Bulgaria, cei mai mulţi angajaţi (36%) spun că se vor descurca foarte greu, deoarece ratele şi cheltuielile lunare reprezintă deja o parte importantă din salariul lor.

    În Ungaria, majoritatea angajaţilor (30%) consideră că se vor descurca bine dacă vor face mici ajustări, cum ar fi să plece mai puţin în vacanţe, să meargă mai puţin la evenimente şi să cumpere produse mai ieftine. Pe de altă parte, în Grecia, 22% dintre angajaţi spun că se vor descurca greu chiar şi fără rate bancare, deoarece salariul lor este deja mic şi nu există perspective de creştere.

     

     

     

     


     

     

  • Ce a spus Ciucă, când a fost întrebat la ce va renunţa, pensie sau salariu

    „Cu certitudine voi renunţa la una dintre ele”, spune premierul Nicolae Ciucă, întrebat la ce ar renunţa dacă se va interzice cumului pensie-salariu, aşa cum prevede proiectul de ordonanţă de urgenţă privind reducerile bugetare.

    ”În momentul în care vom avea o astfel de lege aprobată, cu certitudine voi renunţa la una dintre ele. Este o problemă personală, pe care o voi decide în momentul în care se va concretiza decizia”, a spus premierul Nicolae Ciucă, întrebat la ce ar renunţa dacă se va interzice cumului pensie-salariu, aşa cum prevede proiectul de ordonanţă de urgenţă privind reducerile bugetare.

    Despre îngheţarea angajărilor la stat, premierul a afirmat că şi anul trecut au avut o măsuri similară, „asigurând cadrul necesar pentru ca ministerele care au avut nevoie să angajeze, prin solicitare punctuală, au analizat şi au aprobat angajări pe locurile de muncă esenţiale pentru structurile respective”.

    Ministerul de Finanţe a elaborat proiectul de ordonanţă de urgenţă pentru reducerile bugetare, care prevede, printre altele, interzicerea achiziţiei de maşini şi mobilă şi a cumulului pensie-salariu. De asemenea, apare interdicţia de a face parte din două sau mai multe consilii de administraţie.

  • Cine este cel mai bine plătit executiv român. El a câştigat anul trecut 9,4 mil. dolari, cu aproape 1 mil. dolari mai mult decât în 2021

    Executivul român Silviu Popovici (55 de ani), ce deţine funcţia de CEO al PepsiCo Europa, a încasat anul trecut un pachet salarial de 9,4 milioane de dolari. 

    ♦ Prin poziţia pe care o deţine, Popovici este cel mai puternic executiv român ♦ El are pe mână un business de 13 mld. dolari, Europa contribuind cu 15% la total vânzărilor gigantului american PepsiCo.

    Executivul român Silviu Popovici (55 de ani), ce deţine funcţia de CEO al PepsiCo Europa, a încasat anul trecut un pachet salarial de 9,4 milioane de dolari. Este vorba de salariu, acţiuni şi alte beneficii, conform raportului anual al com­pa­niei. Prin prisma sumei înca­sate, Popovici este cel mai bine plătit executiv român. Suma totală pe care el o va primi este cu aproape un milion de dolari (puţin peste 10%) mai mare decât cea din 2021. Creşterea remuneraţiei vine în contextul în care gigantul a­me­rican PepsiCo şi-a majorat veni­turile anul trecut cu 9%, la 86,4 mld. do­lari, iar profitul operaţional „core“ (core operating profit) are plus 8%, depăşind 12,3 mld. dolari.

    CITITI AICI POVESTEA LUI SILVIU POPOVICI

    La totalul încasărilor, Europa contribuie cu 15%, fiind a treia cea mai importantă „felie“ din business, după PepsiCo Beverages America de Nord (doar băuturile) cu 30% cotă şi Frito-Lay America de Nord (divizia de snacks) care are 27%. În afară de America de Nord, în toate celelalte zone geografice, cele două divizii- băuturi şi snacksuri – anunţă rezultatele împreună.

    Prin poziţia pe care o deţine, Popovici este cel mai puternic executiv român. El are pe mână un business de 13 mld. dolari, cu un profit operaţional core de 1,2 mld. dolari.

    Executivul român deţine funcţia actuală din 2019, anterior conducând regiunea Europa – Africa sub-sahariană. Între 2015 şi 2017, Popovici a fost preşedintele PepsiCo în Rusia, Ucraina şi statele CIS, după ce iniţial, începând cu 2013, a coordonat activitatea din Rusia. El s-a alăturat grupului în 2011, după ce PepsiCo a preluat Wimm-Bill-Dann Foods OJSC, unde lucra. La momentul acela, Wimm-Bill-Dann era cea mai mare companie de pe piaţa produselor alimentare şi a băuturilor din Rusia. Prima parte a carierei, executivul şi-a petrecut-o însă în cadrul Coca-Cola Hellenic, al doilea cel mai mare îmbuteliator al produselor Coca-Cola din lume.

    Originar din Suceava, Silviu Popovici a fost profesor de fizică înainte de a-şi începe cariera în industria bunurilor de larg consum. El a terminat Facultatea de Fizică din Iaşi şi deţine o diplomă de master în administrarea afacerilor la London Business School şi de asemenea a absolvit programul Advanced Management din cadrul Harvard Business School.

    Din poziţia actuală, românul este unul dintre cei mai puternici cinci executivi din cadrul PepsiCo. Ca remuneraţie în 2022, el este al treilea cel mai bine plătit, după Ramon L. Laguarta, preşedintele boardului şi CEO-ul grupului, şi Hugh F. Johnson, vice-preşedinte şi CFO. Doar ca salariu, Popovici a primit anul trecut 764.000 de dolari, adică 63.600 de dolari pe lună.       

    El a plecat din ţară acum mai bine de două decenii, deţinând poziţii de top în varii colţuri de lume, aşa că numele său nu a fost multă vreme extrem de cunoscut. Totuşi, Popovici a revenit în prim-plan în 2023 când PepsiCo a cumpărat o participaţie minoritară în cadrul businessului românesc Aqua Carpatica, dezvoltat de antreprenorul Jean Valvis. De altfel, în raportul grupului, tranzacţia e menţionată când vine vorba de realizările lui Popovici în 2022.

    Un aspect important al acestui deal încheiat între Aqua Carpatica şi PepsiCo a fost faptul că Silviu Popovici, are, la fel ca şi Jean Valvis, origini sucevene.

    “Domnul Popovici a fost catalizator. Faptul că el are această origine, că îi place şi că este sucevean a contat foarte mult. A fost şi viziunea strategică a lui Silviu Popovici (CEO PepsiCo Europa ñ n. red.), nu ştiu dacă altfel aş mai fi avut răbdare să negociez doi ani“, spunea Jean Valvis într-un interviu ZF.

     

  • Ce a spus Ciucă, când a fost întrebat la ce va renunţa, pensie sau salariu

    „Cu certitudine voi renunţa la una dintre ele”, spune premierul Nicolae Ciucă, întrebat la ce ar renunţa dacă se va interzice cumului pensie-salariu, aşa cum prevede proiectul de ordonanţă de urgenţă privind reducerile bugetare.

    ”În momentul în care vom avea o astfel de lege aprobată, cu certitudine voi renunţa la una dintre ele. Este o problemă personală, pe care o voi decide în momentul în care se va concretiza decizia”, a spus premierul Nicolae Ciucă, întrebat la ce ar renunţa dacă se va interzice cumului pensie-salariu, aşa cum prevede proiectul de ordonanţă de urgenţă privind reducerile bugetare.

    Despre îngheţarea angajărilor la stat, premierul a afirmat că şi anul trecut au avut o măsuri similară, „asigurând cadrul necesar pentru ca ministerele care au avut nevoie să angajeze, prin solicitare punctuală, au analizat şi au aprobat angajări pe locurile de muncă esenţiale pentru structurile respective”.

    Ministerul de Finanţe a elaborat proiectul de ordonanţă de urgenţă pentru reducerile bugetare, care prevede, printre altele, interzicerea achiziţiei de maşini şi mobilă şi a cumulului pensie-salariu. De asemenea, apare interdicţia de a face parte din două sau mai multe consilii de administraţie.

  • Cine este cel mai bine plătit executiv român. El a câştigat anul trecut 9,4 mil. dolari, cu aproape 1 mil. dolari mai mult decât în 2021

    Executivul român Silviu Popovici (55 de ani), ce deţine funcţia de CEO al PepsiCo Europa, a încasat anul trecut un pachet salarial de 9,4 milioane de dolari. 

    ♦ Prin poziţia pe care o deţine, Popovici este cel mai puternic executiv român ♦ El are pe mână un business de 13 mld. dolari, Europa contribuind cu 15% la total vânzărilor gigantului american PepsiCo.

    Executivul român Silviu Popovici (55 de ani), ce deţine funcţia de CEO al PepsiCo Europa, a încasat anul trecut un pachet salarial de 9,4 milioane de dolari. Este vorba de salariu, acţiuni şi alte beneficii, conform raportului anual al com­pa­niei. Prin prisma sumei înca­sate, Popovici este cel mai bine plătit executiv român. Suma totală pe care el o va primi este cu aproape un milion de dolari (puţin peste 10%) mai mare decât cea din 2021. Creşterea remuneraţiei vine în contextul în care gigantul a­me­rican PepsiCo şi-a majorat veni­turile anul trecut cu 9%, la 86,4 mld. do­lari, iar profitul operaţional „core“ (core operating profit) are plus 8%, depăşind 12,3 mld. dolari.

    CITITI AICI POVESTEA LUI SILVIU POPOVICI

    La totalul încasărilor, Europa contribuie cu 15%, fiind a treia cea mai importantă „felie“ din business, după PepsiCo Beverages America de Nord (doar băuturile) cu 30% cotă şi Frito-Lay America de Nord (divizia de snacks) care are 27%. În afară de America de Nord, în toate celelalte zone geografice, cele două divizii- băuturi şi snacksuri – anunţă rezultatele împreună.

    Prin poziţia pe care o deţine, Popovici este cel mai puternic executiv român. El are pe mână un business de 13 mld. dolari, cu un profit operaţional core de 1,2 mld. dolari.

    Executivul român deţine funcţia actuală din 2019, anterior conducând regiunea Europa – Africa sub-sahariană. Între 2015 şi 2017, Popovici a fost preşedintele PepsiCo în Rusia, Ucraina şi statele CIS, după ce iniţial, începând cu 2013, a coordonat activitatea din Rusia. El s-a alăturat grupului în 2011, după ce PepsiCo a preluat Wimm-Bill-Dann Foods OJSC, unde lucra. La momentul acela, Wimm-Bill-Dann era cea mai mare companie de pe piaţa produselor alimentare şi a băuturilor din Rusia. Prima parte a carierei, executivul şi-a petrecut-o însă în cadrul Coca-Cola Hellenic, al doilea cel mai mare îmbuteliator al produselor Coca-Cola din lume.

    Originar din Suceava, Silviu Popovici a fost profesor de fizică înainte de a-şi începe cariera în industria bunurilor de larg consum. El a terminat Facultatea de Fizică din Iaşi şi deţine o diplomă de master în administrarea afacerilor la London Business School şi de asemenea a absolvit programul Advanced Management din cadrul Harvard Business School.

    Din poziţia actuală, românul este unul dintre cei mai puternici cinci executivi din cadrul PepsiCo. Ca remuneraţie în 2022, el este al treilea cel mai bine plătit, după Ramon L. Laguarta, preşedintele boardului şi CEO-ul grupului, şi Hugh F. Johnson, vice-preşedinte şi CFO. Doar ca salariu, Popovici a primit anul trecut 764.000 de dolari, adică 63.600 de dolari pe lună.       

    El a plecat din ţară acum mai bine de două decenii, deţinând poziţii de top în varii colţuri de lume, aşa că numele său nu a fost multă vreme extrem de cunoscut. Totuşi, Popovici a revenit în prim-plan în 2023 când PepsiCo a cumpărat o participaţie minoritară în cadrul businessului românesc Aqua Carpatica, dezvoltat de antreprenorul Jean Valvis. De altfel, în raportul grupului, tranzacţia e menţionată când vine vorba de realizările lui Popovici în 2022.

    Un aspect important al acestui deal încheiat între Aqua Carpatica şi PepsiCo a fost faptul că Silviu Popovici, are, la fel ca şi Jean Valvis, origini sucevene.

    “Domnul Popovici a fost catalizator. Faptul că el are această origine, că îi place şi că este sucevean a contat foarte mult. A fost şi viziunea strategică a lui Silviu Popovici (CEO PepsiCo Europa ñ n. red.), nu ştiu dacă altfel aş mai fi avut răbdare să negociez doi ani“, spunea Jean Valvis într-un interviu ZF.

     

  • Citatul săptămânii. Andrei Sârbu, CEO al SVN România: Evoluţia preţurilor a fost una bună în primele trei luni din 2023, aceasta menţinându-se încă în marja pozitivă, în ciuda contextului nefavorabil.

    „Evoluţia preţurilor a fost una bună în primele trei luni din 2023, aceasta menţinându-se încă în marja pozitivă, în ciuda contextului nefavorabil. Ţinând cont că preţurile pe segmentul vechi sunt cu aproape 2% mai mari faţă de acum un an, iar pe segmentul nou cu circa 10%, accesibilitatea achiziţionării unei noi locuinţe s-a îmbunătăţit, cel puţin pentru cei circa 46% dintre cumpărători care achiziţionează doar cu cash, potrivit statisticilor oficiale – luând în calcul creşterea anuală a salariului mediu net de 15% în ianuarie“

     


     

     

  • Mai poţi oferi un salariu net de 2.500 de lei la angajare în oraşele mari?

    „Un angajat dintr-un oraş mare nu mai poate să stea pe 2.500 de lei (500 de euro) pe lună dacă plăteşte şi chirie. Salariul mediu este nivelul de unde ar trebui să înceapă discuţiile în oraşele mari“

     În Bucureşti şi Cluj, salariul mediu net trece de 1.000 de euro lunar, iar în Timişoara urcă peste 900 de euro.

    În oraşele mari, precum Bucureşti, Cluj-Napoca sau Timişoara, unde rata şoma­jului este redusă, şansele de recrutare sunt cu atât mai mici cu cât oferta salarială este mai aproape de salariul minim, iar companiile ar trebui să îşi ajusteze oferta salarială în funcţie de diferenţele regionale.

    „Cu cât eşti mai aproape de salariul minim şansele de a recruta sunt mai mici în oraşele mari precum Bucureşti sau Cluj-Napoca. Pro­babil salariul mediu este cel de unde putem discuta în oraşele mari. (…) Generaţia nouă are de plătit chirie, iar pe măsură ce costul vieţii creşte, nu mai poţi să stai pe un salariu de 2500 de lei pentru a plăti şi o chirie, jumătate din salariu se duce pe chirie, practic nu prea poţi să mănânci. Este imposibil să trăieşti cu 2500 de lei dacă plăteşti şi chirie“, a spus Bog­dan Badea, CEO al ejobs, platformă de recru­tare, în cadrul emisiunii ZF Meeting Office.

    Bucureştiul avea o rată a şomajului de 1% în ianuarie, judeţul Timiş de 0,8% iar judeţul Cluj de 1,2%, potrivit datelor de la Statistică. În Bucu­reşti câştigul salarial mediu net era de 5.517 lei în ianuarie anul acesta, în judeţul Cluj de 5.153 lei iar în Timiş de 4.613 lei, mai arată Statistica.

    Bogdan Badea spune că vede ca trend o scădere a postării de joburi remote din partea companiilor în ultimele şase luni şi o creştere spectaculoasă pe partea celalaltă, oamenii vor să muncească remote.

    „Avem 6-7% joburi remote din total joburi postate şi 14-15% din aplicări se duc către ele. Pe remote este un interes major, com­paniile care postează joburi remote câş­tigă. Tinerii din oraşe mici sunt fericiţi că au joburi remote pentru o companie cu sediul cen­tral la Bucureşti, Cluj, Timişoara, dar că pot munci de acolo. Pe IT mulţi programatori s-au mutat chiar pe zona rurală“, a mai spus el.

    Atâta timp cât într-un oraş mare rata şomajului este 1%, este o piaţă a angajatului şi nu a angajatorului, iar companiile trebuie să aibă toate datele pentru a înţelege diferenţele regionale şi să ajusteze politica salarială.

    „De fapt sunt generaţii care au schimbat comportamentul profesional, sunt multe date care trebuie coroborate ca să înţelegi dife­renţele regionale şi datele legate de nivelul de şomaj. Trebuie să iei toate datele şi să ajustezi politica salarială să vii cu o propunere onestă şi tentantă. (…) Este o piaţă a angajatului atâta timp cât ai şomaj de sub 1%“, a spus Sergiu Oprescu, Alpha Bank, în cadrul emisiunii Meeting Office. El a mai spus că dacă înainte angajatul pleca de la banca A la banca B, astăzi vedem o mare parte din angajaţi ieşind în afara sistemului bancar, băncile se auto­ma­tizează, digitalizează, reţeaua de sucursale a fost optimizată, există un trend de reducere a numărului de angajaţi, potrivit lui.

    În 2008, sistemul bancar era la vârf ca nu­măr de sucursale şi angajaţi, cu 71.000 de locuri de muncă active la acea dată. În 2022, datele arată că în întregul sistem bancar mai lucrează aproape 52.000 de oameni pe un trend care a continuat să fie de scădere şi după ce efectele crizei financiare din 2008 s-au estompat.

    O provocare în a găsi angajaţi specializaţi este şi în energie, companiile găsesc tot mai greu angajaţi. Corneliu Bodea, fondatorul Adrem, declara că a dezvoltat propria acade­mie, unde pregăteşte personal.

    „Noi lucrăm cu un tip de personal foarte specializat în energie, şcolile nu mai produc astfel de specialişti, nu mai vrea nimeni să lucreze în acest domeniu, este o meserie grea, dificilă. Găsim din ce în ce mai greu personal, am dezvoltat propria structură care dezvoltă personal, Academia Adrem, avem o direcţie care găseşte personal, îl dezvoltă, atât la nivelul tehnicienilor, cât şi a specialiştilor cu studii superioare. Gradul de retenţie este de 20%, din 10 persoane 2-3 rămân în companie. Este o luptă continuă, una din preocupările majore pe care le am ca CEO“, a spus şi Corneliu Bodea, fondatorul Adrem Invest.

    Indiferent de industrie, problema forţei de muncă rămâne o preocupare pentru angajatori, care afirmă la unison că vorbim în continuare de o piaţă a angajatului în România, deşi, aşa cum spune Bogdan Badea abundenţa de CV-uri din piaţă nu este neapărat un semn bun, ci arată mai degrabă spre categorii de salariaţi care caută activ să îşi schimbe locul de muncă.

     

     

     

     

     

     

  • Salariu de 1200 de euro! Nu ai nevoie de studii superioare

    Oricine îşi caută un loc de muncă zilele acestea trebuie să ştie că există disponibil pe piaţă un job al cărui salariu se ridică la 1200 de euro şi nu obligă la studii superioare. Pe platformele de recrutare sunt sute de anunţuri de angajare pentru acest post.

    Salariu de 1200 de euro fără studii superioare

    Jobul care este remunerat cu un salariu de 1200 de lei pe lună şi nu presupune a avea studii superioare este cel manager de securitate. Candidatul ideal pentru acest rol are studii medii sau superioare, pregătire profesională cu privire la planificarea/ executarea activităţilor de pază şi cunoştinţe despre activitatea de securitate, precum şi abilităţi puternice de comunicare, rezolvare a problemelor şi planificare. Experienţa profesională pe un post similar reprezintă un plus în candidatura unei persoane.

    Cititi mai multe pe www.mediaflux.ro

  • Ce salariu fabulos are Christina Verchere, CEO-ul Petrom, unul dintre cei mai importanţi executivi din România

    Christina Verchere, CEO-ul Petrom, a avut un salariu de bază de 415.300 de euro în anul 2022, adică 35.000 de euro lunar, iar în 2022 bonusurile şi acordarea de acţiuni au adăugat circa 1 mil. euro, aşadar un pachet salarial brut de 1,5 mil. euro

    Cea mai mare companie din România, şi din acţionariatul căreia fac parte inclusiv viitorii pensionari prin intermediul fondurilor de pensii private Pilon II, a publicat într-un raport anual veniturile conducerii, adică veniturile celor care ţin cârmele Petrom, companie evaluată de investitorii de la Bursa de la Bucureşti la circa 6 miliarde de euro.

    Astfel, Christina Verchere, CEO al OMV Petrom (SNP), cea mai mare companie listată la Bursa de la Bucureşti în termeni de capitalizare, a publicat în raportul cu privire la remunerarea conducerii aferent anului 2022, pe care investitorii îl pot accesa la secţiunea AGA, un salariu brut de bază de 415.000 de euro în 2022, adică circa 35.000 de euro lunar. Spre comparaţie în 2021 salariul brut de bază a fost de 414.000 euro.

    Bonusul anual a fost de 595.000 de euro în 2022, la care se adaugă şi tranşa planului de stimulare pe termen lung (LTIP), care include acţiuni în perioada 2020-2022, de aproximativ 463.800 de euro. Aşadar, din bonus şi din acţiuni, Christina Verchere a adăugat 1 mil. euro la remuneraţia brută, rezultând în total 1,48 milioane de euro în raportul pe 2022. Spre comparaţie în raportul precedent Christina Verchere a publicat 1,45 mil. eur.

    Alina Popa, CFO şi membru al directoratului Petrom, a publicat un salariu de bază de 272.300 de euro, adică 23.000 de euro lunar, plus un bonus de 153.000 de euro plus tranşa LTIP de 186.000 de euro, aşadar o remuneraţie totală de 612.000 de euro.

    Radu Căprău, membru al directoratului responsabil pentru refining&marketing, a publicat un salariu de bază de 283.000 de euro, adică 24.000 de euro lunar, plus un bonus de 157.000 de euro plus tranşa LTIP de 175.000 de euro, aşadar o remuneraţie totală de 615.000 de euro.

    “În plus faţă de componentele remunerării indicate mai sus, membrii Directoratului primesc beneficii în natură, inclusiv maşină de serviciu şi asigurare pentru accidente. Pentru angajaţi străini, au fost convenite indemnizaţii suplimentare (de ex. cazare). Pentru anul financiar 2022, au fost plătite următoarele beneficii în natură: Christina Verchere: 581 euro; Alina Popa: 363 euro; Radu Căprău: 363 euro; Franck Albert Neel: 366 euro; Christopher Veit: 1.400 euro. Membrii Directoratului angajaţi din străinătate primesc o compensaţie pentru planurile de pensie anterioare, în sumele următoare: Christina Verchere: 248.500 euro; Frank Albert Neel: 120.000 euro; şi Christopher Veit: 191.239 euro”.

    La toate aceste sume se adaugă o indemnizaţie de 20%, aplicabilă, cu titlu temporar, tuturor contractelor de muncă în vederea compensării transferului contribuţiilor de asigurări sociale de la angajator către angajat pe baza modificărilor fiscale introduse prin OUG nr. 79/2017, potrivit Petrom.

    OMV Petrom, cea mai mare companie din România, a terminat anul trecut cu un business consolidat de 61,3 mld. lei (circa 12,5 miliarde de euro), de circa 2,4 ori mare faţă de 2021, şi un un profit net de 10,3 miliarde de lei (peste 2 miliarde de euro), unic în istoria României.

    Cu o producţie de petrol şi gaze în scădere, motorul principal care a alimentat aceste rezultate au fost scumpirile. Statul român a încasat direct din toate taxele plătite de OMV Petrom 16,5 mld. lei (3,4 mld. euro), după ce anul trecut a introdus 20 de schimbări în ceea ce priveşte taxarea companiilor din domeniul energetic. Compania a menţionat că, în total, a plătit anul trecut taxe de circa 20 mld. lei către statul român, inclusiv dividende, adică dublu faţă de profitul net.

    Compania este controlată în proporţie de 52% de austriecii de la OMV. Statul român are 20,7%, iar fondurile de pensii circa 13%.

     

     ​