BusinessMagazin

Tag: romania

  • România rămâne campioană europeană la evaziunea de TVA

    România are un deficit de încasare de TVA (VAT Gap) de circa 36%, arată cel mai recent raport al Comisiei Europene. Cifra arată că, practic, guvernul nu încasează 9 mld. euro (45 mld. lei) din TVA, din totalul sumelor care pot fi încasate. Spre comparaţie, deficitul bugetar de anul acesta va fi de circa 88 mld. lei, adică 18 mld. euro.

    În topul celor mai mari deficite de încasare de TVA se mai află Malta(26%), Grecia (18%) şi Letonia (15%).

    Deficitul de încasare de TVA nu înseamnă însă numai evaziunea fiscală. Circa jumătate din acest Gap este format din cotele reduse de TVA. Practic, Comisia Europeană când calculează acest Gap consideră că România ar trebui să încaseze 19% TVA la toate tranzacţiile. Dacă un produs sau serviciu are o cotă de TVA redusă la 9% sau la 5%, de exemplu, diferenţa de până la 9% intră la acest Gap de TVA.

    Datele colectate de Comisia Europeană sunt aferente anului 2021.

    TVA este cea mai importantă taxă pentru bugetul de stat şi a doua resursă a bugetului, după contribuţiile sociale. Guvernul a încasat în 2022 TVA în valoare de 94 mld. lei, adică 20% din totalul veniturilor au provenit din această taxă.

     

     

     

     

     

     

  • Un Chef celebru din Romania prins drogat cu două substanţe, la volan

    Celebrul Chef Foa a fost prins drogat în trafic, în Capitală, conducând sub influenţa a două substanţe periculoase: cocaină şi canabis. Mai mult, avea asupra sa şi 4 ţigarete care au stârnit suspiciunea poliţiştilor. Bucătarul are acum dosar penal.

    Chef Foa, prins drogat

    Chef Foa, fost jurat la emisiunea Masterchef, difuzată de ProTV în anul 2021, a fost depistat în trafic, în Bucureşti, pozitiv la două droguri: cocaină şi canabis, potrivit surselor G4Media.

    Poliţia a anunţat că asupra acestuia au fost găsite şi „4 ţigarete susceptibile de a conţine substanţă vegetală, cu miros înţepător”. A fost dechis un dosar penal.

    La data de 23 octombrie a.c., în jurul orei 17:00, poliţişti din cadrul Brigăzii Rutiere, aflaţi în exercitarea atribuţiilor de serviciu pe raza sectorului 1, au oprit pentru control un autovehicul condus de un bărbat în vârstă de 41 ani.

    Cititi mai multe pe www.mediaflux.ro

  • Banca Mondială: România a pierdut în ultimii 10-15 ani circa 20% din forţa de muncă din cauza emigraţiei, ceea ce duce la decalaje de competenţe, deficite în roluri-cheie, cereri salariale distorsionate. România este ultimul loc în UE în ceea ce priveşte capitalul uman digital

    România trece printr-un proces accentuat de îmbătrânire şi depopulare, în mare parte din cauza emigratiei, în ultimii 10-15 ani peste 2 milioane de români plecând în străinătate, ceea ce înseamnă aproape 20% din forţa de muncă, mulţi dintre ei plecând definitiv, ceea ce a dus la decalaje de competenţe, deficite de forţă de muncă în roluri-cheie (de exemplu, medici), cereri salariale distorsionate şi scăderea productivităţii reale a muncii, arată raportul Diagnostic Sistematic de Ţară Actualizat (România).

    În total, populaţia României a scăzut de la 22,8 milioane la 19,1 milioane între 2000 şi 2021 şi se preconizează că va scădea la 17,8 milioane până în 2030.

    Întrucât românii care emigrează sunt de obicei mai tineri şi cu un nivel de educaţie mai ridicat decât populaţia rămasă, societatea românească îmbătrâneşte şi suferă de pe urma unuia dintre cele mai grave exoduri de creiere din întreaga lume, sunt de părere analiştii BM.

    Vârsta mediană în ţară a crescut de la 34,4 ani în 2000 la 43 ani în 2021. Variaţiile regionale sunt considerabile, Bucureşti-Ilfov înregistrând cea mai mică vârstă mediană din ţară (41 de ani) şi cea mai mică pondere a populaţiei de peste 65 de ani (16,5 %) — cu mai mult de patru ani şi, respectiv, 4,4 puncte procentuale sub nivelurile din Sud-Vest Oltenia.

    Piaţa muncii din România avea rezultate foarte bune înainte de criza generată de pandemia de COVID-19, rata şomajului în categoria 15 – 64 de ani scăzând la 4% în 2019, cel mai scăzut nivel din ultimii 20 ani şi mult sub media UE, de 6,8 %.

    Cu toate acestea, rata ocupării forţei de muncă rămâne scăzută (65,6 % în 2020) în raport cu media UE (67,5 %). Rata de inactivitate a României (30,8 %) este printre cele mai ridicate din UE67, iar participarea la piaţa muncii (69,2 % în 2020) este printre cele mai scăzute, ceea ce limitează oferta de forţă de muncă pe fondul creşterii cererii dintr-o economie în expansiune.

    Participarea tinerilor pe piaţa muncii a fost şi mai mică: 38,3%, cu mult sub media UE de 58%.

    În timp ce oferta de de muncă este în scădere, cererea de competenţe este în creştere şi se preconizează că deficitele şi neconcordanţele între cerere şi ofertă se vor acutiza pe măsură ce dubla tranziţie verde şi digitală avansează.

    Studiul Băncii Mondiale arată că  o mare parte dintre persoanele cu studii superioare sunt fie suprainstruite pentru ocupaţia lor, fie lucrează într-un sector care nu corespunde domeniului lor de studii.

    România are rezultate slabe şi la capitolul competenţe digitale, clasându-se pe ultimul loc în UE în ceea ce priveşte capitalul uman digital.

    Mai puţin de o treime dintre persoanele între 16 şi 74 de ani au cel puţin competenţe digitale de bază (faţă de media UE de 58 %) şi doar 35 % au cel puţin competenţe software de bază (faţă de media UE de 61 %).

    Dintre zonele urbane din UE, cele din România se situează pe ultimul loc în ceea ce priveşte competenţele digitale, iar dintre zonele rurale, cele din România se situează pe penultimul loc.

    Deşi România are o proporţie relativ mare de absolvenţi în domeniul TIC (5,6 % din totalul absolvenţilor în 2020, faţă de media UE de 3,6 %), ponderea specialiştilor TIC în cadrul forţei de muncă (2,2 %) este mult inferioară celei din restul UE (3,9 %).

    Există şi „oaze” de competenţe digitale, dar adesea acestea par să deservească pieţele străine: România este singura ţară din UE prezentă în topul celor mai mari 20 de furnizori de lucrători în domeniul dezvoltării de software pe platformele de muncă online în limba engleză.

    Sistemul de educaţie şi formare reuşeşte cu greu să ofere competenţele de care este nevoie, iar faptul că nu există o conexiune între angajatori, lucrători şi furnizorii de educaţie şi de formare determină diferitele părţi interesate să acţioneze în mod izolat.

    Ca atare, doar aproximativ 20% din nevoile actuale ale pieţei muncii sunt acoperite.

    Atât numărul elevilor care părăsesc timpuriu şcoala, cât şi rata analfabetismului funcţional şi calitatea învăţământului terţiar reprezintă motive de îngrijorare, arată raportul BM. România are performanţe deosebit de slabe în raport cu mediile UE, înregistrând un număr mare de persoane neîncadrate profesional şi care nu urmează niciun program educaţional sau de formare, dar şi de persoane care părăsesc timpuriu şcoala.

    România are cea mai mică rată de participare la învăţarea pe tot parcursul vieţii din UE, din cauza barierelor culturale şi sistemice. Aproximativ 1 % dintre persoanele cu vârste cuprinse între 25 şi 64 de ani participă la activităţi de învăţare în rândul adulţilor, cu mult sub obiectivele naţionale şi sub media UE de 9,1 %.

    Din păcate, deşi există suficiente fonduri europene pentru a sprijini extinderea programelor destinate pieţei muncii, România este ţara din UE care cheltuieşte cel mai puţin în acest domeniu în raport cu PIB-ul său — doar 0,09 % din PIB în 2018, mai puţin de 10% din suma cheltuită în medie în UE-27). În plus, 40% din cheltuieli sunt destinate mai degrabă unor măsuri pasive decât unor măsuri active care să vizeze stimularea perspectivelor de activitate lucrativă sau a capacităţii de câştig.

     

  • Surpriză: Ed Sheeran revine în Bucureşti pentru un concert

    Starul Britanic Ed Sheeran vine la Bucureşti pe 24 august 2024 pentru a susţine un concert pe Arena Naţională. Evenimentul face parte din turneul mondial „+ – = ÷ x” susţinut de artist anul viitor.

    Biletele pentru concert vor fi puse în vânzare începând cu joi, 26 octombrie, acestea putând fi achiţionate de pe site-ul cts.eventim.ro.

    Ed Sheeran nu este pentru prima dată în România, acesta a mai cântat la Bucureşti în iulie 2019 în faţa a peste 50.000 de spectatori.

    În deschiderea show-ului va cânta artistul Calum Scott, devenit faimos după participarea la „ITV Britain’s Got Talent”.

  • Exclusiv ZF Corporate. Cum se prezintă acţiunile celor patru mari operatori telecom din România. Trei emitenţi, pe plus anul acesta. Indicatorii PER, cuprinşi între 2x şi 18x

    ♦ Două companii înregistrează evoluţii sub indicii pieţelor în care sunt listate ♦ Telekom, în linie cu dinamica benchmark-ului DAX

    Principalii operatori privaţi de telecom prezenţi pe piaţa naţională înregistrează evoluţii ale acţiunilor cuprinse între minus 10,5% şi plus 16% de la începutul anului încoace, trei din patru afişând creşteri în acest interval, arată datele agregate de ZF.

    Cea mai mare dinamică este înregistrată de Orange (simbol bursier ORAN), liderul pieţei locale, listat pe Bursa de Valori de la Paris, unde afişează o capitalizare de 29 de miliarde de euro. Evoluţia se încadrează peste creşterea de 5% înregistrată anul acesta de CAC 40, indicele pieţei franceze de capital.

    Compania are un indicator PER (raport capitalizare/profit net) de 17,9x, calculat în funcţie de rezultatele ultimelor 12 luni. Pentru următoarele 12 luni, PER-ul este de 9,6x, spune Claudiu Cazacu, analist al casei de brokeraj XTB România.

    Veniturile totale au ajuns la 21,5 miliarde de euro în prima jumătate a anului, cu 2% peste nivelul perioadei similare din 2022, creşterea fiind susţinută de evoluţia serviciilor de retail, care au beneficiat de pe urma majorării preţurilor. EBITDA-AL (câştiguri înainte de dobânzi, taxe, depreciere şi amortizare, dar după contractele de leasing) a urcat cu 0,8% la aproape şase miliarde de euro, se arată în raportul semestrial al Orange.

    Veniturile din exploatare ale grupului au scăzut cu 11% la 2,1 miliarde de euro. Pe piaţa locală, Orange şi-a propus să realizeze investiţii de 200 de milioane de euro anul acesta.

    Al doilea cel mai ridicat randament îi aparţine lui Digi Communications (DIGI), respectiv 15,2%, pe fondul unor tranzacţii de 133 de milioane de lei de la începutul anului la Bursa de Valori Bucureşti. Aici, indicele BET s-a apreciat cu 22% în acest interval. PER-ul ultimelor 12 luni (excluzând exit-ul din Ungaria) este de 9,2x, iar acelaşi indicator forward este de 11,2x.

    Dacă luăm în calcul vânzarea operaţiunilor din ţara vecină, grupul a avut un rezultat net de 400 de milioane de euro în 2022, faţă de un un profit de 85 de milioaen de euro fără exit.. La S1/2023, Digi a raportat venituri de 809 milioane de euro, plus 12,9%, şi un profit din operaţiuni continue de 26,8 milioane de euro, minus 12,7%. În România, veniturile s-au majorat cu 4,5% la 474,4 milioane de euro.

    Recent, filiala din Spania a Digi şi compania Abrdn au finalizat prima investiţie prin care dezvoltă reţeaua de fibră optică din Spania, vizând un număr de 1,35 milioane de locuinţe. Proiectul implică o investiţie totală de până la 300 de milioane de euro şi îşi propune acoperirea a circa 2,5 milioane de gospodării.

    Digi are o valoare de piaţă de 3,6 miliarde de lei la BVB, echivalentul a circa 750 de milioane de euro.

    Deutsche Telekom (DTE), a cincea companie telecom din lume în funcţie de capitalizare, fiind evaluată la 101 miliarde de euro, ocupă locul trei în clasament, cu un avans de 7% al acţiunilor anul acesta la Frankfurt, pe un indice DAX în creştere tot cu atât. Societatea este considerată însă cea mai „scumpă” din listă, cu un PER de 18,4x.PER-ul estimat este de 10,9x.

    Veniturile din servicii au însumat 23 de miliarde de euro în T2/2023, plus 1,4% an/an, în timp ce EBITDA-AL ajustată – unul dintre principalii indicatori folosiţi în industria telecom – a urcat cu 1,5% la 10 miliarde de euro. În urma publicării raportului trimestrial, grupul şi-a actualizat uşor în sus estimarea pentru EBITDA-AL de la finalul anului, aşteptându-se în acest sens la 41 de miliarde de euro.

    În 2018, Deutsche Telekom spunea că plănuieşte să părăsească piaţa din România, unde competiţia este prea mare, demarând la acea vreme negocierile pentru vânzarea operaţiunilor de aici. Totuşi, compania a vândut între timp doar operaţiunile diviziei fixe, iar Orange încă încearcă să integreze fostul Romtelecom. Digi a fost aproape de semnarea unei achiziţii aTelekom Mobile România în 2020. Ulterior, o serie de discuţii cu grupul telecom United Group şi fondul de investiţii ACP s-au încheiat, la fel, fără succes.

    Ultima poziţie este deţinută de grupul Vodafone (VOD), ale cărui acţiuni s-au depreciat în 2023 cu 10,5% pe Bursa de la Londra, unde indice FTSE 100 a pierdut 1,5%. Totuşi, acţiunile VOD sunt în prezent cele mai subevaluate, cu un PER de 2,1x. Estimând rezultatele din următoarele 12 luni, reprezentantul XTB oferă însă un PER de 13,8x.

    Cu o capitalizare de 24 de miliarde de euro, grupul britanic a raportat venituri din servicii de 9,1 miliarde de euro în T1/2023, în scădere cu 4,2% an/an. Profitul s-a majorat cu 775% la 5,43 miliarde de euro pe fondul fuziunii cu operatorul Three din Regatul Unit. Pe de altă parte, veniturile din exploatare au coborât cu 34,6% la 935 de milioane de euro.

    În perioada aprilie-iunie 2023, Vodafone România a înregistrat venituri din servicii de 189 de milioane de euro, plus 2%.

     

  • Asociaţia ÎntreVecini solicită autorităţilor crearea unui grup de lucru pentru extinderea spaţiilor verzi din oraşele din România (P)

    Asociatia ÎntreVecini, proiectul care susţine crearea de comunităţi sustenabile la bloc, a transmis o scrisoare deschisă către Premierul României, Marcel Ciolacu, şi către Preşedintele Camerei Deputaţilor, Alfred – Robert Simonis, prin care solicită crearea unui grup de lucru interdisciplinar şi intersectorial, pentru a crea o strategie credibilă şi un plan de acţiune în privinţa extinderii spaţiului verde din oraşe. 

    Motivul acestei solicitări vine din faptul că Bucureştiul este unul dintre oraşele europene cu cea mai mică suprafaţă de spaţii verzi pe cap de locuitor. Capitala României este şi oraşul cu cele mai mari costuri sociale cauzate de poluarea aerului din UE – peste 6 miliarde de euro anual, asociate cu decese premature, tratamente medicale, scăderea productivităţii sau probleme de sănătate derivate. 

    Lipsa spaţiului verde de calitate în vecinătate afectează în fiecare zi sănătatea a milioane de români, fiind asociată cu nivelurile crescute de poluare a aerului ce contribuie la peste 21.000 de decese premature în fiecare an. 

    Nevoia de acces la mai multe parcuri şi spaţii verzi la nivel naţional este subliniată în mod constant de noi cercetări ce confirmă beneficiile pentru sănătatea mentală şi fizică ale recreerii în aer liber. Spaţiul verde contribuie, de asemenea, în mod semnificativ la lupta cu schimbările climatice, prin combaterea efectelor de insulă de căldură urbană, a poluării aerului, solului sau apei, prin creşterea biodiversităţii sau asigurarea protecţiei împotriva fenomenelor meteo extreme.

    “Românii au nevoie de, vor şi merită mai mult spaţiu verde. Spaţiile verzi sunt un factor indispensabil nu numai în efortul de mitigare şi adaptare la schimbările climatice, ci şi în asigurarea calităţii vieţii în mediul urban. Pentru creşterea numărului spaţiilor verzi de calitate în oraşe, la blocuri şi nu numai, solicităm crearea la nivelul Guvernului al unui grup de lucru interdisciplinar şi intersectorial, cu reprezentanţi ai administraţiilor locale, ONG-urilor, mediului privat şi cel academic, experţi locali şi internaţionali, pentru a crea o strategie credibilă şi un plan de acţiune cu scopul de a atinge minimul de 26mp spaţiu verde de calitate pe cap de locuitor în localităţi, reglementat prin O.U.G. nr. 114/17.10.2007.”, menţionează reprezentanţii ÎntreVecini în Scrisoarea Deschisă. 

    Asociaţia propune 4 sub-teme de lucru: 

    1. Spaţiul Verde Disponibil

    2. Calitatea Spaţiului Verde

    3. Finanţarea Spaţiului Verde

    4. Responsabilităţile pentru crearea de noi spaţii verzi, dezvoltarea şi întreţinerea celor existente.

    De asemenea, în scrisoarea deschisă adresată autorităţilor, ÎntreVecini vine cu 12 recomandări:

    Suprafaţa Spaţiului Verde

    1. Realizarea sau actualizarea şi operaţionalizarea Registrului Spaţiilor Verzi de către autorităţile locale, pentru evaluarea obiectivă a suprafeţei de spaţiu verde pe cap de locuitor şi a locaţiilor acestora, contribuind semnificativ la protejarea spaţiilor verzi existente şi dezvoltarea lor.

    2. Crearea de noi spaţii verzi accesibile, în proximitatea blocurilor, inclusiv prin finanţarea creşterii numărului spaţiilor verzi de calitate în şcoli şi campusuri universitare, şi deschiderea acestora către public după program. 

    3. Achiziţionarea sau închirierea de noi terenuri cu scopul de a deveni spaţii verzi.

    Calitatea Spaţiului Verde

    1. Elaborarea unor cerinţe minime obligatorii şi recomandate cu privire la calitatea spaţiului verde, pentru încurajarea plantelor native, care contribuie pozitiv la calitatea solului prin asigurarea diversităţii de soi şi încurajarea biodiversităţii (floră şi faună).

    2. Realizarea în parteneriat cu mediul academic, societatea civilă sau mediul privat a unor ghiduri cu recomandări pentru creşterea şi întreţinerea spaţiului verde.

    3. Descurajarea betonării/ asfaltării excesive, încurajarea circularităţii prin reciclare, agriculturii urbane şi permaculturii.

    Finanţarea Spaţiului Verde

    1. Realizarea unui buget estimativ pentru a atinge prevederile naţionale care prevăd asigurarea unui spaţiu verde de minimum 26 de mp pe cap de locuitor în localităţi.

    2. Realizarea cadrului legislativ pentru crearea unui fond la nivelul primăriilor prin taxarea tuturor clădirilor noi pentru cumpărarea şi/sau închirierea unor noi spaţii publice, cu scopul de a deveni spaţii verzi de calitate în proximitate.

    3. Crearea la nivelul AFM a unor programe de finanţare pentru asociaţiile de proprietari, organizaţiile non-guvernamentale şi operatorii economici care vor să contribuie la creşterea numărului spaţiilor verzi de calitate.

    Responsabilităţi cu privire la Spaţiul Verde

    1. Crearea unui grup de lucru în parteneriat cu experţi din mediul public sau privat, instituţii de învăţământ de profil şi societatea civilă sau instituţii internaţionale.

    2. Încurajarea parteneriatelor public-private prin clarificarea procesului de autorizare la nivel local a lucrărilor de creştere a suprafeţei spaţiilor verzi în spaţiile publice, în special grădinile blocurilor, de către locatari, cu susţinerea organizaţiilor non-guvernamentale şi operatorilor economici, prin aprobarea unui proiect de amenajare depus de către doritori.

    3. Clarificarea responsabilităţilor în rândul autorităţilor publice, locale şi centrale cu privire la crearea, dezvoltarea şi întreţinerea spaţiilor verzi. 

    ÎntreVecini este un proiect care susţine crearea de comunităţi sustenabile la bloc, prin: 1) montarea de panouri fotovoltaice pentru a-i ajuta să devină prosumatori; 2) crearea şi amenajarea grădinilor blocurilor, acolo unde oamenii pot să se întâlnească, creând astfel contexte pozitive de dialog; 3) derularea de proiecte de către vecini în jurul Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă ale ONU. ÎntreVecini spirjină deja crearea de comunităţi în toate cele 6 sectoare din Bucureşti şi a deschis aplicaţiile pentru comunităţi în Dolj, Galaţi, Gorj, Hunedoara, Mureş şi Prahova, urmând ca în următorii 2 ani să susţină dezvoltarea de comunităţi la bloc şi în restul ţării.

  • În timp ce la Bucureşti guvernul Ciolacu majorează taxele şi impozitele, în Italia guvernul anunţă un plan de 24 de miliarde de euro în reduceri de taxe şi cresteri de salarii pentru a revigora creşterea economică

    Prim-ministrul italian Giorgia Meloni plănuieşte reduceri de taxe şi creşterea salariilor în administraţia publică anul viitor pentru a revigora creşterea economică, chiar dacă investitorii sunt preocupaţi de finanţele ţării, scrie Financial Times.

    În acest timp, în România urmează să intre în vigoare de la 1 ianuarie noile taxe îndelung criticiate de mediul de afaceri autohton şi adoptate în mare grabă de guvernul condus de Marcel Ciolacu.

    Anunţul Italiei, pe care agenţia de rating Fitch îl consideră ca fiind „o relaxare semnificativă a politicii fiscale”, a dus obligaţiunile italiene pe 10 ani la un randament de 5% pentru prima în ultimii 11 ani.

    Giancarlo Giorgetti, ministrul de finanţe italian, a adăugat că bugetul pentru anul viitor este „solid” explicând: „odată ce detaliile vor fi înţelese, pachetul va fi apreciat la nivel european şi de către pieţe”.

    Atât Giorgetti cât şi Meloni au arătat că „spaţiul de menevră” a fost redus de majorarea dobânzilor în zona euro, dobânzi care vor costa statul italian 13 miliarde de euro anual.

    În ciuda constrângerilor bugetare, Italia va reduce obligativitatea plăţilor către serviciile de asigurare socială, cum ar fi pensiile, astfel peste 14 milioane de salariaţi vor primi un salariu mai mare cu 100 de euro.

    Guvernul de la Roma a mai decis reducerea impozitelor pe venit pentru cei cu venituri mici şi medii, aceştia urmând să plătească o cotă unică de 23%. Totodată, urmează şi o creştere de salarii importantă pentru cei din sectorul public, medical şi poliţienesc. 

  • Opinie Corina Mîndoiu, Partener, şi Iulian Pasniciuc, Director EY Romania: Cele patru opţiuni pe care le au cetăţenii din Israel care vor să lucreze din România

    În contextul conflictului armat din Israel (Fâşia Gaza), cu speranţa că această situaţie gravă nu se va prelungi, este bine de ştiut de către cetăţenii israelieni care iau în considerare stabilirea temporară în alte ţări, ce opţiuni poate oferi România în acest sens.

    Prima variantă este cea mai la îndemână, respectiv, potrivit legislaţiei naţionale, aceştia pot opta pentru sosirea în România în baza paşaportului. Şederea pe teritoriul ţării noastre este permisă pentru maximum 90 de zile în orice perioadă de 180 zile, decizie pentru care cetăţenii israelieni nu au nevoie de viză de scurtă şedere din partea autorităţilor române (Ambasada României din Tel Aviv).

    A doua variantă este obţinerea statului de nomad digital, de data aceasta fiind necesară depunerea unui set de documente la Ambasada României din Tel Aviv, pe baza căruia se poate acorda viza de nomad digital. Este bine de ştiut faptul că, în acest caz, procedura poate dura până la două luni, fiind necesare verificări în detaliu şi o listă destul de lungă de documente, precum cazierul judiciar apostilat, certificatul de atestare fiscală, la fel cu apostilă, fluturaşii de salariu prin care se face dovada că cetăţeanul a încasat în ultimele 6 luni o remuneraţie minimă de trei salarii medii pe economie în România.

    Autorităţile române au stabilit, în urmă cu doi ani, regulile de obţinere a vizei de nomad digital, pe care le aplică toate ambasadele României. Precizarea importantă aici este faptul că, potrivit legislaţiei în vigoare, străinii care au obţinut statutul de nomad digital (viză de lungă şedere şi permis de şedere, de altfel) beneficiază de scutire de la plata impozitului şi contribuţiilor sociale timp de 183 de zile pe an (aprox. 6 luni). În cazul în care locuiesc şi muncesc mai mult în România pe parcursul unui an, nomazii digitali pot deveni rezidenţi fiscali aici, veniturile acestora fiind impozitate ca în cazul unui cetăţean român obişnuit.

    A treia variantă pentru un cetăţean străin care optează să plece temporar din zona de conflict şi să se stabilească/să lucreze remote din altă ţară, poate fi aceea de a ajunge în România pe baza paşaportului, după care să încerce o solicitare pentru viză de nomad digital pentru o altă ţară europeană, desigur, subiect al acceptului acestor ţări de a solicita acest tip de viză la ambasadele lor din Bucureşti. Grecia, Cipru, Spania, Ungaria şi altele sunt ţări în care această viză se obţine mult mai facil şi mai rapid. Angajaţii israelieni pot fi în situaţia de a lucra fie pentru un angajator din Israel, fie pentru orice altă companie din lume care le permite să lucreze remote.

    A patra opţiune ar fi sosirea în baza paşaportului (cu şedere de 90 zile), după care oricare cetăţean poate solicita statului român protecţie internaţională (azil), ceea ce i-ar permite acestuia să rămână în România peste termenul de trei luni legale, timp în care îşi poate continua munca remote pentru angajatorul din străinătate.

    De menţionat este şi faptul că, în cazul războiului din Ucraina, Uniunea Europeană a decis să ofere, pe lângă ajutoare financiare şi umanitare pentru cetăţenii ucraineni care au părăsit ţara aflată în război, şi aşa-numita „protecţie temporară”, respectiv un pachet cu mai multe beneficii. Prin urmare, ar putea intra în discuţie, în cazul în care starea de război va continua, extinderea protecţiei temporare şi pentru cetăţenii israelieni. Printr-o astfel de reglementare, aceştia pot obţine un drept de şedere, printr-o procedură simplificată, care le-ar permite să stea mai mult de perioada prevăzută de fiecare stat european, în baza paşaportului, şi de a lucra remote.

    Autori: Corina Mîndoiu, Partener, Impozit pe venit şi contribuţii sociale, EY România şi

    Iulian Pasniciuc, Director, Impozit pe venit şi contribuţii sociale, EY România

     

     

  • Operatorii portuari din România vor beneficia de o schemă de ajutoare de stat de 24 mil.euro, aprobată de Comisia Europeană, pentru îmbunătăţirea infrastructurii şi a funcţionării culoarelor de solidaritate Ucraina-UE

    Comisia Europeană a aprobat o schemă de ajutoare în valoare de până la 24 de milioane euro (118,6 milioane lei) în România pentru sprijinirea investiţiilor în porturile maritime şi interioare în contextul războiului Rusiei împotriva Ucrainei.

    Schema a fost aprobată în temeiul cadrului temporar de criză şi de tranziţie privind ajutoarele de stat, adoptat de Comisie la 9 martie 2023 pentru a sprijini măsuri în sectoare care sunt esenţiale pentru accelerarea tranziţiei verzi şi reducerea dependenţei de combustibili.  

    România a notificat Comisia cu privire la schema de ajutor de stat lansată pentru sprijinirea operatorilor portuari privaţi în contextul războiului Rusiei împotriva Ucrainei.  

    Companiile vizate vor primi granturi directe cu o valoare limitată a 2 milioane euro per beneficiar. Măsura, finanţată parţial din fondurile de coeziune, va sprijini operatorii portuari privaţi pentru ca aceştia să îmbunătăţească funcţionarea culoarelor de solidaritate Ucraina-UE.

    Ajutorul de stat se va acorda până la 31 decembrie 2023.

     

  • Carmen Sauer, manager cu experientă de 30 de ani în sectorul IT, este noul director SAP Practice în departamentul Technology Consulting al EY România

    EY România a recrutat-o pe Carmen Sauer, cu experienţă de peste 30 de ani în sectorul IT, în functia de director SAP Practice în cadrul departamentului Technology Consulting.

    Carmen Sauer a lucrat timp de mai mult de 20 ani în cadrul consultanţei SAP, cu rol de senior manager, solution arhitect şi program director.

    În noul său rol, Carmen Sauer va fi responsabilă de managementul echipei de consultanţă SAP din cadrul EY România, managementul clienţilor, ofertarea şi implementarea soluţiilor SAP în diverse industrii.

    „Experienţa profesională a lui Carmen Sauer, dobândită în 20 de ani ca senior manager în consultanţă SAP şi în implementarea de proiecte complexe în România şi Europa, aduce un plus de valoare în echipa EY România şi va contribui la creşterea businessului de tehnologie şi consultanţă”, spune Cătălina Dodu, Partener, Cybersecurity Leader EY South Cluster, Head of Consulting, EY România.

    Carmen Sauer deţine o diplomă în computer science, ca absolventă a Facultăţii de Automatică şi Calculatoare, Universitatea Politehnică Bucureşti.