Artistul, scrie San Francisco Chronicle, refuză să cumpere altceva decât clei sau cuttere, preferând să caute materialele pentru lucru prin gunoaiele oraşului. Ideea i-a venit atunci când, angajat de un restaurant dintr-un loc izolat să realizeze nişte lucrări, nu a putut ajunge la un magazin pentru cele necesare şi a fost nevoit să utilizeze ce găsea, cum ar fi hârtie şi carton rămase de la local. La San Francisco, Zombres colindă pe la anumite magazine de unde cere deşeuri, în special ambalaje cu anumite culori, din care realizează diverse tablouri.
Tag: restaurant
-
Care este soluţia inedită la care recurg bucatării care nu vor să îşi deschidă propriul restaurant
La o fermă din Bucks County, Pennsylvania, bucătarul Omar Tate organizează periodic cine la restaurantul său temporar Honeysuckle, unde le prezintă participanţilor detalii despre viaţa de sclavi a strămoşilor săi şi obiecte găsite pe plantaţia unde au muncit aceştia, fiecare fel de mâncare având poveştile lui. Locul unde funcţionează Honeysuckle nu a fost ales întâmplător, de aici fiind de origine proprietarul care i-a ţinut strămoşii în sclavie.
La scară ceva mai mică activează Leigh-Ann Martin din New Jersey, care organizează cine în sufrageria sa pentru doar patru persoane, denumindu-şi proiectul A Table for Four. Ideea i-a venit după o călătorie în Caraibe, inclusiv la rudele sale din Trinidad, iar în prezent organizează mese cu preparate din această ţară, plănuind meniul cu luni înainte de servire.
Chef de meserie, Stephanie Bonnin, de origine columbiană, primeşte clienţi interesaţi de mâncarea columbiană în sufrageria sa în fiecare duminică. Majoritatea celor care iau masa în acest loc ajung s-o facă pe baza recomandărilor prietenilor. -
Cel mai mare lanţ românesc de restaurante se îndreaptă spre afaceri de 40 mil. euro. Compania şi-a crescut afacerile cu 13% anul trecut
Grupul City Grill a incheiat anul 2019 cu o crestere de 13% a cifrei de afaceri fata de anul anterior; cresterea s-a mentinut constanta pe parcursul intregului an, iar cifra de afaceri inregistrata a fost de 187 milioane de lei, fata de 165 milioane in 2018, potrivit unui comunicat de presa trimis de reprezentantii companiei.
Fondat in 2004, Grupul City Grill opereaza in prezent restaurante si cafenele sub brandurile Hanu’ Berarilor, City Grill si City Cafe, Buongiorno, Caru’ Cu Bere, Restaurant Hanu’ lui Manuc, Pescarus si Becker Brau.
Factorii care au determinat evolutia pozitiva sunt cresterea cu 6% a comenzii medii pana la 106 lei, alaturi de investitiile in optimizare si imbunatatirea experientei clientilor, care au determinat un grad mai mare de fidelizare si o frecventa mai mare a vizitelor.
„Anul trecut am sarbatorit 15 ani de la deschiderea primului restaurant City Grill, iar in toata aceasta perioada am cladit si demonstrat ca suntem un partener de incredere atat pentru clienti, care se bazeaza pe noi pentru preparate traditionale proaspete si curate, fara aditivi sau alte suplimente pentru gust, cat si pentru furnizori locali, pe care ii sprijinim sa isi extinda afacerile asigurand stabilitate si chiar finantare pentru dezvoltare, si pentru angajati, in care investim constant prin programe educationale si pachete de beneficii”, spune Daniel Mischie, CEO Grup City Grill.
In restaurantele Grupului City Grill servesc zilnic masa peste 11.000 clienti, iar 25% dintre acestia sunt clienti recurenti, care folosesc aplicatia de fidelizare Out4Food. De altfel, numarul persoanelor inrolate in programul de fidelizare al GrupuluI City Grill in decembrie 2019 depaseste 135.000, in crestere cu 10% fata de aceeasi perioada a lui 2018.
Clientii Out4Food fac in medie 8 vizite pe an in restaurantele noastre. Recent am lansat o versiune noua a aplicatiei, prin care, dincolo de sistemul de acumulare a 10% din valoarea notei de plata, exista o serie de functionalitati care transforma experienta clientului si ii reduc semnificativ timpul de asteptare. De exemplu, din aplicatie se pot adauga produse la comanda, se poate cere nota sau se poate plati direct prin card bancar sau folosind puncte acumulate, deci fara a mai implica ospatarul in acest proces. Inca de la lansarea aplicatiei, in urma cu 8 ani, am fost convins ca tehnologia ne va ajuta mereu pentru optimizare. Iar astazi ne bazam pe ea mai mult ca oricand pentru a fideliza clientii, dar si pentru fluxurile operationale –declara Daniel Mischie, CEO Grup City Grill.
Investitiile din 2019 s-au ridicat la peste 3.8 milioane euro, suma directionata in proiecte de modernizare (reamenajarea Buongiorno Primaverii), consolidare a restaurantelor existente (Hanu’ Berarilor Casa Oprea Soare), deschiderea de noi spatii (restaurantul Becker Brau si extinderea restaurantului Hanul lui Manuc), dar si programe de educatie (cursuri de barista, somelier, pizzer). Pentru 2020, bugetul de investitii depaseste 4 milioane de euro. Suma este alocata pentru extinderea retelei cu 4-5 restaurante noi, dar si pentru continuarea investitiilor in consolidarea zonei si a cladirii monument clasa A Hanu’ Berarilor Casa Oprea Soare. Lucrarile la restaurantul Hanu’ Berarilor de la Natiunile Unite au inceput in urma cu 3 ani, iar valoarea totala a proiectului se apropie de 5 milioane de euro.
Planul de investitii pentru 2020 include si rebranding-ul si reamenajarea restaurantelor cu specific italian Buongiorno, precum si continuarea investitiilor in educatie si perfectionarea resurselor umane, desfasurate prin Academia City Grill si programele de invatamant dual. Pentru 2020, Grupul City Grill mizeaza pe o crestere de 12% a cifrei de afaceri, pe fondul extinderii cu noi restaurante, dar si al interesului in crestere al clientilor fata de preparatele cu specific traditional romanesc.
„Anul acesta ne-am propus sa depasim pragul de 200 milioane de lei si avem bugetata o crestere de 12% fata de 2019. Estimam ca dinamica pozitiva va fi determinata de fidelizarea si mai activa a clientilor, dar si atragerea de noi clienti prin explorarea unor zone noi de meniu si preparate, precum blatul napoletan la Buongiorno sau un numar record de 200 de etichete de vinuri romanesti la Pescarus”, adauga Daniel Mischie.
Grupul City Grill are o echipa permanenta de 1350 persoane, iar in timpul verii numarul angajatilor depaseste 1500 persoane datorita deschiderii teraselor si fluxului mai ridicat de clienti, fiind cel mai mare angajator roman din domeniul hospitalitatii.
-
A renunţat la o carieră peste hotare pentru a-şi deschide o afacere acasă, inspirată de o pasiune din copilărie
„Patiseria şi zona de gastronomie îmi plac de când eram mică. Aveam 12-13 ani când, fiind elevă la Şcoala Americană, trebuia să strângem bani pentru un proiect social. Eu am ales să fac brioşe acasă, pe care le livram clienţilor înainte să merg la şcoală sau după ore. Şi de aici a început să îmi placă să gătesc. Am început să îmi cumpăr ustensile pentru bucătărie – cântar de bucătărie, oale, tigăi, produse pentru gătit prăjituri”, povesteşte Ioana Burcea, fondatoarea restaurantului Frank Bistro & Dessert Bar din Bucureşti. Se opreşte apoi şi se întreabă retoric de unde a moştenit această pasiune: „Mama mea nu găteşte, tata nu găteşte, bunica nu găteşte nici ea. Nu se ştie cum de eu am ales această cale”.
În 2013, după absolvirea liceului, Ioana Burcea a plecat la facultate în Marea Britanie, unde a urmat o şcoală de business la Londra. În ultimul an s-a specializat în domeniul marketingului, dar nu acesta avea să fie domeniul în care să îşi construiască o profesie. „După facultate am hotărât să rămân în Anglia ca să urmez şi un master. Am absolvit masteratul în marketing strategic în cadrul Imperial College London. În cadrul acestor cursuri am studiat mai multe industrii, iar la final am ales să merg în zona de gastronomie – patiserie, pentru că asta mi-a plăcut.
Apoi am plecat spre Paris să urmez cursurile de patiserie în cadrul şcolii culinare şi de ospitalitate Le Cordon Bleu”, îşi aminteşte antreprenoarea. După aceste cursuri, pe care le-a urmat în 2017 şi 2018, a deschis, anul trecut, Frank Bistro & Dessert Bar, în urma unei investiţii de aproximativ 100.000 de euro. O bună parte din fonduri au fost direcţionate în zona de bucătărie, care în prezent găzduieşte trei bucătari. În total, în cadrul restaurantului lucrează acum şase persoane. De asemenea, Frank Bistro & Dessert Bar are o capacitate de 22 de persoane la interior, la care pe timp de vară se mai adaugă 40 de locuri pe o terasă intimă care se află în faţa restaurantului.
„Anul acesta în luna martie vrem să începem lucrările pentru a extinde terasa cu circa 20-24 de locuri, pentru a mări capacitatea de găzduire a restaurantului având în vedere că putem servi în jur de 200 de persoane odată cu bucătăria pe care o avem”, descrie Ioana Burcea ambiţiile sale pentru anul în curs. Mare parte din materia primă folosită la prepararea bucatelor din restaurant este achiziţionată de pe piaţa locală, însă carnea, brânzeturile, untul, făina şi smântâna sunt importate din Franţa, Italia, Argentina. „Pregătim totul în casă, de la dulceţuri, sosuri, pâine, chifle pentru burgeri, îngheţată, iar unele preparate necesită, spre exemplu, folosirea unui unt mai gras decât găsim pe piaţa locală, astfel că trebuie să aducem unt din Franţa sau Belgia, sau smântâna la fel”, explică antreprenoarea.
În ceea ce priveşte preparatele preferate de clienţii care trec pragul restaurantului, Ioana Burcea spune că a observat o migrare a consumatorilor spre mâncarea sănătoasă, observaţie susţinută şi de unul dintre bucătarii restaurantului.
„În general burgerii sunt cel mai comandaţi. Ouă Benedict, avocado cu ricotta (brânză italienească), salate, tarte cu ricotta. Lumea caută alternative la mâncarea tradiţională, dar caută şi să consume ce este în trend acum, precum avocado. Se cere avocado foarte mult şi este bine, că din el poţi să faci orice”, spune Octavian Ivaşcu, bucătar cu experienţă de peste 10 ani. El are în plan să aducă şi câteva îmbunătăţiri meniului din restaurant, adăugând la acesta o varietate mai mare de preparate din peşte, fructe de mare şi vită, spre exemplu. Având în vedere că restaurantul Frank a luat naştere abia la jumătatea anului trecut, antreprenoarea nu a putut oferi cifre legate de situaţia financiară a businessului. Ea spune că până în prezent, din punctul de vedere financiar, businessul a fluctuat lună de lună şi speră ca în următoarele şase luni situaţia să se stabilizeze. „Am avut luni bune şi luni proaste. Spre exemplu, luna noiembrie a fost foarte bună, cu mulţi clienţi şi evenimente, dar decembrie a fost pustie. Nu am o situaţie clară acum în ceea ce priveşte partea financiară, dar sper ca în următoarea perioadă să se aşeze lucrurile. Mi-am pus ca target ca oricare este cifra de afaceri după primul an de activitate, să o cresc în al doilea an cu 25%”, a spus Ioana Burcea.
Pe lângă extinderea terasei, planurile de dezvoltare ale antreprenoarei vizează şi demararea unui alt proiect gastronomic, în zona Floreasca. „Acesta va fi de trei ori mai mare decât este Frank, va avea o capacitate maximă de 150 de locuri la masă, se va întinde pe două etaje, dar nu va fi deschis sub acelaşi nume. De asemenea, anul acesta vrem să producem îngheţată în cadrul Frank şi să o distribuim către alte localuri. Deja am vorbit pentru o colaborare”, descrie fondatoarea Frank Bistro & Dessert Bar ambiţiile sale în continuare.
CV de bucătar
Octavian Ivaşcu şi-a început cariera de bucătar la finalul clasei a VIII-a, când părinţii l-au îndrumat spre un liceu care avea şi un profil gastronomic.
„La sfârşitul clasei a opta nu ştiam pe ce drum să o apuc, iar părinţii m-au îndrumat spre un liceu care avea un profil extra – tehnici de preparare în gastronomie. Eu am vrut să fac şcoala de bucătari la Hotel Park, dar aveam în jur de 14 ani şi nu m-au primit pentru că eram prea mic. Prima practică a fost la restaurantul Mica Elveţie, iar după trei luni de practică m-au angajat”, spune el. La 16 ani, s-a angajat pentru prima dată într-un restaurant şi a lucrat aproximativ un an şi jumătate în cadrul acestuia. „Apoi, după ce am terminat şi liceul, în 2014 m-am angajat într-un local din Centrul Vechi din Bucureşti, unde am lucrat trei ani. Era mai mult cafenea-teatru, dar se şi gătea şi mi-am îmbogăţit experienţa acolo”, povesteşte Octavian Ivaşcu. -
Topul restaurantelor din Bucureşti în 2019: Care este cel mai bun restaurant şi cel mai bun bucătar din Capitală
Restaurantul Le Bistrot Francais din Bucureşti, deţinut de familia de antreprenori locali Preotu, a fost desemnat cel mai bun restaurant din Capitală în 2019, în timp ce Alex Petricean de la Noua şi-a adjudecat titlul de cel mai bun chef, în cadrul premiilor acordate recent de către platforma de evaluare a restaurantelor Restocracy.
Restaurantul Le Bistrot Francais din Bucureşti, deţinut de familia de antreprenori locali Preotu, a fost desemnat cel mai bun restaurant din Capitală în 2019, în timp ce Alex Petricean de la Noua şi-a adjudecat titlul de cel mai bun chef, în cadrul premiilor acordate recent de către platforma de evaluare a restaurantelor Restocracy.
După bucătărie, cel mai bun restaurant Românesc tradiţional a fost desemnat Caru’ cu Bere, cel mai bun restaurant Românesc aristocratic Zahanaua Zexe, iar cel mai bun restaurant restaurant cu noua bucătărie românească a fost desemnat restaurantul Noua.
Clasamentul integral este redat mai jos:
Cel mai bun restaurant din Bucureşti în 2019 – Le Bistrot Français
După bucătărie:
Cel mai bun restaurant Românesc tradiţional: Caru’ cu Bere
Cel mai bun restaurant Românesc aristocratic: Zahanaua Zexe
Cel mai bun restaurant restaurant cu Noua Bucătărie Românească: NOUA
Cel mai bun restaurant Internaţional: Joseph by Joseph Hadad
Cel mai bun restaurant Nord-Mediteranean: Poesia
Cel mai bun restaurant Sud-Mediteranean: Caju
Cel mai bun restaurant Fusion: Loft
Cel mai bun restaurant Japonez: Yuki
Cel mai bun restaurant Libanez: Piccolo Mondo
Cel mai bun restaurant Grecesc: Amvrosia
Cel mai bun restaurant Spaniol: Pata Negra
Cel mai bun restaurant Chinezesc (European): Zen Garden
Cel mai bun restaurant Urban creativ: Maison des Chefs by Mega ImageDupă specificul dominant:
Cel mai bun restaurant de Peşte şi fructe de mare: Raionul Floreasca
Cel mai bun Oyster & Caviar bar: Le Vivier
Cel mai bun Sushi bar: SushiRoom
Cel mai bun Steakhouse: OshoPremii speciale:
Cel mai bun restaurant nou deschis: KANE
Restaurantul Cel mai bun prieten al copiilor: Complex Herăstrău
Cel mai apreciat show de restaurant: Locanta JarişteaCel mai bun chef din Bucureşti în 2019: Alex Petricean
Tinerii chefs români pe care Restocracy îi apreciază cel mai mult (Restocracy applauded Romanian young chefs) (în ordine alfabetică):
Adrian Tihulca (Loft)
Alex Melinte (Poesia)
Alexandru Dumitru (fost la Bistro Ateneu)
Alexandru Iacob (Maison des Chefs)
Cătălin Jernoiu (BistroMar)
Cătălin Petrescu (Argentine)
Cristian Lazăr (Prime)
Daniel Palici (Maize)
Iulian Constantin (ZenSushi)
Nicu Lică (JW Marriott Bucharest Grand Hotel)
Nicolai Tând (La Cantine de Nicolai)
Radu Ionescu (Kaiamo)
Sorin Miftode (Le Bistrot Francais)
Cătălin Bejenariu (Kane)Menţiunile speciale “Preferinţele Restocracy” de anul acesta:
Mesogios
Cherhanaua Ancora
AmalgamTopul Restocracy al Mâncărurilor din Bucureşti în 2019
Peşte, cu subcategoriile peşte crud şi marinat, respectiv peşte gătit la cald
Fructe de mare, cu subcategoriile fructe de mare crude şi marinate, respectiv gătite la cald
Sushi, cu subcategoriile suhi, sashimi, ramen şi udon
Steak, cu subcategoriile vită nejaponeza, respectiv japoneză
Foie gras
Paste, cu subcategoriile paste şi risotto
Humus, cu subcategoriile humus şi kibbyÎn concurs s-au înscris 40 dintre cele mai bune restaurante ale oraşului. Au fost 75 de evaluatori din peste 30 de ţări în jurii, dintre care peste 20 de ambasadori străini acreditaţi în România, personalităţi din business, cultură şi alte domenii.
-
Oraşul din România unde 4 restaurante au fost incluse în topul celor mai bune localuri de pe cinci continente
Patru restaurante din Craiova se află în topul celor mai bune localuri de pe cinci continente, iar în 2019 au fost incluse în ghidul culinar Gault&Millau, un ghid gastronomic internaţional rezent în peste 25 de ţări ale lumii.
Unul dintre cele cinci restaurante incluse în ghidul culinar Gault&Millau se află într-o casă boierească, monument istoric, construită în anul 1911 de familia Ghizdăvescu. Aspectul impunător al locului se îmbină perfect cu meniul modern, inspirat din bucătăria internaţională.
Circa 150 de persoane vin zilnic în restaurant, atrase de preparatele ce se bazează pe fructe de mare şi carne de vită black angus. Numai anul acesta proprietarul a investit peste o sută de mii de euro în bucătăria restaurantului, iar rezultatele se văd: localul este cotat ca cel mai bun din Bănie.
„Pe tripadvisor suntem chiar pe primul loc şi ne menţinem de circa şapte-opt luni. Nu am avut habar despre demersul celor de la Gault&Millau, iar ulterior am fost surprinşi când am aflat de ghid. Nu le-am simţit prezenţa în restaurant. La noi vin foarte mulţi străini, lume diversă. (…) Am investit într-un cuptor pe cărbuni, un frigider de maturare a cărnii de vită şi atunci şi preparatele ies mai deosebite. Cred că noi cu asta atragem foarte mult. Meniul este unul internaţional, dar în ultimul an ne-am bazat foarte mult pe <straek-uri>, dar suntem la fel de buni şi pe fructele de mare, pe preparate din carne de vită. Una peste alta, ne străduim să avem rezultate cât mai bune”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Marius Bănică, managerul restaurantului.
Andrei Voica a lucrat 10 ani în Spania, ca bucătar. S-a întors în ţară hotărât să facă bani din pasiunea sa pentru bucătărie. A câştigat un concurs gastronomic în 2017 şi-a deschis propriul restaurant.
Andrei este, însă, implicat în mai multe proiecte: este cel care hrăneşte sănătos fotbaliştii echipei Universitatea Craiova, dar instruieşte şi alţi tineri în arta culinară. Şi restaurantul său a fost inclus în ediţia 2019 a ghidului culinar Gault&Millau.„Este foarte greu să ajungi acolo pentru că, din câte am observat, cei care jurizează o farfurie, sunt oameni profesionişti, care cunosc foarte bine tainele bucătăriei. Drumul este lung, iar restaurantul meu are 2 ani şi jumătate. Să ajungă în primele două sute de restaurante din România, pentru mine este o mândrie şi nu vreau să mă opresc aici.(…) Eu cred că i-am cucerit (pe specialiştii de la Gault& Millau – n.r.) aşa cum mi-am cucerit şi clienţii, care de patru ori pe săptămână îmi calcă pragul, prin gust şi prin ceea ce punem în farfurie. Farfuriile noastre, spun <noastre> pentru că, fără o echipă, eu aş fi nimeni, vizual arată foarte bine şi predomină gustul. Cred că mă defineşte rapiditatea în mişcări şi în gândire în bucătărie. Într-o bucătărie de <a la carte> trebuie să fii rapid, deschis la minte”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Andrei Voica, proprietarul restaurantului.
Un alt restautrant deschis în Craiova în 2017, cu o capacitate de o sută de locuri şi un meniu care se bazează pe bucătăria internaţională a fost şi el inclus în topul restaurantelor apreciate de specialiştii de la Gault&Millau.
„A fost o surpriză pentru noi. Suntem încântaţi de includerea în ghidul Gault&Millau şi vrem să ne mulţumim clienţii şi să ne ridicăm la înălţimea aşteptărilor acestora. Meniul nostru se bazează pe bucătăria internaţională. Avem de la preparate clasice, la fructe de mare şi piept de raţă”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Diana Mateiţă, reprezentant al restaurantului.
Al patrulea restaurant din Craiova inclus în ediţia 2019 a ghidului culinar Gault&Millau este specializat pe vinuri şi fripturi. Aici pasiunea pentru gătit se îmbină cu seratele de jazz şi swing, organizate la fiecare sfârşit de săptămână.
Potrivit reprezentanţilor restaurantului, specialitatea casei este „carne pe piatră încinsă”, iar localul deţine în portofoliu şi peste 10 crame, cu o varietate mare de vinuri.
În România, peste 200 de restaurante din 15 oraşe ale ţării au fost incluse în ediţia 2019 a ghidului gastronomic internaţional Gault&Millau.
-
Cât costă deschiderea unui restaurant Salad Box şi în cât timp se poate amortiza investiţia într-un astfel de restaurant
„Salad Box încearcă să ofere o alternativă sănătoasă şi calitativă a produselor de tip fast-food, cu un meniu bogat în produse proaspete şi delicioase, dezvoltând accelerat în afara ţării încă de la începuturi cu ajutorul francizaţilor noştri, care au crezut în noi”, descrie Dan Isai conceptul lansat pe piaţa locală în urmă cu aproximativ 7 ani. Din România – Cluj-Napoca mai exact – reţeaua Salad Box s-a extins în 12 ţări, pe trei continente. Dintre cele 65 de unităţi de restaurante, 10 sunt operate în mod direct, restul fiind francize: „Am scăzut numărul de restaurante operate de noi pentru a ne putea concentra pe dezvoltarea conceptului şi sistemului de francize, care este un model scalabil. Ulterior, când dezvoltarea o să ajungă la o anumită maturitate, o să operăm şi noi mai multe locaţii”, explică Isai.
Costurile aferente deschiderii unei francize Salad Box sunt cuprinse între 100.000 de euro şi 800.000 de euro, diferenţa între investiţia minimă şi cea maximă variind, potrivit lui Dan Isai, în funcţie de ţară şi de dimensiunea locaţiei. În costurile unei deschideri sunt incluse taxa de franciză, construcţia şi amenajarea locaţiei, cât şi un depozit cash pentru primele săptămâni de operare.
Durata unui contract de francize este de 5 ani, iar Isai spune că, în urma analizei profilului de francizaţi şi a locaţiilor existente după 7 ani de activitate internă şi externă, Return of Investment (ROI) este stabilizată între 24 şi 30 de luni de activitate. „Acest lucru este condiţionat în mare parte de doi factori majori – investiţia iniţială şi potenţialul locaţiei ca număr de tranzacţii”, spune Dan Isai.
Potrivit antreprenorului, succesul unei unităţi Salad Box este definit de francizatul care o deţine, în cea mai mare parte: „Motivaţia, timpul, banii, atenţia, dezvoltarea lui profesională sunt factorii care definesc succesul şi sunt esenţiali în actul deciziei de a investi sau nu într-o franciză Salad Box”. De asemenea, crede el, o franciză are succes dacă oferă calitate în produsele comercializate şi servicii la un standard ridicat într-o locaţie curată şi atrăgătoare, cu un design unitar. La acestea se adaugă locaţia restaurantului şi eficienţa marketingului la nivel local. „Chiar şi cu toate acestea prezente, clientul educat care devine consumator constant şi nu doar ocazional defineşte în mare măsură succesul sau falimentul unei locaţii, pentru că în final actul de cumpărare aduce sau nu profit.”
Afacerea Salad Box a fost înfiinţată de patru antreprenori locali – Dan Isai, Radu Lupaş, Daniel Lar şi Vlad Lupaş. Potrivit ZF, grupul care are drept ancoră Salad Box cuprinde aproape 10 concepte. Dintre acestea, patru au ajuns şi pe pieţele externe.CV de francizat Salad Box
1. Francizatul/investitorul să îşi dorească să se implice în mod direct şi constant în operarea locaţiei şi, mai înainte de deschiderea acesteia, în toate costurile privind amenajarea spaţiului unde se investeşte peste 50% din suma iniţială;2. Apoi, contează modul în care formează şi coordonează echipa care va deservi locaţia, dedicarea acestora şi profesionalismul afişat în relaţia zilnică pe care o au cu furnizorii, clienţii şi compania.
-
Viaţa în tonuri de Rawz
Andreea Lăzărescu a transformat atenţia la ce pune în farfurie într-un business dedicat consumatorilor care vor să mănânce sănătos, dar nu au timp, răbdare sau pricepere să-şi gătească singuri.
„În mai 2010, împreună cu două prietene, am închiriat o casă de 500 de metri pătraţi (în Bucureşti – n. red.) şi în iunie am deschis «La vie en Rawz – un mic negoţ de ierburi şi magii». Am investit 30.000 de euro – tot ce economisisem ca headhunter – ca să adun la Rawz legumele, fructele, seminţele, ierburile, nucile, alunele, uleiurile, aparatele, ustensilele şi cărţile de care ar avea nevoie cineva ca să înceapă să mănânce ca mine”, îşi aminteşte ea.
Următorul pas a fost să gătească, aşa că şi-a cumpărat două vitrine frigorifice, câteva caserole, un blender, un robot şi o masă şi a început să prepare mai multe feluri de mâncare pentru a le arăta doritorilor că pot mânca sănătos cu doar puţin efort.
„La 12 noaptea făceam aprovizionarea, de pe la 3 dimineaţa găteam, de la 8 la 10 dormeam, apoi făceam curat, umpleam rafturile de produse, scriam de mână mici afişe cu beneficiile ingredientelor (guarana, maca, spirulina), ambalam ce am gătit, îndesam vitrinele frigorifice cu brânză de caju, pesto de busuioc, salată à la russe, pateu de migdale, cremă de tahini, crackers încolţiţi şi deshidrataţi, storceam sucuri din ierburi şi fructe şi la 13 deschideam”, povesteşte Andreea Lăzărescu.
Aşa a luat naştere restaurantul vegetarian Rawz. Businessul s-a transformat însă în 2012, când antreprenoarea a început livrările. A angajat patru scuterişti şi un biciclist, a închis restaurantul – pentru a se putea dedica în totalitate livrărilor – şi a început să cutreiere Capitala cu mâncărurile ei raw vegane.
De doi ani, Andreea Lăzărescu gestionează singură businessul Rawz, însă intenţionează să o coopteze şi pe sora ei, Lucia Stoica, în tot procesul care stă în spatele mâncării raw vegane pe care o prepară şi o livrează.„Am investit, în timp, cam 300.000 de euro. Cea mai mare parte a investiţiei am făcut-o la începutul lui 2019, când am deschis al doilea laborator al Rawz, unde pregătim, din ingrediente proaspete, tratate 100% manual, artizanal, ready meals (meniuri gata preparate – trad.) şi prăjituri pentru câteva mari lanţuri de magazine din Bucureşti.”
Printre retailerii parteneri se regăseşte Mega Image, împreună cu magazinele Shop & Go. Pentru 2019, Andreea Lăzărescu se aşteaptă la o cifră de afaceri de aproximativ 350.000 de euro, iar anul se va încheia cu 30 de angajaţi şi 17 colaboratori permanenţi. Antreprenoarea şi-a făcut deja planurile şi pentru anul 2020, când estimează că businessul va urca la 600.000 de euro.„Planurile pentru anul viitor sunt să perfecţionăm producţia de mâncare sănătoasă ready meal cu livrare către lanţurile de magazine din Bucureşti. Vrem, de asemenea, să continuăm să angajăm mame singure şi femei defavorizate, cărora să le asigurăm, măcar cât timp sunt la serviciu, un mediu de viaţă unde să se simtă în siguranţă.”
Rawz livrează oriunde – acasă, la birou, la şcoală, la metrou, la coafor, la masaj, la sala de gimnastică, la aniversări, la nunţi, botezuri şi evenimente speciale unde consumatorii vor să mănânce sănătos. Clienţii pot fie să-şi cumpere prânzul, micul dejun sau deserturile din lanţurile de magazine din Bucureşti şi Ilfov unde Rawz este prezent, fie să facă direct abonament la Rawz pentru a primi, zilnic, meniul pe care şi-l doresc. Există şi clienţi care comandă candy baruri pentru evenimente sau cei care comandă doar un anumit pachet de câteva ori pe lună.
Andreea Lăzărescu are două spaţii deschise acum – într-unul prepară meniurile pentru abonaţi, iar în celălalt, mâncarea care ajunge în magazine. Un prânz Rawz ajunge la 25 de lei, iar o prăjitură raw vegană costă 15 lei.
Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.
ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.
ARI-Studio – sisteme informatice pentru HoReCa şi retail (Piteşti)
Fondatori: Alexandra Mone, Robert Anton
Investiţie iniţială: 3.000 lei (aproape 700 de euro)
Cifră de afaceri în 2018: 89.000 de euro
Prezenţă: naţională
Tantino Toys – jucării educative pentru copii (Bucureşti)
Fondator: Ancuţa Stoian
Investiţie iniţială: 59.000 de euro
Prezenţă: în magazine fizice şi online, în Europa şi America
La Pescaderia – restaurant cu specific spaniol (Bucureşti)
Fondator: Sorin Barbu
Investiţie iniţială: 180.000 de euro
Prezenţă: Bucureşti
Prăjiturel – laborator de cofetărie (Bucureşti)
Fondator: Cătălina David
Investiţie iniţială: 7.000 de euro
Cifră de afaceri în 2018: 170.000 lei (37.000 de euro)
Prezenţă: Bucureşti
Alphahead – producţie de echipamente pentru motociclişti (Bucureşti)
Fondatori: Georgeta Brehoi, Vishal Narender
Investiţie iniţială: 50.000 de euro
Cifră de afaceri estimată pentru 2019:
100.000 de euro
Prezenţă: online
-
Şoc total: Unul dintre cele mai cunoscute cluburi din Bucureşti devine SUPERMARKET Mega Image
Lanţul de supermarketuri Mega Image va deschide un magazin şi un restaurant în locul clubului Bellagio din Bucureşti, potrivit informaţiilor ZF. Retailerul a cerut acordul locatarilor pentru a remodela spaţiul, care se află de mai mulţi ani în paragină.
Olandezo-belgienii au un alt magazin în diagonală cu acest spaţiu, la câteva zeci de metri depărtare, tot pe formatul supermarket.
Spaţiul ocupat anterior de clubul Bellagio este suficient de mare cât să găzduiască atât un supermarket, cât şi un magazin de tip concept store ce măsoară 2.000-2.500 mp şi care are o serie de insule sau de restaurante adiacente.
Pentru Mega Image nu ar fi primul proiect de acest gen. Ba mai mult, olandezo-belgienii au pariat în ultimul an pe dezvoltarea de foodcourt-uri şi chiar pe deschiderea unui restaurant în zona Floreasca – Aurel Vlaicu.
Retailerul olandezo-belgian are în România circa 720 de magazine, dintre care 50 au fost deschise în prima parte din 2019. Anul trecut compania a obţinut afaceri de 5,7 mld. lei, plus 17%. De altfel, în fiecare din ultimii ani cifra de afaceri a Mega Image a avut creştere de două cifre.
-
Şoc total: Unul dintre cele mai cunoscute cluburi din Bucureşti devine SUPERMARKET Mega Image
Lanţul de supermarketuri Mega Image va deschide un magazin şi un restaurant în locul clubului Bellagio din Bucureşti, potrivit informaţiilor ZF. Retailerul a cerut acordul locatarilor pentru a remodela spaţiul, care se află de mai mulţi ani în paragină.
Olandezo-belgienii au un alt magazin în diagonală cu acest spaţiu, la câteva zeci de metri depărtare, tot pe formatul supermarket.
Spaţiul ocupat anterior de clubul Bellagio este suficient de mare cât să găzduiască atât un supermarket, cât şi un magazin de tip concept store ce măsoară 2.000-2.500 mp şi care are o serie de insule sau de restaurante adiacente.
Pentru Mega Image nu ar fi primul proiect de acest gen. Ba mai mult, olandezo-belgienii au pariat în ultimul an pe dezvoltarea de foodcourt-uri şi chiar pe deschiderea unui restaurant în zona Floreasca – Aurel Vlaicu.
Retailerul olandezo-belgian are în România circa 720 de magazine, dintre care 50 au fost deschise în prima parte din 2019. Anul trecut compania a obţinut afaceri de 5,7 mld. lei, plus 17%. De altfel, în fiecare din ultimii ani cifra de afaceri a Mega Image a avut creştere de două cifre.