BusinessMagazin

Tag: reprezentanti

  • Un sfert de secol de inovaţie pentru pacienţii români

    Compania Janssen a venit în România în 1993, când piaţa farmaceutică locală se afla încă la început, prin intermediul unui distribuitor, având un număr redus de medicamente, printre care se numărau primele tratamente pentru managementul schizofreniei, precum şi singurul produs de la acea vreme care avea o indicaţie pediatrică pentru refluxul gastroesofagian.

    Anul acesta, compania sărbătoreşte 25 de ani de activitate pe piaţa locală. A fost una dintre dintre primele companii internaţionale care au deschis birou în România, contribuind activ la dezvoltarea industriei farmaceutice locale, iar în prezent are un portofoliu de medicamente inovatoare în oncologie, neuroştiinţe, imunologie şi boli infecţioase. În ultimii cinci ani, compania a lansat pe piaţa locală 11 terapii inovatoare pentru pacienţii diagnosticaţi cu afecţiuni grave precum leucemia limfocitară cronică, mielomul multiplu, cancerul de prostată, HIV/SIDA sau schizofrenie, iar în 2017 a încorporat portofoliul Biogen de medicamente – care se adresează pacienţilor din România diagnosticaţi cu scleroză multiplă. În prezent, Janssen deţine în portofoliul local peste 30 de medicamente inovatoare.

    Analizând structura şi evoluţia actuale ale pieţei farmaceutice, reprezentantul Janssen spune că aceasta se îndreaptă spre o zonă de maturitate, cu mai multe opţiuni terapeutice disponibile pentru anumite afecţiuni deservite, până nu demult, parţial sau deloc. „În România, şi în egală măsură la nivelul Uniunii Europene, rata populaţiei de vârsta a treia este în creştere şi deopotrivă observăm această tendinţă şi în privinţa speranţei de viaţă. Datorită medicamentelor inovatoare, oamenii pot continua să lucreze sau se pot reîntoarce la locul de muncă, în acest mod fiind redus impactul financiar pe care îl au afecţiunile.

    De exemplu, datorită terapiilor inovatoare, peste 75% dintre pacienţii diagnosticaţi cu cancer au capacitatea să îşi reia activitatea profesională. Avem speranţa că piaţa va continua să se dezvolte, astfel încât pacienţii să poată beneficia de standarde în domeniul sănătăţii precum cele de la nivelul Uniunii Europene”, spune Christian Rodseth, Managing Director Janssen Companie Farmaceutica a Johnson & Johnson România.

    Compania a contribuit anul trecut la salvarea şi îmbunătăţirea vieţii a 960.000 de pacienţi, faţă de 841.000 în anul 2016, la nivelul regiunii EMEA (Europa, Orientul Mijlociu şi Africa), în care este inclusă şi România, prin intermediul portofoliului de medicamente inovatoare pe care îl deţine. De asemenea, investiţiile în cercetare şi dezvoltare realizate în 2017 la nivel global au fost cu 12% mai mari faţă de anul precedent, suma ridicându-se la 7,9 miliarde de dolari.

    Anul acesta, Janssen a adus pe piaţa locală un medicament inovator pentru mielomul multiplu, precum şi noi terapii pentru pacienţii diagnosticaţi cu HIV/SIDA sau cu psoriazis. „În perioada următoare ne vom concentra să susţinem local aceste noi produse. Inovăm atât în dezvoltarea terapiilor, cât şi în privinţa modului lor de administrare pentru a creşte rata de aderenţă la tratament a pacienţilor şi implicit, odată cu aceasta, pacienţii să aibă şansa unui răspuns mai bun la terapie. Sperăm să putem aduce noi medicamente pentru depresie, scleroză multiplă, cancer de prostată, precum şi pentru afecţiuni imunologice în anii următori”, descrie Rodseth planurile companiei pentru următoarea perioadă.
    Printre structurile menite să contribuie la sprijinul pacienţilor şi dezvoltarea sistemului creat în cei 25 de ani de activitate a companiei pe piaţa locală se numără programele şi sprijinul financiar pentru pacienţii diagnosticaţi cu cancer de prostată, cu schizofrenie sau cu leucemie limfocitară cronică, precum şi susţinerea financiară acordată pentru dezvoltarea primei curricule de îngrijire paliativă din România.
    „În cele 150 de ţări în care suntem prezenţi, precum şi în România, de 25 de ani, ne-am asumat misiunea de a schimba în mod pozitiv vieţile oamenilor din perspectiva sănătăţii şi nu numai. Din acest motiv, contribuim activ prin expertiza şi cunoştinţele noastre la acele discuţii al căror obiectiv este sprijinirea dezvoltării sistemului de sănătate în direcţii precum digitalizarea – registrele electronice ale pacienţilor şi creşterea nivelului de accesibilitate la medicamentele inovatoare prin diferite modalităţi de colaborare dintre domeniul privat şi cel public, schemele de acces facilitat sau parteneriatele public-private. Toate acestea au ca scop avansarea spre obiectivul final, acela de a crea un sistem de sănătate bazat pe rezultate”, spune Christian Rodseth.

    În ceea ce priveşte strategia de viitor, Rodseth spune că „Janssen va continua să dezvolte proiectele al căror scop este creşterea accesului pacienţilor români la inovaţie şi la medicamente la standarde europene. Facem acest lucru independent sau prin colaborare cu asociaţiile din industrie ai căror membri suntem, ori în parteneriat cu autorităţile şi cu specialiştii cu care lucrăm în diverse domenii.”
    Citând ultimele date ale Cegedim publicate în Pharma & Hospital Report în septembrie 2018, reprezentantul Janssen spune că piaţa de medicamente a evoluat cu 6,2% în perioada iulie 2017 – iunie 2018 faţă de iulie 2016 – iunie 2017, valoarea medicamentelor pe bază de reţetă crescând în intervalul menţionat cu 8,9%: „Acest lucru este explicat de actualizările periodice ale listei de medicamente compensate, precum şi de măsurile care au fost luate pentru creşterea acurateţii diagnosticării şi evidenţei pacienţilor”.
    El spune că piaţa farmaceutică din România se îndreaptă către o dinamică echilibrată şi că a remarcat un progres constant raportat la cadrul în care producătorii îşi desfăşoară activitatea. Observă totuşi că în anumite zone pot fi aduse îmbunătăţiri pentru a ajunge la acel nivel de predictibilitate şi sustenabilitate pentru toate părţile implicate – pacienţi, autorităţi şi industria farmaceutică deopotrivă.
    Una dintre zonele de interes al companiei este cea a parteneriatelor public-private, pe care reprezentanţii Janssen o consideră o soluţie pentru îmbunătăţirea accesului la tratament al pacienţilor români diagnosticaţi cu tuberculoză, spre exemplu.
    „Angajamentul nostru este să identificăm soluţii sustenabile alături de autorităţi pentru a adresa eventuale obstacole privind accesibilitatea pacienţilor români la medicamente inovatoare. Este necesar să cooperăm pentru a face trecerea către un sistem de sănătate care pune pacientul în centrul său şi care este dezvoltat pe baza măsurării rezultatelor obţinute. Acest lucru poate fi realizat prin adresarea eventualelor zone ineficiente din sistem şi prin recunoaşterea rezultatelor îmbunătăţite pentru pacienţi, în ansamblu prin cost-eficienţă”, argumentează Rodseth.

    La fel de importante consideră că sunt şi schemele de acces facilitat, care permit producătorilor să adreseze eventualele semne de întrebare pe care le pot avea autorităţile statului, care plătesc pentru medicamente, cu privire la valoarea şi accesibilitatea medicamentelor noi.
    „Aceste mecanisme sunt o soluţie «win-win» deoarece permit un acces mai larg sau timpuriu la medicamentele noi, în paralel cu controlul costurilor; generează scheme flexibile de preţ care sunt specifice sistemelor de compensare din ţări şi reflectă nivelul local de accesibilitate, precum şi prevalenţa afecţiunilor.” El spune că, recent, au avut loc o serie de discuţii importante între autorităţi şi industrie despre modul în care poate fi crescut bugetul alocat medicamentelor, fapt care „demonstrează că se pot dezvolta soluţii într-un mediu al dialogului în care sunt implicate toate părţile”.

    O provocare pe care Christian Rodseth o remarcă la nivelul industriei este taxa claw-back, introdusă iniţial în 2009 ca măsură temporară. „Trebuie să vedem cum putem ajunge alături de autorităţi la o versiune mai predictibilă şi mai transparentă a acesteia. Propunerea ARPIM (Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente – n. red.) pe termen scurt pentru acest an este fixarea taxei claw-back la 15% pentru medicamentele originale.

    În plus, consumul de medicamente de la nivelul spitalelor şi produsele cu un preţ sub 25 de lei ar trebui eliminate din calculul taxei. Aceste măsuri ar asigura sustenabilitate şi predictibiltate la nivelul industriei, astfel încât companiile să poată continua să aducă pe piaţă în continuare noi opţiuni terapeutice în beneficiul pacienţilor români, sau să le menţină pe cele actuale.”

    Alţi paşi prin care reprezentantul Janssen crede că sistemul poate fi îmbunătăţit sunt: standardizarea datelor colectate, respectiv strângerea şi analizarea acestora în cadrul unor infrastructuri create anume în acest sens, un proiect pe care mai multe companii din industria inovatoare şi-au exprimat interesul de a-l susţine, dar şi „o abordare holistică“ în care beneficiile sunt măsurate raportat la criterii internaţionale şi per arie terapeutică. Este nevoie să fie realizată trecerea de la bugete separate, care reprezintă abordarea actuală în sănătate şi în sistemele sociale, spre o perspectivă integrată a costurilor asociate sănătăţii”.
    Johnson & Johnson România are peste 170 de angajaţi direcţi şi contractori pentru cele trei divizii active pe piaţa locală: medicamente inovatoare (Janssen), Johnson & Johnson – medicamente fără prescripţie (OTC-uri) şi produse pentru consumatori şi Ethicon – dispozitive medicale. Dintre acestea, echipa Janssen pe care Christian Rodseth o coordonează direct este alcătuită din 130 de persoane.
    Janssen deţine 8 centre de cercetare şi dezvoltare în Europa, Orientul Mijlociu şi Africa (regiunea EMEA) alături de 9 unităţi de producţie.
    De-a lungul celor 25 de ani de activitate pe piaţa locală, Janssen s-a alăturat unei serii de asociaţii reprezentative ale industriei farmaceutice şi mediului de afaceri din România, ocupând poziţii-cheie sau chiar fiind membu fondator; printre acestea, se numără ARPIM, Local American Working Group (LAWG), Camera de Comerţ Americană în România (AMCHAM), Consiliul Investitorilor Străini (FIC), Coaliţia pentru Dezvoltarea României şi Institutul Aspen România. De asemenea, a organizat sau a fost implicată în peste 15 campanii şi proiecte de conştientizare a pacienţilor.

  • EXPLOZIE la un colegiu din Rusia: Mai multe persoane au murit în urma deflagraţiei

    Conform informaţiilor iniţiale transmise de către medici, cel puţin 18 persoane au fost transportate la spital cu răni grave.

    Autorităţile au anunţat că numărul persoanelor decedate şi rănite ar putea creşte.

    „Explozia a avut loc în această dimineaţă. Sunt morţi şi răniţi. Serviciile de urgenţă sunt la locul incidentului”, a transmis o sursă din cadrul Serviciului.

    Şcoala în care s-a produs explozia este un colegiu tehnic vocaţional pentru adolescenţi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • „Căutăm angajaţi în outsourcing” – şi în următorii cinci ani

    Am lucrat timp de un an într-o companie care oferea servicii de relaţii cu clienţii mai multor companii din România şi nu numai. Experienţa a fost plăcută, dar targeturile greu de atins. Dacă în etapa de training eram la început aproximativ 20 de persoane, după terminarea acesteia am intrat în producţie vreo şase, iar la un an după, rămăsesem singurul din grupa mea de training care mai era în companie”, povesteşte Răzvan, în vârstă de 26 de ani, care face parte din rândul celor 125.000 de angajaţi care lucrează în prezent în industria serviciilor de externalizare.
    El a renunţat la activitatea de relaţii cu clienţii pentru a lucra într-o altă companie care oferă servicii de externalizare a procesului de vânzări pentru o companie din telecom. A considerat mişcarea drept o evoluţie a carierei sale, datorită programului mai relaxat şi unor beneficii salariale mai bune.
    „Pot spune că am lucrat în companii care ofereau servicii de externalizare timp de aproape trei ani în total. Am considerat fiecare schimbare de job sau poziţie ca pe o ascensiune, atât din punctul de vedere al dezvoltării profesionale, cât şi din punctul de vedere al situaţiei materiale”, mai spune tânărul.
    Exemplul lui Răzvan este relevant pentru una dintre principalele probleme ale pieţei locale de outsourcing – mutarea angajaţilor de la o companie la alta – şi ilustrează şi competiţia acerbă pentru recrutare a companiilor de profil.
    „În ceea ce priveşte fluctuaţia de personal (în industria de outsourcing – n. red.), trebuie făcută diferenţa între cât stau angajaţii în companii şi cât stau în industrie. Este important de menţionat că industria este extrem de atractivă pentru cei care îşi caută un job, iar faptul că te muţi dintr-o companie în alta este de fapt o evoluţie pentru tine”, explică Bogdan Pelinescu, preşedintele Asociaţiei Business Service Leaders România (ABSL).
    România ocupă primul loc în ceea ce priveşte pieţele mature de outsourcing, cu peste 265 de companii care activează în aceasta, potrivit unui studiu al celor de la Cushman & Wakefield.
    „Nu deţinem acest loc datorită numărului mare de companii de pe piaţă. Studiul ia în calcul mai multe aspecte şi le ponderează importanţa în topul prezentat. Sunt foarte importante şi stabilitatea economică, accesul la o infrastructură IT propice şi alţi factori. Din rândul pieţelor mature, România este considerată a fi destinaţia predilectă pentru companiile care doresc să îşi deschidă un centru de servicii partajate”, observă şi Cătălin Iorgulescu,  vicepreşedintele ABSL.
    Industria de outsourcing a generat venituri de aproximativ 4 miliarde de euro în 2017, potrivit unui alt studiu, realizat de ABSL în parteneriat cu compania de audit şi consultanţă fiscală KPMG. Potrivit acestuia, 96% dintre companiile care oferă servicii de externalizare consideră România un loc propice pentru investiţii şi chiar ar recomanda-o şi altor potenţiali investitori.
    „Investiţiile vor fi în creştere. În ultimii ani am observat o creştere a numărului estimat de angajaţi din această industrie cu două cifre. Poate creşterea nu va fi la fel de accelerată în următorii doi-trei ani, pentru că atingem un grad de maturitate”,  descrie Cătălin Iorgulescu evoluţia numărului de angajaţi din industria serviciilor de externalizare.
    Potrivit reprezentanţilor ABSL, numărul angajaţilor care vor lucra în această industrie ar putea creşte cu circa 100.000 în următorii cinci ani, iar veniturile pieţei locale de outsourcing se vor dubla. Pe termen mai lung, ei previzionează că numărul angajaţilor din industrie ar putea ajunge chiar la 300.000.
    Totuşi, reprezentanţii ABSL previzionează o dublare a numărului angajaţilor care lucrează în outsourcing, iar argumentele lor sunt calităţi ale angajaţilor români, precum forţa de muncă motivată, bine pregatită, gradul bun de cunoaştere a limbilor străine, precum şi competitivitatea la nivel de costuri şi apropierea culturală de valorile europene ale angajaţilor români. Pe de altă parte, competiţia în ceea ce îi priveşte pe angajaţii din piaţa serviciilor de externalizare este una extrem de puternică: potrivit studiului citat, pe o scară de la 1 la 10, participanţii au acordat, în medie, 9,1 pentru nivelul de competiţie.
    În acest moment, cel mai căutaţi sunt oamenii care îmbină alte aptitudini cu cunoaşterea limbilor străine, limba germană fiind una dintre cele aflate la mare căutare, ca şi franceza, pentru care se pot oferi bonusuri salariale semnificative.
    În medie, un angajat într-o companie de outsourcing petrece în cadrul acesteia între 1 şi 5 ani, însă, potrivit lui Iorgulescu, ponderea celor care rămân în industrie este mult mai mare.
    „Fluctuaţia de personal este în creştere, iar acesta este şi motivul pentru care ajutăm pe cât putem educaţia din România, astfel încât să fie cât mai mulţi oameni pregătiţi pentru ce avem nevoie. Un exemplu este un program masteral pe care l-am construit în colaborare cu ASE”, descrie Cătălin Iorgulescu una dintre măsurile luate pentru creşterea bazei de talente a industriei.
    „Datorită numărului mare de jucători în domeniu, a devenit o piaţă foare transparentă, toată lumea ştie cine pe cine angajează. Nici nu mai trebuie să faci head-hunting, că deja ştii unde trebuie să te duci în caz că vrei să faci o schimbare”, a mai spus Bogdan Pelinescu.
    Printre greutăţile pe care le-au întâmpinat jucătorii din piaţa de outsourcing românească s-au numărat şi schimbările politice dese, 70% dintre respondenţii studiului realizat de ABSL în parteneriat cu KPMG considerând că acestea au îngreunat activitatea companiilor.
    „Cred că în principal s-a făcut referire la schimbarea de anul trecut din zona fiscalităţii, care a dat peste cap multe planuri de business şi bugete, pentru că în domeniul acesta practic salariile reprezintă o pondere semnificativă în bugetele organizaţiilor şi orice schimbări la nivelul acestora vor schimba o parte din planurile companiei. Mai multă transparenţă şi planificare ar ajuta. Şi consultare: când există dialog, există şi soluţii mai bune”, a mai spus preşedintele ABSL.
    În evaluarea pe care companiile au făcut-o principalelor locaţii în care îşi derulează activitatea, criterii precum disponibilitatea spaţiilor moderne de birouri, infrastructura oraşului şi imaginea acestuia au obţinut punctaje mari. În schimb, cele mai scăzute note au fost acordate cooperării cu autorităţile locale. „Iaşiul e în creştere în mod vizibil. Alături de acest oraş, Timişoara şi Clujul sunt alternative viabile şi probate de către piaţă în ultimii şapte ani. Noi încurajăm investitorii, în măsura în care este propice pentru ei, să aleagă şi oraşe din al doilea eşalon, întrucât Bucureştiul are o capacitate limitată de a deservi aceste firme şi acum, după cum observăm, tendinţa de a schimba locul de muncă devine din ce în ce mai accentuată, prin urmare e bine pentru toată lumea să atragem talentul din mai multe oraşe. În plus, susţinerea autorităţilor poate fi mai uşor de obţinut în oraşe mai mici”, a mai spus vicepreşedintele ABSL. De asemenea, pot fi avantajate din punct de vedere lingvistic oraşele din est, unde sunt şanse mai mari de a găsi vorbitori de limbă rusă, sau cele din vest, care ar putea livra mai mulţi vorbitori de maghiară sau germană.

  • Cofondatorul Microsoft Paul Allen a decedat la vârsta de 65 de ani

    “Cu o tristeţe profundă, anunţăm moartea fondatorului nostru Paul G. Allen, co-fondatorul Microsoft şi remarcabilul tehnolog, filantrop, constructor comunitar, ecologist, muzician şi susţinător al artei”, au transmis reprezentanţii companiei Vulcan printr-un comunicat.

    “Paul Allen a murit luni după-amiază, 15 octombrie 2018, din cauza complicaţiilor provocate de limfomul non-Hodgkin, în Seattle. Paul Allen avea 65 de ani”, se mai arată în comunicat.

    Allen a murit în Seattle din cauza unor complicaţii legate de limfomul non-Hodgkin, boală de care suferea din anul 1983. Acesta anunţase în urmă cu două săptămâni că se află sub tratament.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ordonanţa de Urgenţă pe legile justiţiei, adoptată ACUM de Guvern/ Dăncilă: Soluţia, discutată cu reprezentanţii Comisiei de la Veneţia şi Timmermans

    UPDATE 9.00:

    Premierul Viorica Dăncilă a anunţat, luni, referitor la OUG pe legile justiţiei, că soluţia a fost discutată în cadrul întâlnirii ministrului Justiţiei cu reprezentanţii Comisiei de la Veneţia cât şi în întrevederea avută cu prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans.

    “Această soluţie a fost discutată în cadrul întâlnirii ministrului Justiţiei cu reprezentanţii Comisiei de la Veneţia cât şi în întrevederea avută cu prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans. După cum ştiţi cele trei legi ale justiţiei au fost modificate de Parlament, iar modificările au fost validate de CCR”, a declarat Viorica Dăncilă, în debutul şedinţei de Guvern.

    Premierul a precizat că ordonanţa de urgenţă corelează anumite prevederi pentru o mai bună practică în domeniul judiciar.

    “Ceea ce adoptăm astăzi în Guvern reprezintă o armonizare a prevederilor legilor pentu a asigura o mai bună practică a actului de justiţiei. Justiţia trebuie să fie o garanţie a apărării drepturilor românilor, iar abuzurile în înfăptuirea actului de justiţie nu sunt şi nu vor fi tolerate”, a completat liderul de la Palatul Victoria.

    Ordonanţa, care a fost transmisă vineri seară către CSM şi intrată în posesia MEDIAFAX, prevede, printre altele, amânarea pensionării anticipate a magistraţilor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Să râdem cu jandarmii din Sălaj: Au blurat, într-o imagine cu hoţi de lemne, faţa unui CÂINE – FOTO

    Pe lângă explicaţia plină de umor, pe site-ul Jandarmeriei Sălaj a fost publicată o fotografie cu autorii unui furt de lemne care a stârnit o serie de reacţii pe internet.

    Oamenii legii au acoperit atât feţele suspecţilor, cât şi capul câinelui.

    “Nişte cetăţeni cu fler / Înarmaţi cu cai de fier / Au arat arbori de cer/ În ogor forestier. Catrenul a fost desluşit pe deplin abia după intervenţia jandarmilor: 9,7 metri cubi masă lemnoasă tăiată fără drept! Legenda spune că celelalte strofe au fost băgate în dubă…”, au scris jandarmii.

    Marius Mesaroş, purtătorul de cuvânt al IJJ Sălaj, a declarat pentru MEDIAFAX că anonimizarea câinelui s-a făcut în glumă, ”în ton cu linia umoristică adoptată pentru această postare”.

    ”Am văzut că unele persoane înţeleg altceva, deşi dacă toată postarea a mers pe o linie, era de înţeles că şi celelalte aspecte vor urma aşa. Faptele sunt reale, doar că uneori, ocazional, încercăm să ne prezentăm activitatea şi într-un mod mai inedit, lăsând la o parte limbajul instituţional”, a spus Marius Mesaroş.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Kelemen despre criticile din comisia LIBE: Au impresia că trebuie să-i civilizeze pe barbarii din Est. Aplicarea unor sancţiuni denotă o aroganţă mult prea mare

    Kelemen Hunor a declarat, marţi, corespondentului MEDIAFAX că aplicarea unor sancţiuni denotă o lipsă de viziune din partea comisiei LIBE şi „o aroganţă, o suficienţă mult prea mare”.

    „Unele critici formulate în comisia LIBE sunt în regulă, în ceea ce mă priveşte subscriu când este vorba despre protestele din august şi violenţa exagerată. Am condamnat şi atunci şi condamn oricând orice formă de violenţă, verbală sau fizică. Într-o societate, orice formă de violenţă naşte altă violenţă şi vom intra într-un cerc vicios şi într-o dezbinare totală, ceea ce nu este în regulă.

    Eu resping orice formă de violenţă şi aici Timmermans are dreptate. În ceea ce priveşte celelalte aspecte, nu sunt foarte convins că au existat discuţii suficiente, că au existat argumente suficiente de ambele părţi, din partea României şi din partea comisiei LIBE, fiindcă am avut impresia că există deja o preconcepţie, nu numai faţă de România, ci faţă de toate statele membre ale UE din această regiune. Şi ei au impresia că trebuie să-i civilizeze pe barbarii din Est. Orice modalitate de sancţionare denotă o lipsă de viziune din partea comisiei LIBE şi o aroganţă, o suficienţă mult prea mare”, a spus Kelemen.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Academia care pregăteşte viitorii IT-işti

    Anul trecut, cifra de afaceri a companiei a fost de aproape 500.000 euro, iar în primul semestru din 2018 a înregistrat o creştere de 65% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior. „Estimez că în perioada înscrierilor din toamna aceasta se dublează faţă de anul precedent”, spune Ela Dimian, director de vânzări al Step IT Academy.

    Academia a fost fondată în 1999 în Ucraina, de către Dmitriy Korchevskiy. În România, prima unitate a academiei a fost deschisă în vara anului 2015, cu o investiţie de circa 300.000 de euro. „În primăvara lui 2015 am închiriat şi utilat un spaţiu de 350 de metri pătraţi în zona Floreasca, unde avem 6 săli de curs de câte 15-24 locuri”, descrie Ela Dimian începuturile businessului. Decizia de a deschide o filială pe plan local a fost motivată de faptul că „România este printre ţările cu deschidere şi potenţial uriaş spre IT, 6% din PIB-ul acesteia aparţinând acestei industrii, conform studiilor făcute de ARIES Transilvania la finalul lui 2017”, spune Dimian.

    Step IT Academy este prezentă în 18 ţări, prin intermediul a 55 de filiale. La nivel mondial, compania are în jur de 2.400 angajaţi, din care 1.000 sunt profesori. „În România am început cu un număr de patru angajaţi, şi după trei ani avem peste 30. Momentan suntem în proces de angajări suplimentare”, precizează reprezentanta academiei.
    Investiţiile anuale sunt direcţionate în principal spre îmbunătăţirea procesului de învăţământ. Ela Dimian spune că programele de curs sunt reactualizate odată la cel mult şase luni.

    Dacă în prezent, businessul se desfăşoară într-o singură locaţie în Capitală, anul următor, reprezentanţii academiei planifică deschiderea unei noi filiale, tot în Bucureşti, cu o investiţie de 50.000 de euro, întrucât în prima unitate nu mai este spaţiu pentru noile grupe. Pe termen lung, planurile companiei vizează extinderea la nivel naţional.

    Cele trei categorii de clienţi cărora li se adresează reprezentanţii IT Step sunt „copiii, cu un apetit crescut spre domeniul informaţional, tinerii absolvenţi care, graţie tehnologizării, ştiu de la vârste potrivite ce îşi doresc pentru viitorul lor profesional, şi adulţii veniţi din diverse industrii aflate în declin, care conştientizează că este momentul să schimbe direcţia şi să se recalifice într-un domeniu care le asigură siguranţă şi viitor”, spune Ela Dimian. „Simultan cu interesul crescut al tinerei generaţii, îndrumarea părinţilor este direcţionată mai ales spre domeniul IT”, adaugă ea.

    Cursurile destinate adulţilor se împart în cursuri de lungă durată (2,5 ani – Grafică şi Dezvoltare software), cursuri scurte (1 an – Dezvoltare web şi Grafică), şi cursuri scurte de 8 sau 18 săptămâni pentru Bootcamp Grafică sau Java Starters şi Java Bootcamp. Cursurile Junior Computer Academy, cea de-a doua ramură a academiei, sunt destinate copiilor cu vârste cuprinse între 7 şi 15 ani şi se desfăşoară pe perioada anului şcolar, din luna septembrie până în iunie inclusiv. Aceste cursuri sunt structurate pe ani de învăţământ. Pe perioada vacanţei de vară, academia organizează şcoli de vară pe diverse tematici conexe tehnologiei informaţionale.
    După trei ani de activitate pe piaţa locală, anul acesta, numărul cursanţilor înscrişi la cursurile de lungă durată ale academiei este de peste 700, înainte de sesiunea de toamnă. „Analizând ultimul an, estimăm peste 1.000 de înscrieri anuale, în care sunt incluse şi tabere şi şcoli de primăvară, vară sau iarnă pentru copii”, spune Dimian. Anual, numărul absolvenţilor şcolilor de primăvară, vară şi iarnă pentru copii se ridică la circa 400 de cursanţi.
    Cea mai mare cerere vine pe segmentul cursurilor de scurtă durată (1 an), şi asta pentru că majoritatea cursanţilor aleg reconversia profesională, despre care Ela Dimian spune că este o mişcare din ce în ce mai amplă, care îi ajută pe absolvenţi să îşi găsească mai rapid un nou job. „General vorbind, cei care se înscriu doresc să studieze repede, nişat şi cu perspective de angajare imediată. Dacă ţinem cont de faptul că mulţi dintre cei care studiază la Step IT reuşesc să se angajeze încă înainte de terminarea studiilor, luând în discuţie şi cererile de specialişti pe care le primim direct din partea companiilor, putem trage concluzia că apetitul românilor pentru IT, atât din perspectivă de student cât şi angajator este foarte mare.”
    În prezent, 60% dintre cursanţi sunt adulţi, iar 40% sunt copii. În medie, aproape două treimi dintre adulţi optează pentru cursuri scurte, iar restul se înscriu la cursuri de lungă durată.
    La şcolile de iarnă, primăvară şi vară au absolvit aproximativ 400 copii în fiecare an. Anul acesta academia a avut prima serie de absolvenţi la studiile de lungă durată Grafică & design şi Dezvoltare Software (2,5 ani) şi prima serie de absolvenţi de la grupele de 12-13 ani (3 ani). Cursurile de Web Development & Design sunt deja la al doilea an de absolvire. Deoarece se axează pe predarea la clase şi aprofundărea practică a materialului de curs, academia nu susţine cursuri online.
    Preţurile cursurilor Step IT sunt cuprinse între 365 de lei şi 1.065 de lei, variind în funcţie de module, program şi durată.
    Reprezentanta Step IT spune că România este „o ţară cu potenţial major şi una dintre ţările importante care exportă personal calificat în domeniul tehnologiilor informaţionale”. Citând cotidianul elveţian Le Tempes, Dimian spune că Elveţia trece printr-o criză de personal specializat, „ceea ce a făcut ca oportunităţile de angajare să crească cu 74% în anul 2017 faţă de 2016. Cererea pentru experţi în securitatea informatică aproape că s-a dublat între 2017 şi 2018 şi aceasta depăşeşte cu mult oferta de specialişti”.
    În privinţa concurenţei, Ela Dimian spune că, „în cei 3 ani de când am intrat pe piaţa din România, lista celor cu care concurăm a crescut, însă acest lucru nu este neapărat îngrijorător, odată pentru că serviciile oferite diferă, noi bazându-ne pe predarea practică a cursurilor, nefiind adepţii cursurilor online şi având, totodată, avantajul unui background de 20 ani. Un alt avantaj este că, lucrurile stând astfel, putem dezvoltă parteneriate win-win de genul celui pe care îl avem cu Jademy Academy pentru cursurile Java pe care le organizăm împreună la sediul nostru. Asta a făcut ca, din competitori direcţi, să fim parteneri cu interese şi câştiguri colaterale”.
    Dimian crede că în România sistemul de educaţie este depăşit şi nu reuşeşte să acopere cererea de specialişti IT. „Problema cea mare se regăseşte în lipsa cadrelor didactice, deoarece diferenţa de salarii între cel a unui specialist în IT şi al unui profesor face ca alegerea acestora să fie în detrimentul celui din urmă, o carieră pedagogică nefiind preferată de majoritatea”.

    În intervalul 2011-2016, numărul companiilor din IT la nivel naţional a crescut de la 9.823 la 14.339 şi s-au înregistrat cu circa 50% mai multe firme cu profil informatic, arată Studiul Naţional al Pieţei de IT, realizat de Clusterul de IT al ARIES Transilvania. În aceeaşi perioadă, cifra de afaceri cumulată a firmelor de IT s-a dublat, atingând valoarea de 5 miliarde de euro. Până în 2017, numărul de angajaţi din industria IT a crescut cu 75%, ajungând la peste 100.000.

    Conform studiului, la nivel naţional se observă un trend de scădere a numărului de companii mici cu 1-4 angajaţi şi o creştere a numărului de companii fără nici un angajat. Dacă în 2011 ponderea companiilor de IT care nu aveau nici un angajat era de 27%, în 2016, acest procentaj a crescut la 35,5% din totalul firmelor de IT. Realizatorii studiului spun că trendul este unul îngrijorător deoarece rata de creştere a angajării de personal nou este în scădere relativă, iar numărul companiilor de IT fără niciun angajat reprezintă o treime din totalul companiilor de IT. „Astfel, tot mai multe companii de IT găsesc dificil să recruteze resursa umană şi tot mai mulţi angajaţi din IT preferă să îşi înfiinţeze propria companie, fapt care se reflectă şi în evoluţia numărului de start-up-uri”.
    Studiul arată că în intervalul 2011-2016, numărul start-up-urilor aproape s-a dublat (de la 1.806 start-up-uri în 2011, la 3.795 start-up-uri în 2016), iar ponderea acestora din totalul companiilor a crescut de la 18,4%, în 2011, la 26,5%, în 2016.
    Realizatorii studiului remarcă o evoluţie majoră a ponderii start-up-urilor în Cluj-Napoca, unde, în decurs de 6 ani, creşterea acestui gen de business a fost de 281%, numărul aproape fiind aproape triplu în 2016 faţă de 2011.

  • Smart Business: de ce a renunţat un tânăr de 25 de ani la sportul de performanţă pentru a intra în business?

    Smart Business este o emisiune în care dorim să vi-i prezentăm pe reprezentanţii noii generaţii de antreprenori, cei care au avut curajul să dezvolte pe piaţa locală afaceri ieşite din tipar. Sunt talentaţi, pragmatici, depăşesc piedici şi îşi transformă ideile în branduri.

  • Avenir Telecom: piaţa de smartphone-uri a înregistrat în primul semestru cea mai mare creştere din ultimii trei ani

    Consumatorii au început să se orienteze către telefoane cu o valoare mai mare, arătând o preferinţă în achiziţie către flaghship-urile producătorilor. În decizia de achiziţie, consumatorii au fost ajutaţi de ofertele operatorilor, dar şi de promoţiile agresive ale retailerilor, atât offline cât şi online.

    Pe lângă schimbarea comportamentului utilizatorilor, evoluţia pieţei de smartphone-uri a fost determinată şi de creşterea consumului la nivel general, dar şi de schimbarea strategiei producătorilor de smartphone-uri care au lansat în piaţă mai multe modele de telefoane din segmentele middle şi high, mutând astfel şi atenţia consumatorilor către aceste categorii de smartphone-uri.

    Astfel, preţul mediu al smartphone-urilor vândute în România a depăşit în primul semestru din acest an valoarea de 200 euro, în creştere cu peste 13% faţă de preţul mediu înregistrat anul trecut.

    Ce smartphone-uri cumpără românii

    În primele şase luni ale anului, românii s-au orientat, în achiziţia de smartphone-uri, către telefoane din gamele medie şi de top disponibile în piaţă. Mai mult, şi-au dorit telefoane cu o durată de viaţă a bateriei din ce în ce mai mare.

    Creşterea timpului de folosire a smartphone-urilor, precum şi a consumului de internet şi date mobile, a influenţat pozitiv vânzările de smartphone-uri, în sensul achiziţiei telefoanelor mai performante, ca necesitate de utilizare în activităţi precum gaming, streaming live, navigare pe internet la viteze 4G, socializare etc. Totodată, dezvoltarea pieţei de smartphone-uri a fost susţinută şi de operatorii telecom.