BusinessMagazin

Tag: reportaj

  • Lecţia islandeză: ce putem învăţa de la insula care s-a prăbuşit şi acum renaşte

    INSULA, UN FEL DE ACCIDENT GEOLOGIC CU ŞANSE REDUSE DE A SE MAI REPETA, EXISTĂ DE 18 MILIOANE DE ANI, DAR ESTE LOCUITĂ DE NUMAI 1.100 DE ANI. Islanda, un morman de lavă răsărit din adâncurile Atlanticului şi care ar putea dispărea din nou, este numită cu afecţiune „Stânca” de către localnici. Tradiţional, islandezii au fost fermieri şi pescari înainte de a-şi transforma ţara într-un cazinou al capitalului global, cam pe la începutul mileniului.

    Acum, islandezii au revenit la pescuit şi vorbesc cu plăcere despre călătoria lor înapoi către normalitate financiară. Reporterii de la Spiegel au discutat cu un investitor, un ministru de finanţe şi un pescar, pe lângă un economist şi o expertă în relaţii şi împletit, care consideră că Islanda „s-a regăsit”.

    Perioada 2008-2011 este privită ca una dintre cele mai grave crize financiare din istorie. Foarte probabil, nicio ţară nu a mai reuşit să acumuleze sume atât de mari de bani pe cap de locuitor, numai pentru a fi pierdute din nou într-o perioadă şi mai scurtă de timp.

     

    Islanda, însă, cu o populaţie de numai 320.000 de persoane, a reuşit ceea ce pare a fi cea mai rapidă recuperare.  Din 2011, PIB se află în creştere, cel mai recent cu o rată de 2%. În plus, salariile urcă, datoria naţională este în declin, iar guvernul a plătit înainte de termen o parte din fondurile pe care le-a primit de la FMI în 2008. Este un semn de încredere.

    Cum au făcut însă islandezii ceva ce alţii par să nu reuşească? Se poate învăţa o lecţie din experienţa lor?

    ECONOMISTUL. „La originile miracolului islandez s-a aflat Germania„, afirmă Ásgeir Jónsson, 43 de ani, în biroul său, în timp ce studiază mai multe diagrame. Toate arată căderi abrupte în toamna anului 2008, urmate de o revenire graduală în 2010. Dar de ce Germania? Lui Jónsson, în mod cert, îi face plăcere surpriza pe care o produce vizitatorilor săi.
    Jónsson a fost economist-şef la Kaupthing Bank, una dintre cele trei bănci islandeze care s-au prăbuşit peste noapte la începutul crizei, după ani de creştere fără precedent. Miliardele s-au evaporat instantaneu, în timp ce mii de deponenţi şi de investitori străini s-au temut că-şi vor pierde banii.

    Slujba lui Jónsson a dispărut de asemenea, iar în noul său timp liber fostul economist a scris cartea „De ce Islanda? Cum una dintre cele mai mici ţări ţări din lume a devenit cea mai  mare victimă a crizei financiare”.

    Banii din Germania sunt cei care au invadat Islanda după ridicarea restricţiilor asupra sectorului bancar în anii ‘90, afirmă Jónsson. Germania este şi în prezent cel mai mare creditor al ţării. În 2010, băncile germane aveau de recuperat 20 de miliarde de euro din Islanda. „Germania are o slăbiciune pentru Islanda. Chiar şi Wagner a împrumutat din legendele noastre pentru operele sale„, a spus Jónsson, care acum lucrează ca profesor de economie în capitala Reykjavik.

    Numărul turiştilor germani s-a situat în 2012 la 65.000, pe locul al treilea după cei din SUA şi vizitatorii din Marea Britanie.
    Revenirea rapidă a Islandei a depins de o serie de măsuri la care Paul Krugman, laureat al premiului Nobel, s-a referit ulterior cu formularea „să faci o Islandă„. Krugman, un admirator al recuperării impresionante a insulei, a recomandat o serie de politici similare şi altor ţări aflate în criză. Regulile ar fi în mare ca băncile cu probleme să fie lăsate să se prăbuşească, moneda să fie devalorizată dacă este proprie, să fie introduse măsuri de control al capitalului şi să se evite încercările de plată a datoriilor externe.

    Reţeta pare extremă şi aşa a şi fost. În timp ce în Irlanda statul a pompat zeci de miliarde de euro în bănci ca acestea să-şi poată plăti creditorii, în Islanda populaţia a votat împo-triva unei astfel de situaţii în două referendumuri diferite. Au considerat că nu trebuie să plătească ei pentru lăcomia investitorilor atraşi de dobânzile mari ale băncilor islandeze.
    Jónsson dă doar din cap, obosit, când este întrebat dacă se simte vinovat. Afirmă că a fost printre puţinii care au avertizat asupra situaţiei înaintea crizei. Acum, însă, este încântat de oportunităţile ţării sale, aceleaşi pe care le-a avut întotdeauna.
    „Oameni care nu se feresc de muncă. O democraţie sănătoasă. O populaţie educată. Turism. Resurse naturale, precum energia eoliană, hidro şi geotermală. Şi pescuit. Ce am fi fără pescuit?„, se întreabă retoric economistul.

  • Nou REPORTAJ în presa britanică despre imigraţia românilor: Primarul unei comune din România crede că jumătate dintre locuitori vor pleca în Marea Britanie în 2014

     Koller Gabriel-Adrian afirmă că, în opinia lui, jumătate dintre cei 1.100 de locuitori ai satelor Berini şi Uliuc vor pleca în Marea Britanie în căutarea unor salarii mai mari şi a unui sistem de beneficii sociale mai generos, după Anul Nou.

    “Cred că este posibil ca jumătate dintre locuitorii din Berini şi Uliuc, români şi romi, să meargă în Marea Britanie anul viitor. În special tinerii vor merge, pentru că ei nu au nimic aici. Vor lucra în agricultură şi în construcţii, dar şi pentru ajutoare. Sfatul meu pentru Marea Britanie este să nu le daţi oamenilor totul. Trebuie să fiţi atenţi, dacă toată lumea va merge în Marea Britanie, ce veţi face? Vă puteţi permite acest lucru? Oamenii nu au salarii mari aici şi vor fi interesaţi, evident, de salariile şi ajutoarele din Anglia”, afirmă el, potrivit dailymail.co.uk.

    Ca un ecou al tensiunilor din România, el subliniază că cei care vor pleca sunt în special romii. “Nu este un lucru rău pentru noi că vor să meargă în altă parte a Europei”, susţine el.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • REPORTAJ: Arad – Repartitoarele de costuri la căldură, demontate de locatarii din zeci de imobile

     Conducerea Uniunii Locale a Asociaţiilor Locative Arad spune că tot mai mulţi proprietari de apartamente care optaseră cu ani în urmă pentru repartitoare, în speranţa că vor putea face economii la încălzire, renunţă acum la aparate, constatând că au plătit mai mult decât cei fără repartitoare.

    Preşedintele Uniunii Locale a Asociaţiilor Locative din Arad, Dorina Lupşe, a declarat, luni, corespondentului MEDIAFAX că în ultimele luni au renunţat la repartitoare locatarii din zeci de imobile racordate la sistemul centralizat de încălzire.

    “Am observat această tendinţă încă de anul trecut, dar în acest an a luat amploare, iar acum sunt puţini cei care mai optează pentru repartitoare. S-a constatat ineficienţa acestora, în condiţiile în care blocurile din Arad nu sunt reabilitate termic, iar pierderile de căldură ajung şi la 40 la sută. Scopul repartitoarelor era să se poată face economii, dar facturile erau mai mari decât la cei fără aceste aparate”, a explicat Lupşe.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Filmul “Câinele Japonez”, de Tudor Cristian Jurgiu, lăudat de Hollywood Reporter: “Un film neaşteptat de promiţător, cu un joc actoricesc superb”

     Potrivit unui comunicat de presă remis MEDIAFAX, lungmetrajul “Câinele Japonez”, în regia lui Tudor Cristian Jurgiu, a fost prezentat duminică seară, în premieră mondială, la Festivalul Internaţional de Film de la San Sebastian, eveniment care a început pe 20 septembrie şi se va încheia sâmbătă.

    Debutul în lungmetraj al lui Jurgiu a fost primit cu entuziasm atât de public, care a aplaudat furtunos echipa filmului la sfârşitul proiecţiei, cât şi de presa internaţională. Cel mai emoţionant şi ovaţionat moment al serii a fost prilejuit de apariţia pe scenă a actorului Victor Rebengiuc, interpretul rolului principal, un tată care încearcă să reînveţe să comunice cu fiul său, plecat de mulţi ani din ţară.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • REPORTAJ – Deţinut la Periprava:Îl ştiu pe Ficior. Un ţăran îndesat, ce umbla ţanţoş şi ştia să bată bine

     Medic psihiatru ajuns acum la pensie, Neamţu spune că, pe lângă Ficior şi Vişinescu, “sunt sute care şi-au bătut joc de românii care nu au dorit decât să lupte pentru neam şi ţară”.

    “Ion Ficior l-a bătut pe fratele meu, l-a pus în lanţuri şi l-a băgat la izolare întrucât şi-a permis să se atingă de omul lor de legătură”

    Traian Neamţu are 79 de ani, a fost deţinut politic şi a petrecut şase ani în celulele închisorii Gherla, prin coloniile de muncă de la Periprava, Salcia şi Stoieneşti. Acum este preşedintele Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România (AFDPR) Cluj şi îşi aminteşte de parcă ar fi fost ieri ce a pătimit în urmă cu 55 de ani, chinurile şi suferinţele îndurate, bătăile şi înfometarea.

    Îl ştie bine şi pe Ion Ficior, pe care l-a întâlnit la Periprava, unde a fost deţinut în două rânduri.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • REPORTAJ: Concertul lui Roger Waters la Bucureşti sau lecţie despre cum se doboară un zid

     Pentru oricine şi-a făcut temele, show-ul “The Wall” a avut o scenografie, coregrafie şi interpretare care au intrat deja în pop-cultură. Dar magia, dincolo de repetitivitatea peste ani a show-ului care vorbeşte despre totalitarism, victimele sale şi puterea oamenilor de a-l învinge, s-a arătat de la prima apariţie a artistului Roger Waters, pe scena din Piaţa Constituţiei.

    Cu o perdea de artificii şi o armată cu steaguri roşii pregătită să îşi primească recruţii alături, Waters a apărut pe scenă în jurul orei 20.30. Uriaşul zid construit în prelungirea scenei şi parţial pe aceasta a devenit un ecran de proiecţii, unde au rulat imagini cu armate fictive, victime ale războaielor, civili, militari, dar şi îndemnuri.

    Cittii mai multe pe www.mediafax.ro

  • REPORTAJ: Peste 160 de condamnaţi, “vieţaşi” în penitenciare pentru că au ucis cu sânge rece: De la “Fiara din Balcani” la “Jack Spintecătorul” din Răducăneni

     În închisorile din România au fost încarceraţi, până în 7 august, 161 de condamnaţi pe viaţă, 150 dintre ei având sentinţe definitive, spun reprezentanţii Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.

    Printre cei 161 de deţinuţi care au primit cea mai aspră pedeapsă prevăzută de Codul Penal sunt şi patru femei, care îşi execută pedeapsa în Penitenciarul Târgşor, ultima dintre ele fiind condamnată în 2011.

    Cel mai tânăr “vieţaş” are 23 de ani, iar cel mai în vârstă are 50 de ani. Penitenciarul de Maximă Siguranţă Giurgiu are cei mai mulţi “vieţaşi” – 31, iar în Penitenciarul de Maximă Siguranţă Iaşi sunt închişi 15.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • REPORTAJ: Şomeri şi datorii neplătite, după închiderea şantierului la lotul 2 al autostrăzii Nădlac-Arad. Cum arată şantierul – GALERIE FOTO

     Construirea lotului 2 al autostrăzii Nădlac-Arad, cuprins între Pecica şi Arad, a fost oprită cu puţin timp înainte de finalizare, astfel că există asfalt pe 80 la sută din traseu, şoferii fiind opriţi să circule doar de bariere şi de echipe de agenţi de pază aflate la joncţiunea cu DN7.

    De altfel, acest segment al coridorului IV pan-european pare mai bine păzit decât o bază militară, numeroase echipe de agenţi de pază patrulând continuu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Mihai Stoica, AMENDAT de un tribunal din Skopje după ce i-a agresat pe jurnalişti

     În scurt timp urmează să fie audiată şi reporterul Pro TV, Alexandra Tănăsescu, agresată de Mihai Stoica şi de unul dintre bodyguarzii care însoţesc lotul Stelei. Poliţia nu l-a putut identifica după imagini pe bodyguardul care a agresat-o pe jurnalistă.

    “Gata, s-a terminat! Gata! Staţi degeaba aici, gata, s-a terminat!”, a spus Stoica la ieşirea din tribunal.

    La secţia de poliţie a fost prezent şi prim-secretarul ambasadei României în Macedonia.


    Medicii i-au eliberat un certificat medico-legal Alexandrei Tănăsescu, reporter PRO TV, pentru multiple contuzii, şi i-au bandajat mâna, scrie Sport.ro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • REPORTAJ: O profesoară din Oradea, în rol de comandant al Staţiei Spaţiale Internaţionale, la o tabără NASA – FOTO

     Tabăra din Huntsville (statul Alabama) s-a desfăşurat în perioada 14-27 iunie, la ea participând 210 profesori din 27 de ţări şi din 42 de state americane, iar România a fost reprezentată de Ana-Monica Muscaş, profesoară de informatică la Colegiul Tehnic “Traian Vuia” din Oradea, desemnată după o selecţie strictă.

    Astfel, pentru a participa la programul Honeywell Educators@Space Academy, candidaţii trebuie să parcurgă un proces detaliat de selecţie, doar profesorii cu cele mai bune calificări fiind luaţi în calcul. Odată selectaţi, aceştia primesc burse complete, care includ transportul, sesiunile de pregătire, mesele şi cazarea pentru întreaga durată a programului, sponsorizate de Honeywell şi de angajaţii săi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro