Acestea sunt câteva dintre modificările importante aduse prin proiectul de lege privind organizarea şi funcţionarea sistemului de sănătate din România, anunţate, joi, în conferinţă de presă, de ministrul Ladislau Ritli. Conform proiectului de act normativ se va păstra în aceeaşi formă sistemul actual de colectare a asigurărilor de sănătate. Modificarea care se va realiza, însă, vizează modul de alocare şi gestionare a fondurilor colectate, prin introducerea caselor de asigurări private de sănătate în locul actualelor case judeţene de asigurări de sănătate.
Tag: reforma
-
Ministrul italian al Afacerilor Sociale anunţă cu lacrimi în ochi o reformă dură a pensiilor
În cadrul unei conferinţe de presă alături de premierul Mario Monti, ministrul a subliniat că reforma se traduce printr-o creştere a vârstei de pensionare şi a numărului anilor de cotizare din ianuarie 2012. Doborâtă de emoţii ea nu a putut termina fraza în care vorbea despre “constrângerile financiare (internaţionale, n.red.) foarte severe” şi “sacrificii”. Guvernul italian al lui Mario Monti a adoptat duminică o cură anticriză de o rigoare draconică pentru a încerca să pună Italia la adăpost de criza datoriilor.
-
Scenariul lunii: cum v-ar suna un nou guvern PDL-PSD, ca în 2008?
Explicaţia ar fi că, din cauza incapacităţii principalelor partide de a aduna singure majoritatea parlamentară calificată, marile proiecte de reformă ale preşedintelui Băsescu – reorganizarea teritorială şi reforma Constituţiei – nu se pot realiza decât cu susţinerea PSD, partidul care (cu numele actual sau cu cele precedente) a câştigat la votul popular toate alegerile de după 1990, cu excepţia celor din 1996.
Prin urmare, PSD ar urma să fie atras de PDL cu câteva concesii, de la numirea unui premier semitehnocrat (ca Mihai Tănăsescu, de pildă) până la oferirea câtorva portofolii ministeriale. Cât despre PDL, în imposibilitatea de a câştiga alegerile de unul singur, ar fi susţinut în Parlament de Mişcarea Populară, adică de sacul de partide dispuse să intre în coaliţie cu el – PP, UDMR şi UNPR, plus eventualii dezertori din PSD şi PNL – “soluţii imorale” bune pentru a guverna, dar insuficiente pentru a-i oferi PDL majoritatea necesară spre a trece prin Parlament modificarea Constituţiei şi reorganizarea administrativă.
Dar poate cel mai interesant element al scenariului-şopârlă e previziunea că USL se va destrăma până la alegeri, iar PSD, rămas singur, va produce fix acelaşi scor electoral ca şi PDL: 28-30%.
-
Isărescu: Căderea economiei putea fi atenuată dacă atrăgeam fondurile europene
“Am crezut în 2009 şi 2010 că ţara e mai pregătită să absoarbă fonduri europene, însă n-a fost aşa”, a spus Isărescu, apreciind că în amândoi anii, căderea economiei putea fi atenuată dacă rata de absorbţie a banilor de la UE ar fi fost mai bună. “Acum sunt în continuare încrezător că este posibil, că banii pot fi atraşi, însă doar atunci când se vor vedea rezultate optimismul meu va deveni debordant. Până atunci nu pot decât să repet la infinit cât de necesari ne sunt banii europeni”, a insistat guvernatorul.
El s-a referit la cel puţin două efecte benefice ale infuziei de fonduri europene – capitalizarea companiilor, în condiţiile în care niciodaă până acum n-a existat o şansă atât de directă de acumulare de capital, şi liniştirea “obsesiilor” referitoare la sursele din care România urmează să-şi plătească datoria externă. “Din ce credeţi că se vor plăti? Rezerve, fonduri europene, refinanţări, de unde s-au plătit şi până acum”, a comentat guvernatorul, combătând temerile că statul ar putea ajunge în pericolul de a nu mai avea bani să-şi plătească datoria.
BNR a fost încă de anul trecut printre promotorii creării unei singure instituţii care să administreze fondurile europene, pentru a facilita creşterea absorbţiei. “În condiţiile în care capitalul extern a început să se retragă şi investiţiile străine directe au scăzut din cauza crizei, iar o resursă de capital intern pe termen lung nu avem, pentru că nu avem fonduri de pensii funcţionale, fondurile europene au rămas principala resursă disponibilă pentru o ţară în care dependenţa de finanţarea externă este problematică”, a spus guvernatorul, cu ocazia Forumului Financiar Român, organizat de agenţia de presă Mediafax în parteneriat cu BNR.
Mugur Isărescu a apreciat că, din punctul de vedere al felului cum România a trecut prin criză, acordurile cu instituţiile financiare internaţionale “au fost necesare”, iar programele de reforme în virtutea lor au fost duse corect la îndeplinire şi au îmbunătăţit fundamentele economiei, “dar de-acum rămân de continuat reformele, în special în domeniul protecţiei sociale, al companiilor de stat, al sănătăţii şi al infrastructurii”. Guvernatorul a subliniat că BNR, dacă apreciază că programele de reformă de până acum s-au derulat cu bine, nu înseamnă că sprijină un partid politic sau altul. “Noi nu sprijinim sau nu guvernul, ci sprijinim ţara”, a afirmat guvernatorul.
-
Analiză Reuters: Încercările de reformă ale Greciei par sortite eşecului
Sectorul public bolnav de ineficienţă cronică, corupţia persistentă şi sindicatele arţăgoase au împiedicat progresul în cele 18 luni care au trecut de când Atena a semnat primul acord de finanţare externă cu UE şi FMI, de 110 miliarde euro, promiţând în schimb măsuri dure de austeritate şi reforme structurale, se arată într-o analiză Reuters. Deficitul însă creşte în loc să scadă, ridicat şi de recesiunea tot mai severă, partenerii europeni au început să-şi piardă răbdarea, iar popularitatea guvernului este în cădere liberă. Populaţia, sătulă de austeritate, vrea o schimbare.
-
Peter Harrold, Banca Mondiala: “Este cel mai reusit acord pe care institutiile internationale l-au avut cu Romania”
“Oamenii au facut sacrificii mari in ultimii doi ani pentru a
salva statul roman, pentru a salva Romania. Acum Romania pare a fi
salvata si speram ca vom face pasi inainte cu politici menite sa
stimuleze cresterea economica, crearea locurilor de munca. In acest
scop, trebuie sa fim siguri ca cheltuielile publice sunt cat mai
eficiente si cred ca pe asta trebuie sa ne concentram pe viitor”, a
spus Harrold.El a apreciat reusita programului pe care Romania il are cu
institutiile financiare internationale. “Cand boardul FMI a
discutat ultima data Acordul, concluzia a fost ca este cel mai
reusit acord pe care institutiile internationale l-au avut cu
Romania. Au fost acorduri si in anii ’90 si in deceniul trecut, dar
de fiecare data au fost intrerupte”Primul-ministru Emil Boc a avut duminica, la Palatul Victoria, o
intrevedere cu o delegatie a Bancii Mondiale, condusa de Peter
Harrold, cu care a discutat despre proiectul “Analiza functionala a
administratiei publice centrale din Romania”, finantat de Uniunea
Europeana prin Fondul Social European – Programul Operational
“Dezvoltarea Capacitatii Administrative” si derulat de Guvernul
Romaniei in colaborare cu Banca Mondiala.“Aceasta perioada de criza economica se dovedeste a fi fost
benefica, intrucat Romania a realizat reforme in ceea ce priveste
salariile din sectorul public in domeniul sanatatii, al pensiilor,
al educatiei si justitiei”, a declarat premierul Boc.“Ne asteptam ca, anul viitor, romanii sa resimta in buzunare
rezultatele celor doi ani dificili de reforme. Guvernul este
determinat sa nu faca niciun pas inapoi, chiar daca anul viitor
este unul electoral. Romania ar fi avut un deficit bugetar de -14%
din PIB, dar reusim sa-l reducem la -4,4% in 2011. Pentru 2012,
datorita procesului de reforma, se preconizeaza un deficit de -3%.
Cred ca Romania este mai bine pregatita acum decat era in 2008, in
caz ca avem un nou val de criza economica”, a adaugat Emil Boc. -
Dupa schimbarea Constitutiei, vin la rand si judetele: azi le vedem si nu-s
Dupa ce, cu o saptamana in urma, presedintele Traian Basescu
facuse public proiectul sau de revizuire a Constitutiei, saptamana
trecuta a fost randul proiectului de regionalizare a Romaniei, prin
desfiintarea judetelor si inlocuirea lor cu structuri mai mari, de
tipul regiunilor sau chiar al voievodatelor.Desi premierul Emil Boc a motivat, in fals, necesitatea regiunilor
prin conformarea la regulamentele de accesare a fondurilor europene
dupa 2013, este destul de plauzibil ca proiectul sa fi fost scos de
la naftalina tocmai pentru a asigura o vara linistita pentru
coalitia de guvernare, din perspectiva raporturilor cu UDMR.Reprezentantii maghiarilor solicita de mai multa vreme adoptarea
statului minoritatilor si reimpartirea administrativa a Romaniei,
insa pierderea de influenta a actualilor presedinti de consilii
judetene, pioni teritoriali de frunte ai partidelor, a tinut pana
acum acest ultim proiect in sertar.E foarte plauzibil ca proiectul sa intre acum pe volanta asumarii
raspunderii Executivului, posibil la pachet si cu alte legi aflate
in aceeasi stare de letargie parlamentara, intrucat pana la
sfarsitul actualei sesiuni a ramas prea putin timp pentru un traseu
legislativ firesc. -
Dragos Damian: Farma 2010. Un plus. Multe minusuri
De fapt, daca ar fi sa analizam in amanunt datele amintite, 2010
este format din doua jumatati diferite. Prima, in care avansul a
fost de 35% fata de aceeasi perioada a anului precedent; a doua, in
antagonism relativ ca si consecinta a masurilor de schimbare a
reglementarilor in sistem, s-a incheiat cu o evolutie in usoara
scadere. Dar, cu adevarat, uitand-ne la anul 2010 in totalitate
piata a avansat cu un pas de 20%.Cu toate acestea, lucrurile arata diferit in piata farmaceutica
din Romania a anului 2010, atunci cand ai responsabilitatea
aministrarii unui model complicat de operatiuni comerciale si
industriale.Plusul.
Statisticile reflecta evolutia cotei de piata a medicamentelor care
ies din farmacie (si nicidecum performanta operationala a
companiilor producatoare). Cu alte cuvinte, ele ilustreaza al
treilea ciclu comercial in piata. Cei avizati stiu (in ciuda
protestelor)
= ca avansul este in primul rand un efect de baza, dupa un an 2009
care a marcat o franare a vanzarilor de medicamente in
Romania;
= ca avansul este aproape exclusiv al produselor inovative, in
cazul carora totusi o fractiune importanta a cresterii este de fapt
un dezechilibru cauzat de exporturile paralele.
= ca se vede un usor avans al medicamentelor generice ca efect al
schimbarilor de reglementare din semestrul doi, departe insa de a
sistematiza o cultura pro-generica specifica unei tari fara
resurse.
= ca asistam implacabil la o canibalizare a cotei de piata a
genericelor ieftine (5, maxim 10 RON) care in maximum un an vor
deveni specie pe cale de disparitie.Minusurile.
Realitatea din detalii este, asa cum am semnalat in august 2010,
socanta. Termenele de plata au ajuns la intervale halucinante la
producator, peste 300 de zile. De fapt nu exista o decontare
ritmica, lunara, ci banii pe medicamente vin din rectificare in
rectificare, fara transparenta si predictibilitate. Exista
consecinte bolnavicioase si riscuri structurale ale acestei crize a
lichiditatii.In primul rand, la capatul operational, se exercita presiuni
creative de colectare a banilor, solutii care au mutat deja in
instrumente toxice. Cesiunea de creante, ofertele “bundle”
anti-comerciale, recircularea inter-clienti a termenelor si
conditiilor, redistributia limitelor de credit, suprastocarea,
etc., nu sunt solutii normale si este o mare greseala in a le
transforma in activitate curenta. Si, ca o ironie a sortii intr-o
piata tanjind dupa lichiditati, sunt manageri care chiar cred
despre ei ca ar fi competenti concurand prin prelungirea termenelor
de plata…La capatul financiar, se cauta solutii de refinantare sau
contingenta, atunci cand compania-mama nu exista sau refuza sa mai
crediteze filiala locala. Bucuria bancilor si asiguratorilor, care
cresc voiniceste comisionalele si dobanzile pentru astfel de
tranzactii.Iar la mjloc se afla administrarea indicatorilor curenti ai
afacerii; orice manager junior care se uita intr-un raport de
profit si pierderi sau intr-un raport de cash-flow va sesiza cu
usurinta ca toata cresterea din 2010 este imobilizata in capital de
lucru, ca operatiunile nu generaza cash si ca profitabilitatea este
sub practicile industriei. Indicatorii capitalului de lucru ating
in unele luni cote alarmante, de peste 85% din cifra de afaceri,
iar cash-ul generat din operatiunile din 2010 este inferior celui
din 2009. Si in fine, mai mult, de jumatate din cheltuielile de
exploatare sunt de fapt cheltuieli de provizionare care sunt
obligatorii in numele practicilor controlului intern si audit-ului
extern: provizioane de neincasare, provizioane pentru comisioanele
de factoring (pentru rarele situatii cand bancile acepta o astfel
de solutie), provizioane pentru contributia pe vanzari (clawback),
provizioane de risc pentru cheltuieli neprevazute (one-off-uri
diferite).La sfarsitul lungii liste de minusuri reamintesc celor care au
uitat ca cel putin 15% din creante nu se vor incasa niciodata
pentru ca farmacii si distribuitori au profitat de reglementarile
inpardonabil de subtiri si au iesit din afaceri declarandu-si
insolventa (dar desigur, cui ii pasa atata vreme cat producatorii
au platit TVA si probabil ca vor plati chiar impozit pe profit si
contributie “claw-back” pe veniturile neincasate).Nu stiu cine se mai bucura de plusul din 2010. Poate doar
birourile de reprezentanta sau filialele de marketing ale
multinationalelor pentru care rapoartele de cota de piata sunt
singurul indicator de performanta si care, creditate parinteste
fiind de catre companiile-mama, nu duc grija minusurilor. O
entitate locala, care isi administreaza rapoarte financiare
complete, isi modernizeaza operatiunile prin investitii capitale,
isi evolueaza modelul de afaceri, isi dezvolta activitatile
(inclusiv la export) si isi optimizeaza supply-chain-ul, nu se
bucura deloc de plusul din 2010 si munceste foarte mult la anularea
efectelor minusurilor.Cei avizati stiu ca criza din industrie care a inceput in 2009
este total diferita de cea din 2005 pentru ca a suprins jucatorii
in alt ciclu economic. Daca in 2005 creditul furnizor si creditul
bancar si-au dat mana pentru a duce lucrurile mai departe, in criza
din prezent, care este in forma continua si agravata, creditul
bancar nu mai exista sau este foarte scump. Si atunci creditul
furnizor ramane cel care mentine in viata jucatorii, sistemul,
pacientii. Intrebarea pur medicala este insa aici daca, vis-a-vis
de solutiile terapeutice cerute de sistem, avem creditul furnizor
care vindeca. Adica ne intrebam daca pacientii romani au acces la
medicamentele de care cu adevarat au nevoie sau la cele pe care
unii producatori sunt gata sa le dea pe gratis creditand in nestire
sistemul.
DRAGOS DAMIAN este CEO al companiei farmaceutice Terapia-Ranbaxy
si presedintele Asociatiei Producatorilor de Medicamente Generice
din Romania. -
Cseke Attila: salariile rezidentilor vor creste, vom avea spitale la standarde UE (VIDEO)
Pentru aceasta va fi nevoie insa de rectificarea bugetului
sanatatii. Bugetul pentru 2011 este de 4,417 miliarde de lei, mai
mic cu 2,7 miliarde lei fata de executia bugetara pentru anul
trecut, iar banii pentru unele programele nationale de sanatate se
termina deja in a doua parte a anului curent, a spus
ministrul.Legat de reforma spitalelor, ministrul s-a referit la cazul
pacientei de la Centrul de Sanatate Baneasa, prezentat de el intr-o
conferinta de presa, cu acordul fiului ei. Desi locul ei nu era la
sectia de psihiatrie, pacienta era tinuta acolo ca sursa de
venituri, ca sa primeasca spitalul bani de la Casa de Asigurari,
sustine Cseke. “Managementul a vrut sa aiba un caz. Managementul
vrea ca pacientii sa stea cat mai mult ca sa primeasca bani. Suntem
pe locul 2 in Europa ca numar de internari”, a declarat
Cseke.“In Romania nu exista spitale care sa se poata clasifica la clasa
I”, afirma ministrul, estimand insa ca in 4-5, ani aproximativ 6
spitale din Romania vor functiona la standarde europene. Cseke a
precizat ca, in prezent, un singur spital se apropie de primul loc,
respectiv Spitalul Judetean de Urgenta din Targu Mures, caruia ii
lipsesc insa trei specialitati.Mai mult pe stirileprotv.ro.
-
Dragos Damian: Batalia reformei
Punctele reformabile au fost identificate de numeroase
administratii dupa numeroase analize ale numerosilor expertilor si
in final cam toti au fost de acord ca sunt aceleasi:1. scaderea alarmanta a numarului de contribuabili si a valorii
contributiei (a veniturilor) deci;
2. medicina interventionista ineficienta si inechitabila
(spitalele) bineinteles;
3. ineficienta serviciilor cu efect preventiv a medicinei de
familie;
4. lipsa informatizarii in sistem unic (trasabilitatea actului si
resursei medicale);
5. absenta unor principii sustenabile si rationale de utilizare a
medicamentelor;
6. intarzierea formularii pachetului standard de baza care franeaza
la randul sau evolutia asigurarilor private.Sinergia distructiva a celor de mai sus a dus la datorii enorme
ale sistemului sanitar catre diversi furnizori de servicii care,
rostogolite fiind din 2008 au ajuns sa fie situate undeva la 2-3
miliarde RON, pentru 2010 prefigurandu-se sanse bune sa ajunga la
peste 5 miliarde RON la sfarsitul lui 2011.Si astfel, fiind ceruta de insasi iminenta colapsului, reforma
chiar a inceput in 2010, si pleaca aparent exact in transarea celor
celor de mai sus:
1. Se largeste baza de contribuabili si se introduce
co-plata.
2. Se transfera spitalele catre administratia locala, cele fara
speranta sau inoperabile se inchid sau isi schimba destinatia iar
resursele economisite sunt transferate catre medicina de
urgenta.
3. Se schimba prevederile contractului cadru pentru a se creste
rolul si impactul medicinei de familie.
4. Se informatizeaza in sistem unic intreaga masinarie a
sanatatii.
5. Se schimba reglementarile privind utilizarea medicamentelor
aplicandu-se principii de farmaco-economie.
6. Se lucreaza la definitivarea pachetului de baza, punctul de
plecare pentru alocarea de resurse in asigurarile private.Si totusi, daca toate partile au fost de acord asupra punctelor
reformabile, de ce a izbucnit o batalie pe viata si pe moarte intre
autoritatile reformatoare si furnizorii de servicii? Este oare miza
reformei atat de mare incat reformatorii si furnizorii nu se pot
intelege asupra prioritatilor, mijloacelor si resurselor? Am intrat
intr-o spirala de genul “reforma mea este mai buna decat reforma
ta”?Sumarizand, iata atmosfera de pe liniile frontului.
1. Contributia in sanatate.
Reformatorii: 5 milioane de contribuabili nu pot plati sanatate
pentru 22 de milioande asigurati. Furnizorii: nu puteti largi baza
de contributie luand bani de la cei care nu au.
2. Spitalele.
Reformatorii: supravietuiesc prin capital politic, opereaza in
afara standardelor si indicatorilor, risipa, ineficienta, coruptie.
Furnizorii: voi trebuie sa faceti standarde si indicatori, ati
folosit criterii netransparente de transfer, inchidere, schimbare
de destinatie.
3. Contractul cadru.
Reformatorii: trebuie sa munciti mai mult pentru banii pe care-i
primiti. Furnizorii: trebuie sa ne platiti mai bine pentru munca pe
care o prestam chiar si in prezent.
4. Informatizarea sistemului.
Reformatorii: odata informatizat sistemul va asigura trasabilitatea
si predictibilitatea actului medical si al resurselor. Furnizorii:
folositi aplicatii scumpe si greoaie, nu le putem implementa.
5. Medicamentele.
Reformatorii: lipsa de criterii de prescriere, risipa, coruptie.
Furnizorii: lucram respectand regulile jocului stabilite de
voi.
6. Pachetul de baza.
Reformatorii: va fi ultra-minimal. Furnizorii: trebuie sa fie
suficient.La modul cel mai general, pozitiile de lupta sunt explicitate
foarte amenintator si in fapt ireconciliabile.
Reformatorii: cheltuielile in sistem au crescut in ultimii ani de 3
ori si cu toate acestea sanatatea s-a deteriorat. Vom face reforma
in direct, in criza, in conditiile unor resurse de avarie. Vom
aloca bani suplimentari numai dupa ce sistemul va fi reformat.
Rezistenta la reforma arata ca lezam interese de grup.
Furnizorii: se aloca sub 4% din PIB pentru sanatate, jumatate din
media europeana. Nu puteti face reforma fara bani. Reforma de care
o faceti nu are o nota de fundamentare, un studiu de fezabilitate,
o evaluare a impactului. Rezistenta la reforma arata ca nu
comunicati obiectivele, mijoacele si resursele si ca nu ne faceti
parteneri ai reformei.Intre timp, cea mai importanta componenta a reformei,
finantatorii si creditorii sistemului – contribuabili, producatori
de medicamente, banci, FMI – stau cuminti si astepta sa vada daca
exista la orizont un armistitiu si o solutie diplomatica care sa
operationalizeze reforma. Ce ar vrea sa vada cu siguranta ar fi un
consens asupra unui tablou de bord al reformei pana in 2015, un
comitet de gestionare a reformei (din care, in numele regulilor
bunei guvernari, sa faca parte) si un proiect post-reforma, pentru
dupa 2015. Asta ca sa fim siguri ca incepand de atunci macar
pacientul este scutit de riscurile structurale din prezent si ca
sistemul sanitar devine sustenabil si predictibil in folosul
sau.
DRAGOS DAMIAN este CEO al companiei farmaceutice Terapia-Ranbaxy
si presedintele Asociatiei Producatorilor de Medicamente Generice
din Romania.