BusinessMagazin

Tag: recuperare

  • România recuperează 2,5 mai puţină energie din deşeuri incinerate decât media UE

    Incinerarea deşeurilor reprezintă o practică larg întâlnită în ţările dezvoltate, folosite de mai multe municipalităţi pentru a produce electricitate, apă caldă sau pentru încălzirea clădirilor şi este unul dintre subiectele principale de discuţie în cadrul campaniei “Generation Awake”, dar şi a strategiei de mediu iniţiată de Uniunea Europeană.

    Standardele de mediu ale Uniunii Europene presupun valori limită pentru emisiile provenite de la instalaţiile de incinerare şi co-incinerare şi, de asemenea, impun praguri de eficienţă energetică. Politiciile Uniunii urmăresc reciclarea şi recuperarea cât mai bună a deşeurilor, astfel încât acestea să reprezinte o materie primă pentru producerea de noi produse.

    Reciclarea deşeurilor municipale continuă să înregistreze o rată scăzută, unul dintre principalele motive pentru aceasta fiind nevoia de investiţii importante în infrastructura pentru îmbunătăţirea acestei performanţe.

    Potrivit legislaţiei europene, autorităţile locale trebuie să asigure populaţiei colectarea selectivă cel puţin a hârtiei, metalelor, plasticului şi sticlei, iar până în 2020 trebuie atinsă ţinta de 50% din pregătirile pentru reutilizare şi reciclare. România se află în acest moment pe locul al şaselea în funcţie de deşeurile produse pe cap de locuitor în UE, fiind surclasată de Bulgaria, Luxemburg, Finlanda, Estonia şi Suedia.

  • Cum poate fi recuperat un telefon pierdut sau furat

    „În cazul telefoanelor Android, cea mai simplă metodă de a vizualiza locaţia dispozitivului şi informaţiile de pe acesta este utilizarea sistemului Android Device Manager. Este necesară înregistrarea prealabilă pe site-ul dedicat, apoi din cadrul meniului oferit, dispozitivul poate fi şters sau blocat, poate fi urmărit pe hărţile Google Maps – în caz de furt – şi se poate da comanda să sune la volum maxim pentru 5 minute, pentru a putea fi localizat mai repede, în cazul în care a fost rătăcit”, a explicat Bogdan Beleiu, membru al diviziei EuroGsm specializată în rezolvarea problemelor legate de telefonia mobilă, ThePhoneGeeks.

    O altă variantă ar fi utilizarea Android Lost, care se poate instala şi fără a avea acces la telefon. Aplicaţia poate fi instalată din Play Store, din contul Google cu care este sincronizat dispozitivul, după care se trimite un SMS pe telefonul în cauză, cu textul „androidlost register”. Astfel, aplicaţia se activează automat şi poate realiza fotografii cu camera telefonului şi permite citirea SMS-urilor primite, fără ca utilizatorul să ştie acest lucru.

    De asemenea, istoricul Google Maps poate oferi poziţia exactă a dispozitivului, chiar dacă această funcţie este dezactivată. După accesarea sistemului Google Maps, se alege din calendar data curentă şi ultima oră la care dispozitivul a fost recunoscut, după care pe hartă vor apărea locaţiile şi chiar traseul parcurs de telefonul pierdut sau furat.

    Utilizatorii iOS au la dispoziţie funcţia Lost Mode, care permite utilizatorului să blocheze dispozitivul cu o parolă, în cazul în care acesta este dispărut, pentru a proteja datele de pe telefon. O altă variantă utilă este aplicaţia Find My iPhone, care necesită o conexiune la Internet prin Wi-Fi sau date mobile.

    „Există şi aplicaţii prin care utilizatorii îşi pot accesa telefonul remote, precum TeamViewer: Remote Control, Splashtop 2 Remote Desktop sau Jump Desktop, care au un sistem ce se instalează pe desktop şi telefon şi permite controlul unuia prin intermediul celuilalt. Toate cele 3 aplicaţii menţionate sunt disponibile atât pentru Android cât şi pentru iOS”, a mai precizat Bogdan Beleiu.

    Este important de ştiut şi faptul că în momentul în care telefonul este închis sau nu are cartelă SIM, acesta nu va putea fi localizat, potrivit specialiştilor de la ThePhoneGeeks. Totuşi, dată fiind nevoia de a naviga pe internet, cu siguranţă telefonul va fi conectat în cele din urmă la o reţea Wi-Fi, moment în care va putea fi blocat de către sistemul activat de utilizator.

     

  • STUDIU: Amintirile pierdute pot fi recuperate

    Potrivit autorilor acestui studiu, care a fost realizat pe melci, noua descoperire reprezintă o rază de speranţă pentru pacienţii diagnosticaţi cu maladia Alzheimer într-un stadiu incipient, informează dailymail.co.uk.

    Cercetarea a evidenţiat, de asemenea, felul în care amintirile vechi sunt stocate în creier şi a infirmat cu această ocazie o mai veche teorie populară.

    Timp de decenii, cei mai mulţi dintre experţii în ştiinţe neuronale au crezut că amintirile sunt depozitate în sinapse – conexiunile dintre celulele creierului, denumite neuroni -, iar acestea sunt distruse de maladia Alzheimer.

    “Memoria pe termen lung nu este depozitată în sinapse”, a declarat David Glanzman, autorul studiului, profesor de biologie integrată, fiziologie şi neurobiologie la Universitatea California din Los Angeles (UCLA).

    “Aceasta pare o idee radicală, însă noile descoperiri indică această direcţie. Sistemul nervos pare să fie capabil să regenereze conexiunile sinaptice pierdute. Dacă poţi să restaurezi conexiunile sinaptice, memoria îţi va reveni. Nu va fi uşor, dar eu cred că acest lucru este posibil”, a adăugat savantul american.

    Profesorul Glanzman consideră că studiul său are semnificaţii importante pentru persoanele care suferă de Alzheimer.

    Deşi boala este cunoscută pentru faptul că distruge sinapsele din creier, acest lucru nu înseamnă că amintirile sunt distruse.

    “Atât timp cât neuronii sunt încă vii, memoria va rămâne acolo, iar acest fapt înseamnă că oamenii vor putea să recupereze unele dintre amintirile pierdute, dacă se află în primele stadii ale maladiei Alzheimer”, a adăugat cercetătorul american.

    În stadiile avansate ale bolii, neuronii mor, iar acest fapt înseamnă cel mai probabil că amintirile nu vor mai putea să fie recuperate.

    Cercetătorii coordonaţi de profesorul Glanzman au realizat acest studiu pe o specie marină de melci, denumită Aplysia, pentru a analiza procesele de învăţare şi de memorare ale acestor vieţuitoare.

    Melcii marini din specia Aplysia prezintă o reacţie defensivă pentru a-şi proteja branhiile de o potenţială vătămare, iar oamenii de ştiinţă au fost interesaţi de reflexul de retragere şi de neuronii senzitivi şi motorii care produc acest reflex.

    Ei au îmbunătăţit reflexul de retrage al melcului prin aplicarea mai multor şocuri electrice de intensitate slabă în coada animalului marin.

    Îmbunătăţirea a durat mai multe zile, după administrarea unei serii de şocuri electrice, fapt care indică existenţa unei memorii pe termen lung în cazul acestor vieţuitoare.

    Profesorul Glanzman consideră că electroşocurile au determinat eliberarea unui hormon, serotonină, în sistemul nervos central al melcilor.

    După ce le-a fost ştearsă memoria, cercetătorii au repetat experimentul pe acei melci şi le-au aplicat apoi un număr mic de şocuri electrice la nivelul cozii. Spre surprinderea lor, amintirile acestora, pe care savanţii le credeau complet şterse, au reapărut.

    Acest fapt înseamnă că acele conexiuni sinaptice care fuseseră pierdute au fost recuperate.

    “Fenomenul sugerează că memoria nu se află în sinapse, ci în altă parte. Noi credem că se află în nuclee de neuroni. Însă nu am dovedit deocamdată acest lucru”, a precizat profesorul american.

    Studiul a apărut în eLife, o prestigioasă publicaţie ştiinţifică online care poate fi consultată gratuit de utilizatorii din lumea întreagă.

  • DNA: Bunurile de 150 de milioane de euro sechestrate în 2014 vor intra în patrimoniul statului peste patru-cinci ani

    “Ceea ce s-a schimbat în ultimii ani este creşterea eficienţei statului în a identifica bunurile care au fost dobândite din infracţiuni şi care urmează să fie confiscate. Nu suntem nici măcar pe aproape de un ideal, de ceea ce ne-am dori, dar s-a ajuns la un punct în care doar DNA, în 2014, până acum, a instituit măsuri asigurătorii asupra unor bunuri care valorează 150 de milioane de euro”, a spus Bulancea, la o dezbatere organizată în cadrul proiectului “Susţinerea confiscării extinse şi recuperării prejudiciului în România”, finanţat de Uniunea Europeană.

    Bulancea a adăugat că bunurile sechestrate de procurori vor intra efectiv în posesesia statului, după ce vor fi date sentinţe definitive în dosarele în care s-au dispus măsurile asigurătorii.

    “Ţinând cont că aceste bunuri sechestrate în 2014 vor fi implicate în nişte hotărâri de condamnare în România peste trei, patru, cinci ani, abia atunci vom putea vorbi că aceste bunuri vor intra efectiv în patrimoniul statului. Fiind vorba de bunuri efectiv sechestrate – 416 imobile, 93 de autoturisme – sunt bunuri a căror valorificare va trebui să se realizeze relativ uşor”, a spus consilierul Laurei Codruţa Kovesi.

    Marius Bulancea a adăugat că imediat după ce aceste sentinţe rămân definitive, ANAF este autoritatea care trebuie să se ocupe de valorificarea bunurilor sechestrate.

    Potrivit unei statistici a Oficiului Naţional de Prevenire a Criminalităţii şi Cooperare pentru Recuperarea Creanţelor provenite din Infracţiuni (ONPCCRCI), în 2013, valoarea bunurilor sechestrate se ridică la peste 434 milioane de euro. Pe de altă parte, valoarea bunurilor confiscate conform notificărilor ANAF este de doar 7,6 milioane de euro.

    Aceste date statistice au fost analizate în cadrul aceleiaşi dezbateri referitoare la implicaţiile la nivel european şi naţional ale criminalităţii financiare şi economice, în mod specific pe problema confiscării extinse şi a recuperării bunurilor provenite din infracţiuni. Evenimentul este inclus în proiectul “Susţinerea confiscării extinse şi recuperării prejudiciului în România”, finanţat de Comisia Europeană.

  • Cele mai inovatoare companii din România: HOLCIM România, recuperarea energiei termice din gazele reziduale în fabricile de ciment

    Elementul de noutate:

    La fabrica Ciment Aleşd (Bihor) a fost pusă în funcţiune prima instalaţie din lume care recuperează energia termică din gazele reziduale într-o fabrică de ciment, atât de la preîncălzitor, cât şi de la răcitor, folosind organic rankine cycle (ORC) ca agent de schimb termic. Tehnologia ORC a fost folosită şi în alte industrii, dar la Aleşd a fost aplicată pentru prima dată în industria cimentului.

    Efectele inovaţiei:

    Instalaţia permite producerea a aproximativ 15% din energia electrică necesară fabricii de ciment fără consum de combustibili şi fără emisii (de gaze cu efect de seră, de praf, NO2, SO2) adiţionale procesului de fabricare al clincherului de ciment. Acest proiect participă la atingerea celor trei ţinte europene impuse pentru anul 2020 în domeniul climei şi energiei (20% reducere a gazelor cu efect de seră, 20% creştere a eficienţei energetice şi 20% energie regenerabilă în mixul de energie).

    Datorită rezultatelor tehnice obţinute, din 2013 se analizează posibilitatea de extindere a acestui proiect, prin implementarea unui sistem de recuperare a energie termice a gazelor reziduale şi la Ciment Câmpulung.

    Descriere:

    Proiectul a fost iniţiat în fabrica Ciment Aleşd în 2010, printr-un studiu de fezabilitate tehnic. Proiectul a fost realizat şi coordonat de ingineri români, iar construcţia instalaţiei de la Aleşd a avut loc în perioada 2011-2012. În a doua parte a anului 2012 au avut loc probele tehnice şi industriale ale sistemului instalat. În construcţia instalaţiei au fost implicate peste 300 de persoane, dintre care două treimi sunt români.

    Cogenerarea industrială se poate implementa în industriile energointensive de unde rezultă gaze reziduale purtătoare de energie termică, care poate fi ulterior transformată în energie electrică.

    Aplicarea cogenerării în sectorul cimentului este relativ nouă (din 2005) şi s-a dezvoltat în Asia în cadrul proiectelor de dezvoltare de tehnologii curate ale Protocolului de la Kyoto, unul dintre beneficiile principale fiind reducerea de gaze cu efect de seră.

    În prezent, există aproximativ 900 astfel de sisteme la nivel mondial (majoritatea în Asia), 98% dintre ele utilizând apa supraîncălzită ca agent de preluare a energie termice reziduale.

    Holcim deţine şi operează două fabrici de ciment la Câmpulung şi Aleşd, o staţie de măcinare la Turda, o reţea de 14 staţii ecologice de betoane, trei staţii de agregate, două staţii de lianţi speciali, un terminal de ciment la Bucureşti şi unul la Turda.

    Business Magazin a lansat în 24 noiembrie prima ediţie a catalogului “Cele mai inovatoare companii din România”.

    Citeşte în premieră despre alte 49 de proiecte inovatoare, concepute sau aplicate în România, în zona tehnică, de business sau socială, în prima ediţie a catalogului “Cele mai inovatoare companii din România”, lansat de Business Magazin în luna noiembrie.

    Catalogul poate fi achiziţionat mai jos la preţul de 20 de lei.

    Cantitate: buc.
     

    * Editiile print sunt valabile in limita stocului disponibil. In cazul in care stocul se epuizeaza va fi livrata editia electronica. Taxele de livrare ale editiilor print vor cadea in sarcina cumparatorului .

  • Cele mai inovatoare companii din România: Avangate, Revenue recovery tools – RRT (instrumente pentru recuperarea veniturilor recurente)

    Combinaţia de servicii, platformă şi raportare este unică. Dashboard-ul de Autorizare (Authorization Dashboard) este unic ca instrument de raportare şi de analiză în timp real în industrie, atât la nivel de procesatori de plăţi, cât şi la nivel de platforme de comerţ electronic. În plus, instrumentele de recuperare a veniturilor sunt construite pe o altă suită de instrumente avansate de recuperare a neautorizărilor la plata cu cardurile.

    Elementul de noutate:

    Contextul acestei inovaţii este comerţul electronic pentru produse digitale sau servicii online la nivel global, cu modele de business bazate pe abonamente cu plăţi recurente.

    Ratele de retenţie a clienţilor, mai ales în cazul acestor modele de abonamente (subscripţii), sunt extrem de importante şi definesc valoarea totală a unui client (CLV –  client lifetime value). Neautorizarea unor comenzi din cauza respingerilor venite din partea băncilor emitente de carduri (fonduri insuficiente, carduri expirate, carduri blocate, validare date conturi etc.) înseamnă nu doar o tranzacţie pierdută, ci pierderea unui ciclu întreg de subscripţii lunare/anuale şi a unor oportunităţi de upselling.

    Efectele inovaţiei:

    Instrumentele RRT pentru recuperarea veniturilor recurente şi a serviciilor adiţionale contribuie la creşterea ratelor de conversie şi de retenţie. Pierderile pe care le adresează aceste instrumente sunt din zona pierderilor pasive şi a limitărilor ce decurg în mod normal din folosirea unui singur procesator sau a unui număr limitat de procesatori. În mod normal, doar companiile foarte mari care procesează volume considerabile în mediul online au acces la mai mulţi procesatori simultan.

    Prin platforma Avangate, companii de orice dimensiune, chiar şi start-up-uri, pot avea acces la această inovaţie. Funcţionalităţile RRT includ servicii avansate de actualizare a cardurilor, reîncercări de autorizare, redirecţionări avansate de procesare, precum şi instrumente avansate de la terţe părţi ce asigură accesul la integrări directe între instituţiile bancare. În acelaşi timp, RRT furnizează analize de date prezentate în timp real într-un dashboard unic în industrie.

    Cu ajutorul RRT, ratele de recuperare a comenzilor pierdute sunt de ordinul a 15-20%, iar utilizatorii de tip early adaptor au înregistrat recuperări de ordinul a 40% din veniturile pierdute prin lipsa reînnoirii.

    Descriere:

    Echipa de produs  a realizat interviuri cu clienţii şi a stabilit specificaţiile şi implementările, zona IT s-a ocupat de dezvoltare, CIO-ul şi echipa au pus la punct securizarea datelor, compartimentul financiar a încheiat contractele cu procesatorii externi şi furnizorii de servicii specifice, iar zona de suport clienţi s-a ocupat de integrări şi implementări.

    Durata proiectului a fost de peste nouă luni. Proiectul a urmărit extinderea capabilităţilor deja avansate ale platformei prin asigurarea de failovers (reluare în caz de nereuşită), reîncercări prin mai multe platforme locale şi actualizarea datelor posesorilor de carduri, direct prin comunicarea cu băncile sau prin contactarea clienţilor, redirecţionarea încercărilor de autorizare şi de reînnoire către configuraţia optimă bazată pe date obţinute dinamic.

    În plus, aplicaţia pune la dispoziţie un raport care arată toate detaliile în timp real (a câta încercare, mesaje primite, datele de client şi abonament etc.), raport ce permite companiilor care vând abonamente să aibă vizibilitate asupra procesului de reînnoire şi să ajusteze acţiunile echipelor de suport clienţi pentru optimizări. Costurile au fost de 500.000 de dolari.

    Business Magazin a lansat în 24 noiembrie prima ediţie a catalogului “Cele mai inovatoare companii din România”.

  • EXCLUSIV: Guvernul va spori controlul la persoane cu averi mari şi venituri externe pentru CAS

     Pentru a obţine mai mulţi bani la buget, Guvernul va relansa campania de notificare prin transmiterea de scrisori către contribuabilii ce prezentau riscul de nedepunere a declaraţiei de venit din străinătate, relevă proiectul de lege pentru reducerea CAS obţinut de MEDIAFAX.

    Până la ora transmiterii acestei ştiri, proiectul nu este pus în dezbatere publică.

    Alte surse pe care Guvernul le ia în calcul pentru a compensa, anul viitor, impactul negativ sunt îmbunătăţirea sistemului de colectare a impozitelor şi taxelor ce vizează recuperarea arieratelor fiscale înregistrate de contribuabilii mijlocii, prevenirea şi combaterea muncii nedeclarate şi/sau subdeclarate, în scopul sprijinirii concurenţei loiale în mediul de afaceri şi a protejării angajaţilor prin creşterea nivelului de securitate socială, dezvoltarea analizei de risc generalizată la nivelul întregii activităţi de administrare fiscală, în baza informaţiilor de natură fiscală despre contribuabili, precum şi dezvoltarea aplicaţiilor informatice în vederea efectuării de analize ale rezultatelor acţiunilor de inspectie fiscală, în scopul confirmării criteriilor de risc şi a furnizării de informaţii pentru analizele de risc viitoare, întărirea controlului vamal, continuarea simplificării accesului contribuabilului la propriul dosar fiscal prin crearea posibilităţii de accesare a informaţiilor privind propriile obligaţii fiscale (S.M.S., e-mail) şi a plaţii electronice a acestora ( card, S.M.S.) catre Trezorerie, continuarea simplificării declaraţiilor fiscale precum şi dezvoltarea declarării electronice, implementarea procedurilor şi dezvoltarea unui sistem informatic pentru realizarea schimbului automat de informaţii cu statele membre UE începând cu anul 2015 în conformitate cu prevederile Directivei 2011/16/UE.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BCE vrea să taxeze cu până la 15 milioane de euro pe an marile bănci pentru a le supraveghea

     Costurile pentru instituţiile de credit au fost dezvăluite marţi într-un proiect de reglementare a comisioanelor publicat de BCE, potrivit Bloomberg.

    Din circa 130 de bănci pe care le va monitoriza direct, cele mai multe vor plăti între 700.000 de euro şi 2 milioane de euro pe an. Aproximativ 6.000 de bănci pe care BCE le va supraveghea indirect vor achita între 2.000 de euro şi 200.000 de euro pe an, suplimentar faţă de comisioanele percepute de autorităţile naţionale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • STUDIU: Doi din trei români sunt îndatoraţi. Jumătate dintre ei cu peste 5.000 de lei

     “Două treimi dintre debitori au împrumutat bani de la bănci, iar 20% de la rude”, a declarat luni într-o conferinţă de presă antropologul Vintilă Mihăilescu, coordonatorul studiului.

    Peste 40% dintre români consideră că banii contează cât să aibă un trai decent, iar 21% spun că e bine să ai cât mai mulţi bani, iar cine nu recunoaşte acest lucru minte sau este ipocrit.

    Mai mult de o treime dintre respondenţi spun că îşi doresc să aibă mai mulţi bani decât au în prezent.

    “Când vine vorba de datorii, românii trăiesc mai multe emoţii decât polonezii, aceştia având o atitudine mai pragmatică”, a afirmat Iwona Slomska, membru al Consiliului de Administraţie al Grupului Kruk din Polonia, responsabilă de comunicare şi marketing.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Proiect de lege: Jurnaliştii care dezvăluie acte de corupţie vor primi 2% din prejudiciul recuperat

     Tudor Ciuhodaru a declarat, într-un comunicat remis MEDIAFAX, că va depune un proiect legislativ ce are drept obiectiv combaterea corupţiei prin sprijinirea oricărui demers făcut de jurnalişti în demascarea practicilor ce afectează bugetul statului.

    Demersul presupune crearea unui fond special, numit Fondul Special pentru Jurnalismul de Investigaţie, care să sprijine, prin finanţarea directă, jurnalismul de investigaţie şi persoanele care au curajul să dezvăluie orice act de corupţie ce prejudiciază bugetul de stat, a spus deputatul.

    Conform acestuia, prin această lege, “toţi cei care aduc la cunoştinţa publică, prin utilizarea oricărui mediu de informare (publicaţii, online, radio, televiziune) sau prin plângeri adresate în mod direct organelor de cercetare şi urmărire penală orice acte de corupţie, abuz în serviciu, delapidare, primire de foloase necuvenite, evaziune fiscală sau a oricăror acţiuni sau inacţiuni prevăzute de legea penală în vigoare, ce prin natura lor prejudiciază bugetul de stat, au dreptul să primească din Fondul Special pentru Jurnalismul de Investigaţie, o finanţare egală cu 2% din valoarea prejudiciului, în maxim 30 de zile de la vărsarea sumelor recuperate la bugetul de stat”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro