BusinessMagazin

Tag: reciclare

  • Eco-Rom Ambalaje lansează procedura de achiziţie de servicii pentru gestionarea deşeurilor de ambalaje

    Aceasta presupune atribuirea contractului de prestări servicii de colectare/sortare pentru reciclarea şi valorificarea prin incinerare cu recuperare de energie a deşeurilor de ambalaje provenite din circuitul industrial-comercial şi din cel al achiziţiilor de la populaţie.

    Piaţa deşeurilor din România a ajuns la un nivel de maturitate caracterizat de un sistem care s-a dezvoltat gradual, fără însă a fi optimizat constant. ,,În prezent, Eco-Rom Ambalaje are contracte cu peste 210 colectori şi operatori de salubritate, iar numărul acestora in sistem a crescut cu o medie de 5% de la an la an. În acest context şi ţinând cont de dezvoltarea pieţei deşeurilor din România, am simţit nevoia unei eficientizări a relaţiei cu partenerii noştri, astfel încât serviciile de colectare, reciclare şi valorificare a deşeurilor să se desfăşoare în condiţii de transparenţă şi corectitudine dar optime din punct de vedere al costurilor.” a declarat Sorin Cristian Popescu, Director General Eco-Rom Ambalaje

    Modelul este adaptat realităţilor naţionale după modele din Belgia şi Austria. Printre beneficiile acestuia se numără transparentizarea modului de selectare a prestatorilor de servicii de colectare/sortare, dezvoltarea calităţii serviciilor de colectare separată din sistemul Eco-Rom Ambalaje şi, implicit, la nivel naţional, asigurarea unui management al deşeurilor corect, conform legislaţiei în vigoare şi asigurarea unui preţ competitiv al serviciilor de colectare, sortare şi transport ale deşeurilor de ambalaje, în vederea reciclării.

    Cantitatea totala ce va fi contractata pentru anul 2014 este de cca. 400.000 de tone de deşeuri de ambalaje , iar contractele vor fi oferite celor mai avantajaoase oferte din punct de vedere economic – atât financiar (50% pondere), cât şi tehnic (50% pondere). În acelaşi timp, în scopul dezvoltării capacităţilor de reciclare din România, Eco-Rom Ambalaje aplică o majorare de 10% la tarifele colectorilor sau operatorilor de salubritate care trimit deşeurile de ambalaje în afara ţării pentru a fi reciclate. 

    Eco – Rom Ambalaje este o organizaţie înfiinţată la sfârşitul anului 2003 de un grup de companii care activează în România şi care au luat iniţiativa implementării sistemului ”Der Grüne Punkt” – Punctul Verde, în ţara noastră. Acest sistem are ca scop îndeplinirea obligaţiilor de reciclare a deşeurilor de ambalaje ce revin producătorilor care pun pe piaţă produse ambalate. Eco-Rom Ambalaje a început activitatea în 2004 cu 81 de companii care au aderat la sistemul companiei, urmând ca anul 2012 să se încheie cu 2.526 de companii responsabile în portofoliu. Eco-Rom Ambalaje a preluat şi a îndeplinit cu succes, în fiecare an, obligaţiile de valorificare şi reciclare pe care şi le-a asumat pentru membrii săi.
    Eco-Rom Ambalaje implementează şi dezvoltă în România un sistem de colectare selectivă a deşeurilor de ambalaje ce vizează atât agenţii economici, cât şi populaţia, care contribuie semnificativ la realizarea ţintelor de colectare şi reciclare impuse României de către Uniunea Europeană.

    În 2012, Eco-Rom Ambalaje a îndeplinit obiectivul legal de reciclare de 55% şi a valorificat 61% (398.463 tone) din cantitatea de deşeuri de ambalaje puse pe piaţă de membrii săi (651.126 tone).Astfel, la finalul anului 2012, au fost reciclate 2,7 miliarde de PET-uri (67.902 tone) şi 400 de milioane de doze de aluminiu (5.073 tone). În prezent, aproximativ 41% din populaţia României – circa 8,8 milioane de români – au acces la sistemul de colectare selectivă prin cele 18.590 de pubele colorate puse la dispoziţie de Eco-Rom Ambalaje
     

  • Cel mai mare cimitir de cauciucuri din lume, vizibil din spaţiu – GALERIE FOTO

    O soluţie pentru reciclare este folosirea granulelor din cauciuc la asfaltarea drumurilor: în Statele Unite peste 30.000 de kilometri de drumuri sunt acoperite cu asfalt amestecat cu deşuri de cauciuc, o tehnică în măsură să reducă zgomotul cu 25%.

  • Mai puţin de o treime din dozele de pe piaţă sunt reciclate

    La conferinţa internaţională ”Mecanisme de colectare selectivă şi reciclare a dozelor de aluminiu. România faţă în faţă cu marile ţări din Europa” organizată astăzi la Bucureşti de Asociaţia Non Profit Alucro, au fost anunţate ultimele rezultate privind reciclarea dozelor de aluminiu. }ara noastră reciclează aproape 30% din dozele puse pe piaţă.
    Reprezentanţi ai celor mai mari fabrici de reciclare şi colectare din Europa şi din România,  precum şi ai autorităţilor locale, sectorului de business şi ONG, s-au reunit la Bucureşti pentru a discuta despre impactul si eficientizarea programelor existente la nivel naţional. Prin intermediul ALUCRO, România face astfel parte din rândul ţărilor în care se derulează programul ”Every Can Counts”, o platformă europeană care promovează reciclarea dozelor din aluminiu şi care are ca obiectiv implementarea unui sistem de colectare selectivă pe termen lung acasă, la birou sau în cadrul evenimentelor publice (festivaluri, spectacole, etc.). Directorii programelor din Franţa, Austria şi Marea Britanie participă la conferinţă într-un schimb de experienţă cu colegii lor din România. ”Every Can Counts” a fost recent lansat în Irlanda şi Ungaria, urmând sa fie preluat şi de alte mari ţări din Europa. Varianta româneasca a programului a fost lansată pentru prima dată în 2011, la sediul Bosch din Timişoara, exemplul fiind urmat de Toyota România. |n ambele companii au fost instalate cutii având un design special, dedicate colectării dozelor de aluminiu, în vederea motivării angajaţilor şi clienţilor de a participa activ la protejarea mediului înconjurător. De atunci, alte câteva companii cunoscute de pe piaţa locală s-au alăturat programului, cea mai recentă lansare având loc la sediul central al UPS România din Otopeni.
    ”Reciclarea este o modalitate simplă prin care poate fi diminuat impactul pe care noi toţi îl avem asupra mediului, prin reducerea consumului de energie şi a resurselor naturale dar şi prin reducerea depozitelor de deşeuri”, declară Adina Magsi, director general, ALUCRO. ”Odată colectate, dozele din aluminiu sunt transformate în doze noi sau în alte produse care conţin aluminiu, biciclete sau rame pentru ferestre, retopirea aluminiului folosit economisind până la 95% din energia iniţială necesară producerii de materie primă”.
    |n paralel, ALUCRO continuă activităţile care vizează educaţia în şcoli şi colaborarea cu colectorii, acestea ramânând de bază în vederea îmbunătăţirii “eco-comportamentului“ cetăţeanului român, fiind evident faptul că numai printr-o reţea eficientă şi recunoscută oficial putem îmbunătăţi rata de reciclare impusă de legislaţia europeană. Obiectivul ALUCRO este de a promova un sistem coerent şi eficient de colectare selectivă a deşeurilor de aluminiu la nivel naţional,  în strânsă cooperare cu toţi operatorii implicaţi direct sau indirect în managementul deşeurilor, asociaţiile de preluare de responsabilităţi, administraţiile locale şi operatorii de salubritate desemnaţi.
    Cifre privind reciclarea dozelor din aluminiu în România:
    • obiectivul de reciclare pentru dozele din aluminiu este de 21% (12.000 tone) faţă de obiectivul de reciclare PET-uri – de 55% (90.000 tone);
    • 5.000 tone reciclate in 2012;
    • se recicleaza 29% din cantitatea de aluminiu existentă pe piaţă;
    • 80% din aluminiu reciclat este reprezentat de dozele din aluminu;
    • cifrele oficiale pentru 2011 vor fi publicate în următoarele două luni.

  • Tulcea este primul oraş din România care primeşte titlul de „Oraşul Reciclării”

    Tulcea a fost oraşul care a obţinut cel mai mare punctaj la evaluarea finală, demonstrând astfel că deţine cel mai performant sistem de colectare separată dintre cele 20 de oraşe participante. Criteriile care au stat la baza evaluării oraşelor participante au fost: calitatea serviciilor de colectarea separată a deşeurilor de ambalaje (însemnând accesul populaţiei la containerele colorate, aspectul acestora şi corectitudinea depunerii separate a deşeurilor în fiecare container), cantitatea de deşeuri colectate şi campaniile de conştientizare a populaţiei cu privire la importanţa colectării separate a deşeurilor în vederea reciclării.

    Pe parcursul competiţiei au fost colectate separat peste 5,5 milioane de kg de deşeuri de ambalaje , dintre care peste 2 milioane de kg de plastic, peste 3,1 milioane de kg de hârtie-carton, 451 de mii de kg de sticlă şi peste 30 de mii de kg de metal. Aceste rezultate au fost posibile datorită implicării autorităţilor locale şi a partenerilor acestora – operatori de salubritate şi organizaţii de profil – astfel încât cei peste trei milioane de români din aceste municipii să aiba acces la un sistem de colectare separată accesibil şi funcţional, prin cele  7.500 containere speciale puse la dispoziţie de Eco-Rom Ambalaje în cele 20 de municipii.
     

  • Eco-Rom Ambalaje, afaceri de 11 mil. euro din colectarea şi reciclarea deşeurilor

    Eco-Rom Ambalaje, organizaţie care îndeplineşte obligaţiile de colectare selectivă şi reciclare a deşeurilor de ambalaje pe piaţa locală pentru companii precum Coca-Cola, Heineken sau Unilever, a înregistrat anul trecut afaceri de 49 milioane de lei (11,6 milioane de euro), în creştere cu 18% faţă de 2011, în condiţiile în care numărul producătorilor şi importatorilor afiliaţi sistemului a crescut cu 10%, la 2.526 de firme. “Anul 2012 a fost anul creşterilor pentru sistemul de colectare selectivă a deşeurilor de ambalaje. Eco-Rom Ambalaje a reciclat anul trecut 61% (398.463 de tone) din cantitatea de ambalaje puse pe piaţă de companiile aflate in portofoliu (651.126 tone), cu 12% mai mult faţă de anul anterior”, a declarat Sorin Cristian Popescu, directorul general al Eco-Rom Ambalaje. Companiile afiliate sistemului de colectare şi reciclare gestionat de Eco-Rom Ambalaje introduc pe piaţă peste 70% din cantitatea de ambalaje înregistrată la nivel naţional. Asociaţia a avut anul trecut 38 de angajaţi, la fel ca în 2011.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Ce bine le-ar sta femeilor cu arma în mână

    Compania, Jewelry for a Cause, donează 20% din încasări unor organizaţii non-profit, iar în acest caz banii vor merge la autorităţi pentru susţinerea programului.

    Această companie produce din metalul armelor reciclate brăţări rigide cu sau fără pietre preţioase, care au gravat în interior numele oraşului, Newark, şi numărul de serie al armei din care provin, Brăţările se vând la un preţ de 150 până la 375 de dolari.

  • Ce înseamnă nişte oameni cu scaun la cap

    O întreprinzătoare americană pe nume Natalie Chanin, întemeietoare a casei de modă Alabama Chanin, a organizat recent un atelier în cadrul unui eveniment de la New York, intitulat MakeShift (improvizaţie), care a avut ca obiect recuperea unor vechi scaune considerate bune de aruncat de către proprietarii lor, scrie The New York Times.

    Organizatorii au adunat scaune de metal, plastic şi lemn, găsite pe stradă sau pe internet şi au invitat amatorii să-şi încerce măiestria la repararea lor. Participanţilor li s-a spus că nu trebuie să respecte vreo regulă, doar să se lase purtaţi de creativitate şi li s-au pus la dispoziţie materialele necesare, urmând să poată primi ajutor, dacă doreau, de la câţiva meşteri cu experienţă.

    Meşterii de ocazie şi-au dat frâu liber imaginaţiei. Unul dintre ei a ales să decoreze un scaun de plastic cu bucăţi de tricouri colorate dispuse în zigzag. Alt participant a desfăcut un scaun de lemn, împletind şuviţe tăiate din tricouri colorate printre componentele spătarului şi întărind şezutul cu frânghie, peste care a aplicat bucăţi de material colorat. Toate scaunele aduse la atelier au fost reabilitate, iar unele dintre ele au fost atât de reuşite, încât ar fi putut fi expuse la un târg de design de mobilier.

    După terminarea atelierului, participanţii nu şi-au luat lucrările acasă, ci s-a decis ca scaunele să fie lăsate pe stradă, ca să servească drept sursă de inspiraţie şi altora şi eventual să fie luate de cineva care are nevoie de ele.

  • Oraşul din China unde se fac papuci din instalaţiile pentru pomul de Crăciun (VIDEO)

    La Shijao, oraş situat la circa o oră de mers de Guangzhou, funcţionează pe puţin nouă fabrici care importă şi procesează fiecare în jur de o mie de tone de instalaţii de pom stricate, relatează publicaţia The Atlantic.

    La fel ca majoritatea zonelor industriale din China unde se reciclează materiale, Shijao a început să prospere în urmă cu două decenii, graţie costului mic al forţei de muncă şi standardelor scăzute de protecţie a mediului. Chiar şi în urmă cu doi ani, cei care ajungeau aici vedeau din depărtare nori de fum negru ridicându-se deasupra unor munţi de cabluri cărora li se dăduse foc: acesta e cel mai rapid (şi mai poluant) mod de a extrage cuprul din sârmă, prin arderea materialului plastic sau a cauciucului izolator. Mai nou însă, izolaţia respectivă a ajuns interesantă pentru întreprinzătorii chinezi, care au dezvoltat linii de produse bazate pe folosirea acesteia.

    Raymond Li, directorul general al fabricii de procesare a deşeurilor de metal Yong Chang Processing, i-a spus reporterului de la The Atlantic că fabrica lui a avut nevoie de un an pentru a pune la punct o metodă de prelucrare a instalaţiilor de pom. Acestea sunt tocate extrem de mărunt, elementele de plastic, cauciuc şi sticlă sunt separate de cele din metal şi folosite la fabricarea tălpilor de papuci, în timp ce metalul şi alama merg mai departe la reciclare şi rafinare în uzinele specializate din zona Shijao.

    În SUA, acest gen de reciclare nu se practică decât pe scară foarte mică, din cauza problemelor de mediu legate de procesarea deşeurilor de cupru. Ca atare, instalaţiile de pom stricate iau în majoritate calea exportului spre China, care asigură astfel ecologizarea unei Americi unde consumatorii cumpără în fiecare an instalaţii de pom cu nemiluita, pentru a le arunca apoi la coşul de gunoi când se strică un beculeţ. Pentru afacerile lui Raymond Li şi ale celorlalţi întreprinzători de la Shijao, ceea ce aruncă americanii e însă mană cerească.

  • Cum ajungi milionar din afacerea Rabla

    Telefonul lui Mihai Sofian suna din cinci in cinci minute. Nu
    raspunde la fiecare apel. Se uita la telefon in liniste – nu are
    nici Blackberry, nici iPhone, ci un Nokia E52, suficient de nou
    pentru a fi in pas cu tehnologia – si da din cap cantarind daca sa
    sune sau nu inapoi mai tarziu. Zambetul de ardelean si gesturile
    molcome il parasesc arareori si asta e chiar de mirare pentru un om
    de afaceri renumit pentru miscarile rapide pe care le-a facut in
    business si pentru modul cum a devenit unul dintre cei mai
    importanti membri ai comunitatii care a facut afaceri prin
    programul guvernamental Rabla.

    Businessul Rematholding a fost fondat la finele anului 2003 de
    Mihai Sofian (57 de ani), care lucreaza in industria metalurgiei de
    mai bine de 30 de ani: “In 1979 m-am angajat in acest domeniu. Eu
    sunt politehnist si sunt dintre putinii care au lucrat si in
    productie. Am fost sef de sectie, sef de atelier si director
    comercial in aceasta industrie”.

    Mihai Sofian a absolvit Metalurgia la Politehnica, specializarea
    metale neferoase. Dupa ce a terminat facultatea, s-a angajat direct
    la Neferal, singura intreprindere de prelucrare a neferoaselor din
    Romania, unde a lucrat 19 ani. “Am inceput cu cupru, aluminiu,
    plumb si am lucrat in toate sectiile. Am coordonat, am condus si
    800 de oameni la un moment dat. Mi-a folosit: acum am 403 angajati
    la cele patru unitati”, povesteste Mihai Sofian. In anii ’90, era
    promovat ca director comercial al Neferal. I se propusese pozitia
    de inginer-sef al uzinei, al doilea loc in ierarhie, pozitie pe
    care insa a refuzat-o. “Acolo primeai intai marfa, dupa care faceai
    lingouri, aliaje. Cei buni erau la cuptoare, cei slabi la sortare.
    Asa era atunci. Sortarea era un mic remat. Pentru mine rematul nu e
    o provocare. Este doar o anexa la ce faceam inainte”, isi aminteste
    acum seful Rematholding. Urmatorii sapte ani a lucrat intr-o
    multinationala, tot din acest domeniu, unde a dezvoltat businessul
    de la zero. Fiind concurent acum cu firma respectiva, nu vrea sa-i
    spuna numele: “business is business”.


    In decembrie 2003 a pus bazele actualului Rematholding, lucrand
    initial intr-un sediu vecin cu fostul Remat Bucuresti Sud. “Atunci
    aveam un singur depozit in Bucuresti si am mai cumparat Remat
    Focsani in 2004”, povesteste seful Rematholding. Un an mai tarziu,
    pe 7 iulie 2005, a cumparat si actiunile de la Remat Bucuresti Sud,
    unde, pe o suprafata de 21 de hectare, sunt depozitate, tratate si
    transportate rablele. In afara de Rematholding, Bucuresti Sud si
    Dambovita, Sofian mai are colaborari cu rematurile din Slatina si
    Craiova.

    La nivel national sunt 263 de platforme de tip Remat care
    participa in cadrul programului “Rabla”, dupa cum arata datele
    Administratiei Fondului pentru Mediu (AFM). Dintre acestea, 13 sunt
    in Bucuresti, iar unul este in partea de sud a Capitalei, la
    capatul soselei Berceni, pe centura.

  • Palfi, Romaqua: Platim pentru recuperarea gunoaielor. Sistemul depozit e defectuos (VIDEO)

    “Asa cum ne caracterizeaza, noi venim repede sa preluam ceva de
    la altii. Vorbim de acest sistem depozit. (…) Sistemul depozit
    are foarte multe lacune”, directorul mentionand ca dezavantaje
    faptul ca lasa producatorii fara flux financiar si ca se formeaza
    un sistem clientelar prin achizitia de masini de la anumite
    firme.


    Click aici pentru a citi mai multe despre
    piata de reciclare a deseurilor din
    Romania.