BusinessMagazin

Tag: PwC

  • De ce durează atât de mult inspecţiile fiscale în România

    Acelaşi document arată că 86% dintre respondenţi consideră că autorităţile fiscale nu sunt suficient de transparente când vine vorba de inspecţii de preţuri de transfer şi că inspecţiile se concentrează mai mult pe forma tranzacţiilor, nu pe substanţa acestora.

    Totodată, combaterea evaziunii fiscale ar trebui să fie cea mai mare prioritate a ANAF (96% dintre opinii), urmată de informatizarea procesului de depunere a declaraţiilor şi de plată a taxelor (75%), reducerea numărului administraţiilor financiare (25%), pregătirea mai bună a inspectorilor fiscali (25%) şi reducerea numărului de personal (17%).

    Mihaela Mitroi a menţionat că principalele probleme cu care contribuabilii se confruntă în relaţia cu Fiscul sunt inspecţiile fiscale agresive, inspectorii temându-se de inspecţiile Curţii de Conturi, lipsa de consecvenţă în aplicarea legislaţiei fiscale şi nevoia de instruire profesională a angajaţilor ANAF. Ea a arătat că 70% din inspectorii fiscali se ocupă de cererile de rambursare de TVA, România riscând să intre totuşi într-o procedură de infrigement pentru că rambursările de TVA nu se efectuează la timp.

    Secretarul general al ANAF, Octavian Deaconu, a explicat că instituţia trece printr-un amplu proces de reorganizare, care s-a desfăşurat “pe repede înainte”, încât timpul foarte scurt în care s-a dorit această reorganizare a făcut uneori deficitară comunicarea cu contribuabilii. El a menţionat că ideea de reorganizare a Fiscului a pornit în primul rând de la nivelul redus al conformării voluntare, care este încă scăzută în România faţă de statele din Europa Occidentală şi presupune costuri suplimentare pentru partea de inspecţie fiscală. “Vrem să ajungem la un nivel de conformare voluntară de 95%, atunci eficienţa colectării va fi mult îmbunătăţită”, a spus Deaconu.

    Pe de altă parte, structura organizatorică, cu 42 de direcţii judeţene, era foarte complexă şi greoaie, iar distribuirea personalului ineficientă. Fluxurile de lucru sunt “greoaie” din cauza structurilor multiple şi proceselor descentralizate la nivel teritorial.

  • Studiu: Generaţia Y nu crede că productivitatea ar trebui măsurată în numărul de ore petrecute la birou

    Cei din Generaţia Y solicită existenţa unui echilibru între timpul alocat vieţii personale comparativ cu cea profesională, 71% dintre respondenţi indicând că cerinţele actuale ale locului de muncă interferează cu sfera personală.

    Mai mult, 64% dintre cei din Generaţia Y şi-ar dori să muncească ocazional de acasă, iar 66% dintre aceştia vor un program de muncă flexibil. Cei din Generaţia Y nu cred că productivitatea ar trebui măsurată în numărul de ore petrecute la birou, ci prin rezultatele concrete ale muncii depuse. Ei văd munca drept o „acţiune”, nu un „loc”. Un procent semnificativ dintre angajaţii din Generaţia Y (15% dintre bărbaţi şi 21% dintre femei) declară chiar că ar fi dispuşi să renunţe la o parte din remuneraţie şi să accepte un ritm mai lent al promovărilor pentru a se putea bucura de un program mai scurt de lucru.

    Flexibilitatea Generaţiei Y reiese şi din disponibilitatea către o carieră internaţională: 37% dintre cei din această generaţie şi-ar dori să profite de oportunităţile de carieră din străinătate.  Aceştia spun că formarea unei culturi a muncii orientată pe echipă şi oportunităţile de muncă interesante – inclusiv detaşările internaţionale – sunt importante pentru satisfacţia lor profesională.

    Deşi există percepţia că Generaţia Y nu este la fel de dedicată muncii, comparativ cu colegii lor mai vârstnici, studiul arată că nivelul de dedicare este totuşi similar. “Este vital să înţelegem că deşi motivele pentru rămânerea în organizaţii sau părăsirea acestora sunt aceleaşi pentru angajaţii de toate vârstele, importanţa lor relativă diferă. Cei din Generaţia Y au aşteptări mai mari de a fi susţinuţi şi apreciaţi pentru contribuţia muncii lor, vor să facă parte dintr-o echipă armonioasă şi să aibă parte de flexibilitate în programul şi modul de lucru.

    Pe de altă parte priorităţile Generaţiei X constau în crearea oportunităţilor de dezvoltare profesională si remuneraţie adecvată. Organizaţiile trebuie să îşi modeleze strategia de managementul talentelor pentru a răspunde acestor nevoi şi a se poziţiona cât mai bine pentru viitor”, a declarat Horaţiu Cocheci, Senior Manager, Liderul Echipei de Consultanţă în Resurse Umane, PwC România.

    Studiul prezintă şi câteva posibile căi de acţiune pentru companii, pentru motivarea angajaţilor din Generaţia Y:

    1. Crearea unei culturi a muncii flexibile: companiile pot adopta politici care să ofere un echilibru mai mare între viaţa personală şi cea profesională, oferindu-le angajaţilor mai multă flexibilitate în alegerea locului de muncă şi a programului de lucru, fără a formaliza aceste acorduri.
    2. Folosirea avantajelor tehnologiei moderne. Organizaţiile se pot concentra pe accelerarea integrării tehnologiilor moderne pentru a le permite angajaţilor mai multă flexibilitate în muncă şi mai multă eficienţă. Pentru Generaţia Y acest lucru este un imperativ – aceştia se aşteaptă să aibă la dispoziţie cele mai bune instrumente pentru colaborare şi implementare.
    3. Creşterea transparenţei în materie de politici de remunerare şi evoluţie profesională. Este nevoie de înlăturarea necunoscutului în legătură cu deciziile de recompensare şi de oferirea unui grad mai mare de transparenţă cu privire la traseul profesional al angajaţilor. Companiile ar trebui să creeze un sistem coerent de recompensare care să recunoască valoarea muncii angajaţilor. 
    4. Întreţinerea unui sentiment de comunitate şi apartenenţă. Companiile pot pune accentul pe munca în echipă, să ofere apreciere şi susţinere din partea managerilor şi să le ofere angajaţilor feedback onest, faţă în faţă şi în timp real.
    5. Introducerea sau accelerarea unui program de mobilitate la nivel global. Companiile pot lua în calcul programele globale de mobilitate, cu detaşări în străinătate pe termen scurt sau lung. Oferirea unor astfel de oportunităţi nu contribuie doar la dezvoltarea angajatului care beneficiază de un astfel de stagiu, ci şi la apariţia unui nucleu de viitori lideri cu o mentalitate cosmopolită.

  • PwC evaluează activele petrochimice ale grupului Rompetrol la 132 de milioane de dolari

    Grupul Rompetrol, controlat de kazahii de la KazMunaiGaz, va integra activităţile de rafinare ale Rompetrol Rafinare (RRC) cu cele de petrochimie ale Rompetrol Petrochemicals în vederea reducerii costurilor şi eficientizării activităţii.
     
    Potrivit PricewaterhouseCoopers, la finele lunii aprilie activele Rompetrol Petrochemicals aveau o valoare de piaţă de 132 mil. dolari.
     
     
     

    Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro

    Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 15.07.2013

    ZF Corporate este serviciul specializat de ştiri cu plată al Ziarului Financiar. Pentru a putea citi aceste ştiri trebuie să vă abonaţi la ZF Corporate sau la unul din cele 12 fluxuri ale sale, profilate pe sectoare de activitate (Bănci, Retail, Imobiliare şi altele). Detalii de abonare la ZF Corporate:  Alexandru Matei (tel. fix: 0318.256.286, tel. mobil: 0766.606.994) sau trimiteţi un email cu datele dumneavoastră de contact prin care solicitaţi informaţii şi abonare la adresa alexandru.matei@zf.ro sau stefan.paraschiv@m.ro. Veţi fi contactat în maximum o oră.

     

  • Piaţa de media şi divertisment din România va înregistra al treilea cel mai rapid ritm de creştere din Europa Centrală şi de Est

    Pieţele cu cea mai rapidă creştere din regiune rămân Turcia (11,4%) şi Rusia (10,1%), în vreme ce Ungaria (5,5%), Republica Cehă (5,1%) şi Polonia (3,2%) vor înregistra rate mai mici de creştere decât România. Cu toate acestea, România va rămâne cea mai mică piaţă de media şi divertisment din regiune ca volum.

    Valoarea estimată a pieţei locale de media şi divertisment a fost de 2,44 miliarde de dolari americani în 2012 şi se aşteaptă să ajungă la 3,53 miliarde de dolari în 2017.

    “România rămâne una dintre pieţele de media şi divertisment cele mai dinamice din regiune. Cu toate acestea, cea mai mare parte a creşterii va veni din segmentul accesului la Internet, în vreme ce veniturile din publicitate şi cheltuielile consumatorilor pentru produsele media vor creşte într-un ritm mult mai încet. în acelaşi timp, anumite segmente de piaţă, aşa cum sunt vânzările de muzică, de ziare şi reviste şi publicitatea şi licenţele radio vor scădea până în 2017.

    Acest lucru este similar cu tendinţele globale în care cheltuielile pentru produsele digitale vor creşte mult mai rapid decât cele pentru produsele media tradiţionale”, spune Florin Deaconescu, Partener, Servicii de Audit, responsabil pentru sectorul de telecom, media şi divertisment, PwC România.

    În întreaga lume, accesul la conţinutul media şi de divertisment trece printr-un proces de democratizare, prin răspândirea tot mai largă a Internetului şi creşterea explozivă a terminalelor mobile inteligente. Potrivit raportului anual PwC Global Entertainment and Media Outlook 2013-2017, în vreme ce cheltuielile pentru produsele media tradiţionale vor rămâne partea cea mai consistentă a pieţei în următorii cinci ani, creşterea va veni din segmentul produselor media digitale.

    Ca reacţie la acest proces, afacerile de media şi divertisment continuă să-şi dezvolte capacităţile în materie de cunoaştere a consumatorului şi să îşi îmbunătăţească agilitatea operaţională.

    China, Brazilia, India, Rusia, Orientul Mijlociu şi Africa de Nord, Mexic, Indonezia şi Argentina vor fi ţările care vor înregistra cea mai mare creştere în următorii cinci ani, aproape dublându-şi ponderea în veniturile totale ale industriei media şi divertismentului la nivel global. Rata medie anuală de creştere pentru aceste pieţe va fi mai mult decât dublă faţă de cea a întregului sector la nivel global. Aceste pieţe vor genera 22% din veniturile de media şi divertisment în 2017, aproape dublu faţă de ponderea de doar 12% pe care o aveau în 2008. în plus, impactul creşterii urbanizării şi al dezvoltării clasei de mijloc va revitaliza anumite segmente ale industriei media şi divertismentului.  

    În acelaşi timp, pieţele mai mature şi mai avansate din punct de vedere tehnologic din America de Nord, Europa de Vest şi regiunea Asia Pacific, vor juca un rol decisiv în migraţia către tehnologiile digitale.
    Cea de-a 14 ediţie a raportului Global Entertainment and Media Outlook 2013-2017 acoperă abonamentele TV şi taxele de licenţă, publicitatea TV, accesul la internet, radio, publicitatea out-of-home, jocurile video, filmele, tipărirea de ziare şi reviste, publicitatea business-to-business, publicitatea online, editarea de carte şi producţia muzicală.

  • Aproape jumătate din şefii de companii din Europa de Vest vor să reducă numărul angajaţilor

     La nivel mondial, 23% dintre liderii de companii intenţionează să îşi reducă efectivele, în timp ce 28% vor să le menţină la acelaşi nivel, potrivit sondajului realizat de PwC în rândul a 1.300 de directori din întreaga lume.

    “Directorii generali din zona euro tind să fie cei mai pesimişti şi puţini au în plan să facă angajări în anii viitori, în timp ce trei sferturi din şefii de companii din India sau Orientul Mijlociu vor să îşi mărească efectivele în 2013”, se arată în raport.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Directorii de companii se arată optimişti cu propriile companii, dar sunt presimişti în privinţa economiei în ansamblu

    Creşterea economică nesigură sau instabilă, răspunsul Guvernului la deficitul fiscal şi la povara datoriilor, volatilitatea cursului de schimb sunt principalele îngrijorări ale directorilor generali din România. Creşterea bazei de clienţi si fidelizarea acestora, managementul talentelor şi structura organizaţională sunt principalele arii în care se anticipează schimbări de strategie. Directorii de companii se vor concentra pe întărirea relaţiilor cu principalii stakeholderi: clienţi, furnizori, autorităţi, presa şi comunitatea locală

    Directorii generali din România par să-şi fi regăsit încrederea în perspectivele de creştere ale companiilor lor, atât pe termen scurt, cât şi mediu. 42% dintre respondenţi s-au arătat foarte încrezători cu privire la perspectivele de creştere ale companiilor lor în următorul an, iar 60% şi-au manifestat această aşteptare pentru următorii trei ani (în comparaţie cu 36%, respectiv 46% la nivel global).

    “În schimb, optimismul acesta pentru propriile companii pare decuplat de perspectivele globale de creştere, opiniile despre situaţia economică generală fiind mai degrabă rezervate. Este un semn că directorii generali din România au învăţat că în actuala conjunctură economică nu se pot baza decât pe forţele proprii pentru creşterea afacerilor”, a declarat Vasile Iuga, Country Managing Partner, PwC România. 

    Astfel, 47% dintre respondenţii din România anticipează că economia va stagna în acest an, iar 38% văd chiar o deteriorare a conjuncturii economice (în timp ce media globală este de 28%).

    Cei mai mulţi dintre directorii generali din România se vor concentra pe oportunităţi de creştere organică pe piaţa internă (33%) şi pe dezvoltarea de noi produse şi servicii (29%), în timp ce doar 5% dintre respondenţi mizează pe noi pieţe externe. în schimb, 15% dintre respondenţi consideră că extinderea operaţiunilor de pe pieţele externe unde companiile lor sunt deja prezente este cea mai bună opţiune de creştere. Se remarcă şi o orientare către proiecte de fuziuni şi achiziţii, joint-ventures şi alianţe strategice – 18% dintre respondenţi mizând pe astfel de strategii de creştere, faţă de doar 5% care vedeau astfel de oportunităţi în ediţia anterioară.

  • Managerii români cred în afaceri mai mari, dar cu costuri tot mai mici

    Aproape jumătate dintre managerii companiilor din Ro­mânia cred că vor avea afaceri în urcare în acest an, însă majo­ritatea vor continua programele de reducere a costurilor şi vor căuta parteneriate şi alianţe strategice, potrivit unui studiu al PwC.

    Directorii de companii din România sunt optimişti cu privire la perspectivele pe termen scurt ale companiilor pe care le conduc, 42% dintre aceştia declarând că sunt foarte încrezători în capacitatea companiilor lor de a obţine venituri în creştere în următoarele 12 luni.

    Rezultatele studiului Global CEO Survey pentru România arată, în schimb, că pe termen mediu şi lung perspectivele de creştere economică din România par foarte atrăgătoare pentru manageri, 60% dintre aceştia declarând că sunt foarte încrezători în potenţialul companiilor lor de majorare a veniturilor în următorii trei ani.

    În ceea ce priveşte identificarea surselor potenţiale de creştere, 33% dintre directorii din România au declarat că principala oportunitate este creşterea organică pe piaţa locală, pe poziţia secundă fiind indicată lansarea de noi produse sau servicii (29%). De asemenea, 18% au identificat ca sursă de creştere fuziunile şi achiziţiile, parteneriatele şi alianţele strategice.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Fostele magazine PIC au fost scoase la vânzare de lichidator; înţelegerea cu reţeaua Succes a picat

     Cele patru hipermarketuri sunt în Piteşti (15.000 mp), Craiova (21.200 mp), Oradea (16.850 mp) şi Călăraşi (24.500 mp). PwC a scos la vânzare şi un teren de 78.900 de metri pătraţi deţinut de firma PIC în comuna Blejoi, în apropiere de Ploieşti, dar şi un hipermarket în Brăila (17.100 mp).

    Reţeaua PIC, controlată de fraţii Ilie şi Cornel Pe­nescu, a intrat în insolvenţă la finalul anului 2009 şi se află sub administrarea judiciară a PwC. Într-o primă fază, Sar­cină a închiriat spaţiile magazinelor PIC din Piteşti şi Cra­iova, redeschise sub brandul Succes. Po­tri­vit planului de reorganizare aprobat, omul de afaceri voia să cumpere clădirile în care se află ma­ga­zinele din Piteşti şi Craiova, dar şi pe cele din Oradea şi Călăraşi, care ar fi urmat să fie redeschise sub marca Succes. Înţelegerea nu a mai fost însă parafată, potrivit reprezentanţilor lichidatorului judiciar.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Antreprenorii estimează creşterea afacerilor şi a exportului în cinci ani şi vor sprijin de la stat

     “Antreprenorii şi afacerile de familie aduc stabilitate economiei şi reprezintă un motor extrem de dinamic de creştere economică, însă simt nevoia recunoaşterii rolului lor din partea societăţii şi a Guvernului şi aşteaptă sprijinul acestuia în promovarea unui cadru legislativ şi fiscal stabil şi predictibil, precum şi investiţii sporite în îmbunătăţirea infrastructurii şi a calităţii sistemului de învăţământ, pentru a-i pregăti mai bine pe viitorii absolvenţi pentru realităţile pieţei muncii”, conform concluziilor studiului PwC – Family Business Survey România.

    Studiul arată de asemenea că, într-o piaţă dificilă, afacerile de familie din România au avut performanţe bune în ultimul an, 71% dintre respondenţi obţinând o creştere a afacerilor. Mai mult, proprietarii şi managerii acestor afaceri sunt destul de încrezători cu privire la perspectivele de creştere pe următorii cinci ani, 61% aşteptându-se la o creştere constantă, în timp ce 13% ţintesc un avans mai agresiv.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ruxandra Băndilă, fostul şef de marketing al PwC, preia strategia şi dezvoltarea în cadrul Lafarge

    Ruxandra Băndilă este una din eroinele Catalogului “200 cele mai puternice femei din business”, care va fi lansat în curând, şi ale galei “Woman in Power” (19 martie 2014).

    Ruxandra Băndilă, fost director de marketing şi de dezvoltare pentru PricewaterhouseCoopers România şi Europa de Sud-Est, va prelua de la începutul lunii aprilie funcţia de director de strategie şi dezvoltare a operaţiunilor locale ale grupului francez Lafarge, cu activităţi în industria materialelor de construcţii. “De pe această nouă poziţie creată în cadrul comitetului executiv al Lafarge România voi contribui la implementarea viziunii organizaţiei, la dezvoltarea unei strategii de ţară care să vizeze performanţa şi valorificarea eficientă a resurselor locale”, a declarat Ruxandra Băndilă. Anterior, ea a lucrat timp de 6 ani în cadrul PricewaterhouseCoopers România şi Europa de Sud-Est pe poziţia de director de marketing şi dezvoltare. De asemenea, a mai ocupat funcţia de director executiv al Consiliului Investitorilor Străini şi pe cea de înalt funcţionar ONU, şef al departamentului socio-economic în cadrul Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD). Ruxandra Băndilă este doctor în energetică, titlu obţinut la Ecole des Mines din Paris.

    Mai multe pe zf.ro