BusinessMagazin

Tag: proiecte

  • Efectele muncii remote: 7 din 10 angajaţi spun că au lucrat sau cred că va fi nevoie să lucreze în vacanţă şi tot mai mulţi se gândesc să devină freelanceri

    Munca remote a schimbat percepţia angajaţilor români asupra activităţii lor şi a timpului pe care îl acordă profesiei, tot mai mulţi spunând că ajung să lucreze şi în concediu, dar şi că se ocupă uneori de proiecte în afara jobului, devenind astfel mai deschişi la posibilitatea de a lucra în sistem de freelancing, arată cel mai recent sondaj realizat pe platforma BestJobs.

    Practic 7 din 10 angajaţi spun că au lucrat sau cred că va fi nevoie să lucreze în vacanţă.

    Cei mai mulţi ajung să se ocupe de activităţi profesionale în timpul liber pentru că nu au înlocuitor (23%) sau pentru că vor să îşi ajute echipa (22%), în timp ce 19% mărturisesc că sunt obligaţi să facă acest lucru atunci când apar situaţii neprevăzute.

    Jumătate  dintre respondenţi acceptă să lucreze din vacanţă doar în situaţii excepţionale, în timp ce 25% fac acest lucru fără nicio problemă atunci când şeful le solicită ajutorul.

    În schimb, 15% declară că ar fi de acord să rezolve sarcini legate de muncă în timpul liber dacă sunt recompensaţi suplimentar faţă de salariu, iar 11% spun că, de obicei, refuză categoric cerinţe legate de job atunci când sunt în timpul liber. 

    Activitatea în concediu nu este însă întotdeauna legată exclusiv de job, unii angajaţi fiind deschişi să aloce din timpul liber pentru proiecte suplimentare. În prezent, mai mult de jumătate (52%) dintre participanţii la sondaj declară că au acceptat proiecte în afara jobului, cel puţin ocazional.

    Astfel, atunci când au lucrat din vacanţă, 14% spun că au făcut acest lucru pentru proiecte suplimentare, 24% au alocat din timpul liber şi pentru proiecte şi pentru job, în timp ce 41% s-au ocupat doar de cerinţe legate de job.

    Aproape jumătate (47%) aleg să desfăşoare activităţi suplimentare pentru a-şi creşte veniturile.

    Alţi 30% iau proiecte extra pentru dezvoltarea personală şi cunoaşterea de zone noi de activitate, 18% pentru a ajuta alţi oameni, iar 6% pentru a-şi dezvolta un portofoliu.

    Dintre cei care au activităţi suplimentare, 65% se implică în proiecte plătite, în timp ce 35% dedică timpul lor voluntariatului. Doar 38% dintre cei care lucrează pe lângă job îşi iau proiecte din acelaşi domeniu cu jobul actual.

    Domeniile care permit cel mai mult angajaţilor să lucreze în afara timpului de birou sunt Tehnic (24%), Educaţie şi Training (16%), Vânzări (14%), Financiar şi Contabilitate (10%) şi IT (8%). 

    Aproape jumătate (47%) dintre respondenţi iau în considerare să devină freelanceri, în special pentru flexibilitatea programului şi independenţa pe care o oferă o astfel de activitate, aşa cum declară 44% dintre ei. Pentru alţi 15% e importantă libertatea de a lucra de oriunde, iar 12% speră la venituri mai mari obţinute astfel. Ca freelanceri, cei mai mulţi dintre respondenţi (38%) spun că ar vrea să lucreze de acasă, 12% s-ar muta într-o zonă rurală de la noi din ţară, 10% de la munte şi 9% dintr-o destinaţie exotică.

    Sondajul a fost efectuat în perioada 16 iulie – 6 august  pe un eşantion de 1.033 utilizatori de internet din România.

  • Transelectrica pune pe masă 20 de proiecte pentru reconfigurarea reţelei electrice de transport, care să asigure trecerea graduală la o economie neutră din punct de vedere al emisiilor de carbon

    Transelectrica (simbol bursier TEL), compania naţională de transport al energiei electrice, a alcătuit o listă care cuprinde minimum 20 de proiecte strategice ce vor permite flexibilizarea Reţelei Electrice de Transport, în scopul asigurării trecerii graduale la o economie neutră din punct de vedere al emisiilor de carbon.

    “Pentru a obţine o reconfigurare a sistemului energetic şi a reţelei de transport al energiei electrice în acord cu noile direcţii stabilite prin pachetele legislative europene Green Deal şi Fit for 55, ţintele de realizare a planurilor de investiţii implementate de CNTEE Transelectrica trebuie să le depăşească pe cele planificate deja”, spun reprezentanţii companiei.

    Tranziţia energetică impune o adaptare rapidă a reţelei electrice de transport şi intensificarea ritmului de extindere a acesteia prevăzut în Planul de Dezvoltare a RET 2020 – 2029.  În acest context, guvernul României a aprobat recent, la propunerea Secretariatului General al Guvernului – autoritatea publică tutelară a CNTEE Transelectrica SA, un memorandum cuprinzând un plan de acţiuni al companiei care prevede realizarea unor proiecte investiţionale esenţiale pentru consolidarea reţelei electrice de transport.

    În plus, în ultima perioadă au fost organizate mai multe întâlniri între reprezentanţi ai secretariatului general al guvernului, ministerului Energiei şi ai CNTEE Transelectrica, dicuţiile conducând la concluzia comună privind necesitatea simplificării procesului de implementare a unor proiecte de importanţă naţională în domeniul energiei electrice.

    În consecinţă, Transelectrica a elaborat o listă deschisă de proiecte strategice, unele dintre ele aflate deja în derulare, pentru care este necesară accelerarea ritmului de implementare.

    Principalele proiecte propuse de Transelectrica sunt:

    ► Linia Electrică Aeriană (LEA) 400 kV Porţile de Fier – Reşiţa;

    ► LEA 400 kV dublu circuit Reşiţa – Timişoara – Săcălaz – Arad

    ► LEA 400 kV dublu circuit Cernavodă – Stâlpu, cu un circuit de intrare / ieşitre în Staţia Gura Ialomiţei

    ► LEA 400 kV dublu circuit Smârdan – Gutinaş

    ► LEA 400 kV Gădălin – Suceava

    ► LEA 400 kV Suceava – Bălţi (Republica Moldova);

    ► LEA 400 kV Medgidia Sud – Constanţa Nord

    ► LEA 400 kV Isaccea – Tulcea Vest

    ► Linia Electrică Subterană (LES) Bucureşti Sud – Grozăveşti

    ► LES 400 kV Domneşti – Grozăveşti

    ► Staţia 400/110 kV Grozăveşti

    ►Închiderea Inelului de 400 kV Bucureşti – Ilfov, în zona de est;

    ► Reconductorarea LEA 400 kV Bucureşti Sud – Gura Ialomiţei;

    ► Reconductorarea Axului 400 kV Bucureşti Sud – Pelicanu – Cernavodă;

    ► Reconductorarea Axului 220 kV Gutinaş – Dumbrava – Stejaru – Gheorgheni – Fântânele – Ungheni; 

    ► Reconductorarea Axului 220 kV Urecheşti – Târgu Jiu Nord – Paroşeni – Baru Mare – Hăşdat; 

    ► Reconductorarea LEA 220 kV Porţile de Fier – Reşiţa circuitele 1 şi 2; 

    ►Trecerea la tensiunea de 400 kV a Axului 220 kV Brazi Vest – Teleajen – Stâlpu şi reconductorarea acestuia; 

    ► LEA 400 kV Stâlpu – Braşov; 

    ► Linii noi de curent alternativ şi de curent continuu de evacuare a producţiei eoliene on-shore şi off-shore din zona Dobrogea, respectiv a producţiei generate de Unitatea 3 şi de Unitatea 4 ale Centralei Electrice Nucleare de la Cernavodă, pe traseul Tuzla – Podişor şi Podişor – Corbu – Hurezani – Haţeg – Recaş – Horia – Nădlac.

  • NEPI Rockcastle, cel mai mare proprietar de mall-uri din România, estimează investiţii de 140 mil. euro în dezvoltarea proiectelor locale. “Modernizarea centrelor comerciale şi dezvoltarea unor proiecte rezidenţiale rămân prioritare în strategia grupului”

    NEPI Rockcastle, cel mai mare investitor şi dezvoltator de centre comerciale din zona Europei Centrale şi de Est şi cel mai mare proprietar de mall-uri din România, estimează investiţii de 140 de milioane euro până la finalul anului, pentru dezvoltare şi cheltuieli de capital aferente proiectelor în curs, precum şi alte oportunităţi în funcţie de evoluţia pieţei.

    “Modernizarea centrelor comerciale şi dezvoltarea unor proiecte rezidenţiale rămân activităţi prioritare în strategia grupului”, spun reprezentanţii NEPI.

    Fondul de investiţii sud-african a investit în ultimii 14 ani de activitate pe piaţa locală peste 2 miliarde de euro, în proiecte imobiliare urbane. În ultimii cinci ani, grupul a generat încasări de peste 100 milioane de euro la bugetul central al României şi peste 50 milioane de euro la bugetele locale.

    “Aceste rezultate consolidează poziţia NEPI Rockcastle ca unul dintre cei mai mari investitori din România şi cel mai mare din piaţa imobiliară, contribuind, de asemenea, la poziţionarea României în faţa investitorilor străini ca mediu de afaceri solid şi sigur”, apreciază oficialii NEPI.

    În România, compania are 230 de angajaţi şi generează, prin investiţiile sale, alte 30.000 de locuri de muncă în economia locală.

    În cadrul centrelor comerciale din portofoliul NEPI Rockcastle îşi desfăşoară activitatea peste 1.000 de comercianţi mici, medii şi mari; locali, regionali şi internaţionali, operând peste 3.000 de magazine, a căror cifră de afaceri totală anuală depăşeşte 1 miliard de euro.

    În prezent, compania dispune de lichidităţi de 1 miliard euro fiind excelent poziţionată pentru noi investiţii în România şi alte pieţe, însă viitoarele investiţii pe piaţa locală şi dimensionarea acestora vor fi influenţate de evoluţia cadrului legislativ şi de respectarea tratatelor de aderare la Uniunea Europeană.

    În vara anului 2020, într-un context economic şi social dificil, NEPI Rockcastle deschidea cel de-al 20-lea centru comercial din portofoliul local, Shopping City Târgu Mureş, printr-o investiţie de 70 milioane euro. Au urmat emisiunea de obligaţiuni verzi, în valoare de 500 milioane euro, şi încheierea tranzacţiei de vânzare a portofoliului de clădiri de birouri din România, pentru suma de 290 de milioane de euro, ca parte din strategia de concentrare a operaţiunilor în sectorul centrelor comerciale.

    În a doua parte a anului trecut, NEPI Rockcastle a realizat investiţii în extensii şi renovări ale centrelor sale comerciale: terasa outdoor şi un nou cinema cu şase ecrane la Shopping City Buzău, investiţii de peste 2 milioane euro pentru modernizarea a 7.000 mp şi inaugurarea celui mai mare Decathlon din regiune (2.000 mp), la Brăila Mall.

    În următorii 10 ani, compania are în plan investiţii masive în proiecte de reducere a amprentei de carbon, precum energie regenerabilă, niveluri mai ridicate de eficienţă energetică şi compensarea carbonului.

    “Proiectele de sustenabilitate ale NEPI Rockcastle din cele nouă ţări, inclusiv România,  în care operează un portofoliu de active în valoare de 5,8 miliarde euro, reprezintă angajamentul companiei de a sprijini dezvoltarea sustenabilă şi comunitară, prin reunirea iniţiativelor dedicate celor trei piloni care definesc strategia de sustenabilitate a grupului – educaţie, protecţia mediului şi comunitate”, concluzionează reprezentanţii NEPI.

    NEPI Rockcastle este principalul investitor şi dezvoltator de proprietăţi comerciale din Europa Centrală şi de Est. Grupul deţine un portofoliu remarcabil de proprietăţi cu poziţie cheie în România, Polonia, Slovacia, Croaţia, Bulgaria, Ungaria, Cehia, Serbia şi Lituania, şi continuă dezvoltarea printr-un program de expansiune în regiune.

    În România, compania deţine 20 de centre comerciale şi 7 strip mall-uri în cele mai importante oraşe din ţară, dintre care amintim Bucureşti (Mega Mall, Promenada Mall), Sibiu (Shopping City Sibiu, Promenada Sibiu), Timişoara (Shopping City Timişoara), Constanţa (City Park Mall Constanta), Shopping City Târgu Mureş sau Ploieşti (Ploieşti Shopping City).

  • Mai este interesat Iulius Group de controversatul proiect imobiliar de 3 miliarde euro de la Romexpo?

    Grupul Iulius, fondat de omul de afaceri Iulian Dascălu, nu are în acest moment un contract activ pentru participarea la realizarea proiectului Romexpo, iar focusul dezvoltatorului imobiliar s-a mutat în totalitate pe proiectele pe care le care deja în dezvoltare, a declarat pentru ZF Sebastian Mahu, head of asset management la Iulius.

    „S-a vorbit mult despre propunerea de revitalizare a Romexpo, lansată de Camera de Comerţ şi Industrie a României, însă în acest moment nu avem un contract activ, iar focusul nostru a fost mutat în totalitate pe proiectele pe care le avem în diferite stadii de dezvoltare.“, a precizat Sebastian Mahu.

    Grupul Iulius deţine proiectele mixte Palas din Iaşi şi Iulius Town din Timişoara, dar şi mallurile sub brandul Iulius din Iaşi, Timişoara, Cluj-Napoca şi Suceava şi câteva clădiri de birouri. Din 2017, Iulian Dascălu împarte reţeaua Iulius Mall şi proiectul Iulius Town cu fondul Atterbury Europe.

    Grupul a demarat în 2020 lucrările la Palas Campus, o investiţie de 120 de milioane de euro într-un proiect mixt, la Iaşi, iar în acest an a început şi dezvoltarea a două proiecte sub numele Family Market, în judeţul Iaşi.  

    Toate proiectele imobiliare dezvoltate de Iulius Group au generat anul trecut afaceri de 522 de milioane de lei, cu 12% mai puţin faţă de 2019. Tot cumulat, aceleaşi proiecte au adus un profit de 6 milioane de lei în 2020, de la 70 de milioane de lei în 2019 şi 434 de milioane de lei în 2018.  Singurul avans al afacerilor a fost raportat pentru componenta de birouri din Iulius Town Timişoara, de la 52 de milioane de lei la 64 de milioane de lei. Cele mai abrupte scăderi se remarcă la proiectele de retail, pe fondul tuturor restricţiilor impuse din cauza pandemiei de COVID-19.

    Proiectul imobiliar de la Romexpo, o investiţie de circa 3 miliarde euro, a născut o serie de discuţii încă de la lansarea idei, în 2020.  

    Camera de Comerţ a Municipiului Bucureşti, care deţine 91,26 % din Romexpo SA, a anunţat în iunie 2020 asocierea cu Iulius Group pentru dezvoltarea unui proiect imobiliar de aproape 3 miliarde euro pe terenul centrului expoziţional, inclusiv prin modernizarea complexului şi construcţia a 14 clădiri pentru birouri, locuinţe, hoteluri, spaţii comerciale şi muzeu.

    Potrivit unei hotărâri de Guvern, Camera de Comerţ  urma să primească prin transfer, cu titlu gratuit, terenul de 46 ha de la Romexpo. În prezent, CCIR are drept de folosinţă pe o perioadă de 49 de ani a terenului aflat în proprietatea privată a statului .

    Ulterior, fondul de investiţii sud-african NEPI-Rockcastle, cel mai mare proprietar de malluri din Româ­nia, a anunţat că vrea să cumpere terenul, prin participarea la o licitaţie publică, subliniind că transferul gratuit creează un precedent periculos. Compania şi-a declarat intenţia de a se implica într-un proiect dezvoltat pe terenul de la Romexpo fie prin cumpărarea la preţul pieţei a terenului sau a unei părţi din teren, fie prin asocierea cu statul român.

    La rândul lui, preşedintele Klaus Iohannis a solicitat Parlamentului, pe 31 martie, reexaminarea legii care vizează transmiterea cu titlu gratuit a terenurilor de la Romexpo, aflate în proprietatea privată a statului.

  • Vin japonezii la Vaslui: grupul financiar nipon Orix dezvoltă un proiect eolian de 60 mil. euro

    ♦ Parcul are deja contractul de racordare la reţea de la nemţii de la E.ON.

    Elawan Wind Berezeni, companie de proiect deţinută de grupul spaniol Elawan Energy, a obţinut în primăvara acestui an contractul de racordare la reţeaua Delgaz Grid, administrată de nemţii de la E.ON, pentru un proiect eolian de 39,6 MW, arată datele publice ale Trans­electrica, operatorul siste­mului naţio­nal de transport al energiei.

    Pornind de la datele din piaţă, dacă va fi finalizat, parcul ar putea atrage o investiţie de circa 60 mil. euro, existenţa unui contract de racordare fiind o etapă avansată pentru dezvoltarea proiectelor de acest tip. Spaniolii de la Elawan au pornit ca un business de familie în 2008 ajungând anul trecut la un porfotoliu de proiecte de energie verde de 1,3 GW în 13 ţări.

    La finalul anului 2020, 80% din acţiunile grupului cu sediul în Madrid au fost preluate de fondul de investiţii japonez Orix, care administrează un portofoliu de active de 11 trilioane de yeni (circa 83 de miliarde de euro).

    Potrivit datelor publice, proiectul din Vaslui este prima investiţii a Elawan în România. Până în 2024, planurile grupului sunt de a ajunge la un portofoliu de proiecte noi cu o capacitate de 8,1 GW în 13 state, printre care şi România.

    Potrivit datelor centralizate de ZF, care iau în calcul anunţurile oficiale făcute de investitori, dar şi datele publicate pe site-ul Transelectrica, în acest moment sunt în diferite etape de avizare proiecte eoliene şi solare cu o capacitate de peste 5.000 MW în valoare de peste 6 mld. euro. Capacitatea este semnificativă dacă ţinem cont de faptul că acum, în total, funcţionează 3.000 MW de proiecte eoliene şi 1.350 MW de proiecte solare, la nivelul întregului sistem energetic fiind instalaţi circa 20 GW din care funcţionează jumătate.

    Datele centralizate de ZF arată că efervescenţa pieţei se apropie de calculele oficiale făcute pentru următoarea decadă. Potrivit Planului Naţional Integrat Energie şi Schimbări Climatice (PNIESC), pe partea de energie eoliană este aşteptată o creştere de la 3.000 MW, cât este în prezent, la peste 5.250 MW în 2030.

    Pe plan solar, în acest moment sunt montaţi circa 1.350 MW în proiecte solare, dar estimările oficiale arată că această capacitate ar putea ajunge la circa 3.400 MW în 2025 şi 5.000 MW în 2030.

    Specialiştii de la BloombergNEF, de exemplu, cred că faţă de cei 6 GW estimaţi la nivel oficial, potenţialul real ar fi de 10 GW în eoliene şi solare pentru următoarea decadă.

    În contextul în care deja proiectele anunţate depăşesc capacitatea reţelei de a le integra, întrebarea care se ridică este câte din investiţiile care totuşi primesc avizele de racordare se vor finaliza.

     

     

  • Acordul de 8 mld. $ dintre România şi SUA pentru energia nucleară a trecut de Parlament: Proiectele nucleare vin cu dublu avantaj: costuri competitive şi zero emisii de CO2. Vor fi create 9.000 de locuri de muncă

    Proiectului de lege privind ratificarea Acordului între Gu­vernul României şi Guvernul SUA pentru dezvoltarea proiectelor nucleare de pe platforma de la Cernavodă a trecut de Parlament, următorii paşi fiind promulgarea de către şeful statului şi publicarea în Monitorul Oficial.

    “Din prisma operatorului, timpul este o variabilă importantă în realizarea proiectelor, scopul nostru fiind să avem Unitatea 3 conectată la reţea în anul 2030, iar Unitatea 4 în anul 2031. Astfel, România se va alinia statelor care valorifică intens resursele interne pentru a asigura atât tranziţia, cât şi necesarul de consum la preţuri sustenabile având în vedere că, de exemplu, în baza studiilor internaţionale, costul electricităţii rezultat din extinderea duratei de viaţă a unităţilor nucleare este cel mai mic dintre toate sursele, iar cel aferent proiectelor nucleare noi, este considerat competitiv. Aşadar, proiectele nucleare vin cu dublu avantaj: costuri competitive şi zero emisii de CO2”, a declarat Cosmin Ghiţă, directorul general al Nuclearelectrica, operatorul centralei nucleare de la Cernavodă care acum funcţionează cu două unităţi.

    Acordul negociat în perioada 2019-2020 vizează dezvoltarea unităţilor 3 şi 4 de la Cernavodă, retehnologizarea Unităţii 1, cooperarea în domenii precum regle­men­tarea, cercetarea şi dezvoltarea, schim­buri între laboratoare de cercetare şi uni­versităţi şi pregătirea personalului, potrivit infor­maţiilor oficiale.

    “De asemenea, cele două proiecte nucleare (Unităţile 3 şi 4 şi retehnologizarea U1) vor contribui la dezvoltarea lanţului intern de aprovizionare, vor genera suplimentar până la 9.000 de locuri de muncă”, mai spun reprezentanţii Nuclearelectrica.

    La finalul anului trecut, acordul România-SUA pentru centrala de la Cernavodă a fost anunţat de cele două părţi, suma care ar urma să fie investită în baza acestuia fiind de 8 miliarde de dolari. Acordul va rămâne în vigoare 30 de ani şi va fi prelungit automat cu perioade succesive de cinci ani, cu excepţia cazului în care una din părţi notifică celeilalte părţi intenţia de a nu merge mai departe.

    „Adiţional proiectelor actuale, proiec­tului Unităţilor 3 şi 4 şi retehnologizării unităţii 1 de la Cernavodă, acordul prevede şi cooperarea pe termen lung şi foarte lung prin posibilitatea dezvoltării reactoarelor modulare mici în România, pe un amplasament ce urmează a fi stabilit, în vederea asigurării în viitor a flexibilităţii şi sclabilităţii tehnologiilor nucleare“, se mai arată în documentele oficiale.

    Centrala nucleară de la Cernavodă a asigurat anul trecut 20% din consumul intern de energie, fiind unul dintre cei mai ieftini şi stabili producători locali.

     

     


     

  • Moştenitorii lui Petr Kellner, proprietarul PRO TV care a murit din cauza unui accident de elicopter în luna martie, încearcă să ducă la bun sfârşit unul dintre cele mai ambiţioase proiecte la care a visat miliardarul ceh

    Moştenitorii fostului proprietar al PRO TV, Petr Kellner, care a murit în urma unui accident de elicopter în statul american Alaska, sunt pe cale se afle dacă vor putea duce la bun sfârşit visul miliardarului de a-şi extinde imperiul de 40 de miliarde de euro către sectorul tradiţional de banking, conform Bloomberg.

    Acţionarii Moneta Money Bank vor vota marţi dacă vor oferi control grupului PPF, condus de familia Kellner, de a crea una dintre cele mai mari bănci de retail din Cehia. Deşi propunerea are o mai bună şansă de reuşită prin comparaţie cu prima abordare, lansată în urmă cu doi ani, compania de investiţii se confruntă cu sarcina grea de a termina unul dintre ultimele proiecte ale fondatorului său.

    Al doilea cel mai mare proprietar al Moneta şi doi consilieri ai investitorilor au recomandat respingerea planului, argumentând că preţul stabilit în ianuarie nu reflectă raliul înregistrat recent de acţiunile băncii. În schimb, PPF, care deţine 30% din Moneta, a continuat să riposteze, spunând că viziunea sa de construire a unui creditor puternic cu rădăcini cehe va oferi o mai bună competiţie într-o piaţă dominată de jucători internaţionali, incluzând aici Société Générale şi grupul belgian KBC.

    „Înţelegem că nu toată lumea va fi de acord cu asta. Credem cu tărie că toţi acţionarii vor beneficia prin intermediul proiectului de creare a unui campion ceh al banking-ului”, spune Katerina Jiraskova, director financiar al PPF.

    Sub actuala propunere, Moneta va cumpăra Air Bank Group de la PPF pentru aproximativ un miliard de euro, plătind în mare parte prin acţiuni noi care vor oferi majoritate grupului de private equity. Pentru unii investitori şi analişti, preţul Air Bank – de 2,5 ori peste valoarea contabilă – pare exagerat, comparativ cu un multiplu de 1,5 pentru Moneta şi 1,3 pentru competitorul local Komerční Banka.

    Oferta evaluează Moneta la 80 de coroane per acţiune, cu 19% peste preţul din urmă cu cinci luni, adică la apogeul perioadei de carantină anti-Covid. Totuşi, mai mulţi analişti au estimat că preţul unei acţiuni ar trebui setat la 95,6 coroane. Potrivit Bloomberg, şansele de reuşită ale proiectului sunt 50/50.

    PPF, care controlează afaceri în domenii precum finanţe, telecomunicaţii, producţie, media şi tehnologie, a înregistrat active de peste 40 de miliarde de euro la sfârşitul lui 2020.

  • Finanţări de 144 mil. lei, pentru trei proiecte de reţele de gaze naturale

    Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, a semnat contractele pentru finanţarea a 3 proiecte vizând dezvoltarea reţelelor de gaze naturale, în valoare de 144 de milioane de lei.

    Prin cele 3 proiecte vor beneficia de acces la reţeaua de gaze naturale comuna Ozun din judeţul Covasna, comunele Tomeşti, Dăneşti, Cârţa, Mădăraş şi Sândominic din judeţul Harghita şi Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Forest, respectiv comunele Ciceu, Siculeni, Racu din judeţul Harghita.

    În total, prin Programul Operaţional Infrastructură Mare (POIM) 2014 – 2020 au fost aprobate recent 10 proiecte ale autorităţilor locale, în urma cărora 15.444 oameni vor fi conectaţi la reţele de gaze naturale.

    „În România este necesară o îmbunătăţire semnificativă în privinţa accesului la reţelele de gaze, rata de conectare este acum de numai 40% din totalul populaţiei. Prin acest tip de proiecte, încercăm să recuperăm deficitul şi este foarte bine că am prins şansa asta prin POIM, sperăm să reuşim şi pe programele viitoare. Îi felicit pe cei care au depus proiecte, pentru rapiditate şi nivelul ridicat de expertiză. Prin PNRR vom veni cu o nouă propunere, să finanţăm proiecte cu o tehnologie avansată, gaze în amestec cu hidrogen”, a spus Cristian Ghinea, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene.

    În total, au fost aprobate 10 proiecte, iar pentru 8 dintre acestea au fost semnate până acum contractele de finanţare, cu o valoare totală de 327,1 milioane lei.

    La nivelul POIM 2014 -2020, alocarea pentru proiecte de dezvoltare a reţelelor inteligente de distribuţie a gazelor naturale este de 235,29 milioane euro. Valoarea proiectelor depuse în cadrul acestui apel este de 2,5 miliarde euro. 219 proiecte se află în evaluare.

     

  • Apar primele semne de revenire în piaţa de birouri din Capitală: cresc tranzacţiile de pre-închiriere şi scad renegocierile

    Volumul tranzacţiilor de închiriere pe piaţa birourilor din Bucureşti s-a ridicat la 48.000 de metri pătraţi în primul trimestru din 2021, în scădere cu 9% faţă de perioada similară a anului precedent.

    Totuşi, faţă de cea de-a doua parte a anului 2020, când piaţa a înregistrat o activitate redusă a tranzacţiilor de închiriere, companiile amânând pe cât posibil luarea unor decizii importante cu privire la sediul lor de birouri, ceea ce a determinat o scădere anuală a volumului tranzacţionat de 40%, se observă primele semne de stabilizare, ţinând cont că ponderea contractelor de reînnoire a fost de 29%, faţă de o medie anuală de 45% în 2020, notează o analiză a companiei de consultanţă imobiliară Cushman & Wakefield Echinox.

    Mai mult, ponderea contractelor de preînchiriere a crescut de la 20% la 46%, ceea ce arată faptul că unele companii şi-au creionat politica de lucru post-pandemie şi sunt în poziţia de a-şi asuma decizii pe termen mediu şi lung.

    „Considerăm că primele trei luni ale anului curent au adus semne pozitive, în sensul în care vedem un număr important de tranzacţii de pre-închiriere ale unor spaţii aflate în construcţie, după un an 2020 marcat în general de consolidări şi de amânări ale unor decizii cu privire la ocuparea de spaţii noi de birouri”, spune Mădălina Cojocaru, Partner, Office Agency, Cushman & Wakefield Echinox.

    În ceea ce priveşte livrările, în primul trimestru al anului au fost finalizate clădirile Campus 6.2, parte a proiectului Campus 6 dezvoltat de Skanska în zona Politehnica, şi Millo Offices, un proiect realizat de Forte Partners în zona centrală a Bucureştiului, cele două imobile având o suprafaţă cumulată de aproape 30.000 mp.

    Comparativ, în primul trimestru al anului 2020 au fost date în folosinţă în Bucureşti spaţii noi de birouri cu o suprafaţă de 79.000 de metri pătraţi. Cu toate acestea, livrările din acest an vor fi peste nivelul din 2020, când au fost finalizate proiecte de 155.000 mp, ţinând cont că până la finalul anului în curs sunt aşteptate alte noi livrări de spaţii de birouri moderne de aproximativ 220.000 de metri pătraţi, estimează consultanţii de la Cushman & Wakefield Echinox.

    Stocul comercial (destinat închirierii) de clădiri de birouri din Bucureşti se ridică la circa 2,98 milioane de metri pătraţi, alte imobile cu o suprafaţă de aproximativ 150.000 de metri pătraţi fiind ocupate de către proprietari, în vreme ce proiecte cu o suprafaţă totală de 370.000 de metri pătraţi se află în acest moment în construcţie, fiind programate pentru livrare în perioada 2021-2023.

    În acest context, rata de neocupare (contractuală) a spaţiilor se situează la 13,5%, remarcându-se o diferenţă semnificativă între spaţiile de clasa A (10,7%) şi cele de clasa B (22,1%).

    „Deşi asistăm la o revenire etapizată a angajaţilor la birou, gradul de utilizare a acestora a rămas momentan la un nivel relativ scăzut, de circa 40 – 50%, în condiţiile în care majoritatea companiilor preferă să funcţioneze în continuare în sistem Work from Home sau hibrid”, spun consultanţii de la Cushman & Wakefield Echinox.

    Printre cele mai importante proiecte de birouri aflate în construcţie în Bucureşti se află One Cotroceni Park, J8 Office Park, Globalworth Square, U Center, Miro Offices, Ţiriac Tower, Dacia One, Equilibrium II, @Expo sau Sema London & Oslo, dezvoltatorii având semnate contracte de preînchiriere pentru circa 60% din spaţii.

  • Proiectele de infrastructură aduc creşteri în construcţii

    Lansarea în lucru a unor noi proiecte de infrastructură mare precum tronsoane de autostradă, drum expres dar şi lucrări de modernizare şi consolidare a podurilor susţin vânzările de utilaje de construcţii.

    „Avem investiţii cumulate de peste 15 milioane de euro în 4 sedii regionale (Bucureşti, Braşov, Turda, Timişoara) şi creşteri anuale constante. 2020 a reprezentat un moment al consolidării pentru noi. Întreaga echipă de 135 de oameni s-a mobilizat şi împreună, am căutat soluţii de redresare, consolidare şi creştere. Toate companiile au fost încercate într-un fel sau altul în acest an şi cu toţii am întâmpinat diverse provocări, pe marginea crizei sanitare şi a pandemiei. Consider că am echilibrat businessul la un nivel care permite o creştere riguroasă pentru 2021 şi sunt foarte optimist că vom reuşi să revenim la nivelul anterior anului pandemic. Piaţa construcţiilor este stabilă şi nu a fost puternic afectată, de la niveleul autorităţilor centrale sunt anunţate proiecte noi de infrastructură, iar clienţii arată un apetit crescut pentru a livra rezultate pozitive.” a declarat Victor Vasluian, General Manager TERRA România.       

    TERRA România, parte a grupului austriac TERRA Holding, unul dintre cei mai importanţi distribuitori pe piaţa de utilaje terasiere, de construcţii și industriale, şi-a bugetat vânzări de 42 milioane euro pentru anul 2021, în creştere cu 15% faţă de anul precedent.

    Creşterea afacerilor este fundamentată pe integrarea în portofoliu a unui nou partener – DYNAPAC (producător de cilindri compactori şi repartizoare de asfalt), lansarea de noi modele de buldoexcavatoare ale partenerului strategic JCB (liderul mondial pe acest segment de utilaje), precum şi pe soluţiile oferite in domenii conexe construcţiilor, cum ar fi reciclarea deşeurilor, industria forestieră, aplicaţiile industriale şi logistică portuară sau aplicaţii municipale.