BusinessMagazin

Tag: profit

  • Cooperativa agricolă integrată Ţara Mea şi-a majorat afacerile cu puţin peste 3% în 2020, până la 153 mil. lei, dar profitul a crescut cu peste 30%

    Cooperativa agricolă integrată Ţara Mea cu sediul în Vaslui şi peste 1.000 de membrii, a încheiat anul 2020 cu o cifră de afaceri de 153 de milioane de lei, în creştere cu 3,6% faţă de anul precedent, arată datele Confidas.ro, platformă de analiză financiară a companiilor. Totuşi, cel mai bun rezultat din istoria sa a fost înregistrat în 2018, de circa 200 de milioane de lei.

    Reprezentanţii cooperativei au spus anterior pentru ZF că au divizat activitatea acesteia în 2019 în mai multe companii, separând producţia de distribuţie. ZF a solicitat mai multe detalii şi rezultatele consolidate, dar nu a primit un răspuns până la finalul ediţiei. În 2019, ei au spus că au avut afaceri totale de 214 milioane de lei.

    Afacerile companiei Cooperativa agricolă integrată Ţara Mea au fost în creştere anul trecut comparativ cu 2019, în contextul în care de la jumătatea lui 2020, cooperativa – cu activităţi de cultivare a legumelor, procesarea lactatelor, producţia de carne de porc şi pasăre şi realizarea de produse finite de băcănie, precum mierea – a început să-şi desfacă marfa în toate reţelele de comerţ modern, până la acel moment fiind doar furnizorul principal al reţelelor Kaufland şi Penny Market.

    Totodată, în 2020, cooperativa Ţara Mea a preluat activitatea de centralizare, stocare şi livrare a legumelor de la cinci cooperative agricole din principalele bazine legumicole din ţară, din judeţele Dâmboviţa, Olt, Ilfov şi Hunedoara, care produc, în total, 15.000 de tone de legume.

    Astfel, profitul înregistrat în 2020 a fost de 2 milioane de lei, în creştere cu 37% faţă de anul precedent, potrivit datelor publice. Mai mult, acesta a fost şi cel mai profitabil an. Florin Burculescu, preşedintele cooperativei, spunea anterior că prevede creştere în continuare, pentru că există planuri de dezvoltare şi chiar îşi doreşte să facă o fermă didactică voluntară, astfel încât membrii cooperativei să poate experimenta anumite culturi, cu o valoare adăugată mai mare.

    Cooperativa Ţara Mea deţine o fermă proprie aflată la Ciolpani, lângă Bucureşti, întinsă pe 60 de hectare şi mai are două fabrici de procesare a materiei prime şi produce conserve, dar are şi trei depozite. De altfel, la începutul anului 2021 a deschis un departament de export pentru produsele prelucrate româneşti, ca să le trimită în ţări din Europa, SUA şi Golful Persic.

    Florin Burculescu este acţionar unic şi al companiei Food Market Top Distribution, care se ocupă cu comerţul cu ridicata al produselor alimentare, potrivit Confidas.ro. Aceasta a avut în 2020 o cifră de afaceri de 108,5 milioane de lei, în creştere cu 2,2%, şi un profit de 8,5 milioane de lei, cu 45% mai mare decât în anul precedent. De altfel, el este acţionar majoritar (90%) în cadrul companiei Easy Route, ce are cod CAEN de intermediere a materiilor prime agricole, şi a avut afaceri de 14,2 milioane de lei în 2020, în primul an de funcţionare, însă şi o pierdere de 0,3 milioane de lei, conform sursei citate anterior.

    Cooperativa agricolă integrată Ţara Mea a fost înfiinţată în 2015, iar din 2018 este cea mai mare cooperativă din România după cifra de afaceri şi numărul de membrii.

  • Rezultatele fenomenului TikTok: Compania-mamă a aplicaţiei, ByteDance, înregistrează o creştere de 93% a profitului brut. Veniturile, la peste 34 de miliarde de dolari

    ByteDance, proprietarul popularei aplicaţii TikTok, le-a transmis angajaţilor că veniturile de anul trecut au crescut de peste două ori la 34,3 miliarde de dolari, demonstrând de ce gigantul tehnologic chinez este unul dintre cele mai puternice startup-uri din lume, relatează The Wall Street Journal.

    Compania cu sediul în Beijing a declarat că veniturile totale din 2020 au înregistrat un plus de 111% faţă de anul precedent, în timp ce profitul brut a crescut cu 93% la 19 miliarde de dolari.

    În decembrie 2020, ByteDance număra de-a lungul platformelor sale aproximativ 1,9 miliarde de utilizatori lunari activi. Societatea mai deţine aplicaţia Douyin, echivalentul chinezesc al TikTok, şi platforma de agregare a ştirilor Jinri Toutiao.

    Între timp, firma a anunţat pierderi operaţionale de 2,1 miliarde de dolari între ianuarie şi decembrie anul trecut. Rezultatul s-a datorat într-o anumită măsură cheltuielilor mai mari pe care le-au generat compensaţiile pe bază de acţiuni din rândurile angajaţilor. În 2019, ByteDance a raportat un profit operaţional de 684 milioane de dolari.

    Pierderile nete din 2020 au totalizat 45 de miliarde de dolari, datele fiind influenţate de ajustările contabile pe care le-a realizat compania astfel încât să crească valoarea reală a acţiunilor convertibile ajustate.

    ByteDance, creat în 2012 de antreprenorul chinez Zhang Yiming, a strâns miliarde de dolari prin intermediul mai multor investitori globali precum KKR & Co, Sequoia şi General Atlantic. Compania era evaluată la 180 de miliarde de dolari la sfârşitul lui 2020, după o rundă de finanţare care a inclus grupul american Fidelity Investments şi o parte din acţionarii deja existenţi.

    Conform unei surse citate de WSJ, ByteDance ia în considerare o listare pe una dintre bursele din Hong Kong sau New York, însă nu s-a decis cu privire la data ofertei publice iniţiale (IPO).

    În China, TikTok este văzut drept unul dintre cele mai reuşite produs tehnologice de export, numărând doar în Statele Unite peste 240 de milioane de descărcări.

     

  • Rezultatele fenomenului TikTok: Compania-mamă a aplicaţiei, ByteDance, înregistrează o creştere de 93% a profitului brut. Veniturile, la peste 34 de miliarde de dolari

    ByteDance, proprietarul popularei aplicaţii TikTok, le-a transmis angajaţilor că veniturile de anul trecut au crescut de peste două ori la 34,3 miliarde de dolari, demonstrând de ce gigantul tehnologic chinez este unul dintre cele mai puternice startup-uri din lume, relatează The Wall Street Journal.

    Compania cu sediul în Beijing a declarat că veniturile totale din 2020 au înregistrat un plus de 111% faţă de anul precedent, în timp ce profitul brut a crescut cu 93% la 19 miliarde de dolari.

    În decembrie 2020, ByteDance număra de-a lungul platformelor sale aproximativ 1,9 miliarde de utilizatori lunari activi. Societatea mai deţine aplicaţia Douyin, echivalentul chinezesc al TikTok, şi platforma de agregare a ştirilor Jinri Toutiao.

    Între timp, firma a anunţat pierderi operaţionale de 2,1 miliarde de dolari între ianuarie şi decembrie anul trecut. Rezultatul s-a datorat într-o anumită măsură cheltuielilor mai mari pe care le-au generat compensaţiile pe bază de acţiuni din rândurile angajaţilor. În 2019, ByteDance a raportat un profit operaţional de 684 milioane de dolari.

    Pierderile nete din 2020 au totalizat 45 de miliarde de dolari, datele fiind influenţate de ajustările contabile pe care le-a realizat compania astfel încât să crească valoarea reală a acţiunilor convertibile ajustate.

    ByteDance, creat în 2012 de antreprenorul chinez Zhang Yiming, a strâns miliarde de dolari prin intermediul mai multor investitori globali precum KKR & Co, Sequoia şi General Atlantic. Compania era evaluată la 180 de miliarde de dolari la sfârşitul lui 2020, după o rundă de finanţare care a inclus grupul american Fidelity Investments şi o parte din acţionarii deja existenţi.

    Conform unei surse citate de WSJ, ByteDance ia în considerare o listare pe una dintre bursele din Hong Kong sau New York, însă nu s-a decis cu privire la data ofertei publice iniţiale (IPO).

    În China, TikTok este văzut drept unul dintre cele mai reuşite produs tehnologice de export, numărând doar în Statele Unite peste 240 de milioane de descărcări.

     

  • „Cei şase giganţi tech” din Silicon Valley au evitat plata unor taxe de până la 100 mld. dolari în ultimul deceniu, perioadă în care Amazon, condus de cel mai bogat om din lume, a înregistrat venituri de 1.600 mld. dolari

    „Cei şase giganţi tech” din Silicon Valley au fost acuzaţi de evitarea unei serii de taxe de aproape 100 de miliarde de dolari în ultimii zece ani, potrivit unui raport al Fair Tax Foundation, citat de The Guardian.

    Organizaţia cu sediul în Manchester a listat astfel Amazon, Facebook, Alphabet (compania-mamă a Google), Netflix, Apple şi Microsoft, declarând că firmele au plătit cu 96 de miliarde de dolari mai puţin între 2011 şi 2020 faţă de cifrele pe care le-au publicat în rapoartele financiare anuale.

    În acest timp, cele şase companii au plătit cu 149 de miliarde de dolari mai puţin către autorităţile fiscale globale, spune Fair Tax Foundation.

    În total, firmele au achitat un impozit pe venit de 219 miliarde de dolari în ultimul deceniu, adică 3,6% din totalul veniturilor – peste 6.000 de miliarde de dolari, giganţii din Silicon Valley plasându-şi intenţionat veniturile spre jurisdicţii cu taxe mici pentru a plăti mai puţin.

    Totodată, Amazon – gigantul american din retail şi cloud, condus de cel mai bogat om din lume, Jeff Bezos – a raportat venituri de 1,6 trilioane de dolari, profituri de 60,5 miliarde şi a plătit taxe pe venit de 5,9 miliarde de dolari în ultimii zece ani.

    Amazon ar fi trebuit să plătească 10,7 miliarde de dolari dacă profiturile ar fi fost bazate pe ratele de impozitate internaţionale, reiese din raport. Însă taxele plătite ca procent din profit au fost de doar 9,8% în perioada 2011-20, cel mai scăzut nivel din aşa-numitul „Silicon Six”.

    .Un purtător de cuvânt al Amazon a declarat că datele sunt „extrem de înşelătoare”.

    „Amazon este în primul rând un retailer unde marjele de profit sunt scăzute, comparaţiile cu grupurile tech în care marjele de profit sunt aproape de 50% nefiind raţionale”, spune compania.

    Facebook, condus de Mark Zuckerberg, care deţine o avere netă de peste 120 de miliarde de dolari, a plătit impozite pe profit de numai 16,8 miliarde de dolari în ultimul deceniu, în ciuda unor profituri şi venituri de 133 de miliarde şi, respectiv, 328 de miliarde de dolari. În consecinţă, taxele plătite ca procent din profit au fost de doar 12,7%, al doilea cel mai scăzut nivel din „Silicon Six”.

    „Anul trecut am plătit la nivel global 4,23 miliarde de dolari în impozite pe profit şi, în medie, cota efectivă de impozitare a ajuns la 20,71% în ultimii zece ani, aproape de pragul OCDE”, a declarat compania.

     

  • Romgaz are aprobarea statului, acţionar majoritar, pentru bugetul pe 2021: venituri totale de 4,5 mld. lei şi profit brut de 1,05 mld. lei la nivel consolidat

    Romgaz (simbol bursier SNG), singurul producător de gaze naturale controlat de statul român (70%), a anunţat vineri la Bursa de la Bucureşti că în Adunarea Generală Ordinară a Acţionarilor din 7 mai 2021 a fost aprobat Bugetul de Venituri şi Cheltuieli (BVC) individual şi consolidat pentru anul 2021.

    Compania din energie şi-a bugetat pentru acest an la nivel de grup venituri totale de 4,46 de miliarde de lei şi cheltuieli totale de 3,41 de miliarde de lei, respectiv un profit brut de 1,05 miliarde de lei, arată datele agregate de ZF din BVC şi raportul financiar pe 2020.

    Spre comparaţie, pentru 2020 producătorul român de gaze naturale avea bugetate, înaintea instaurării stării de urgenţă, venituri totale de 5,4 miliarde de lei, cheltuieli totale de 3,74 miliarde de lei şi un profit brut de 1,66 miliarde de lei, dar a încheiat anul trecut cu venituri de 4,13 miliarde de lei, cheltuieli de 2,7 miliarde de lei şi un profit brut de 1,43 miliarde de lei. În 2020, afacerile au scăzut cu 19,8%, la 4,07 miliarde de lei, iar profitul net a urcat cu 14,5%, la 1,25 miliarde de lei, arată datele din raportul anual.

    În total, Romgaz are bugetate investiţii de 1,34 de miliarde de lei în 2021.

    “În bugetul de venituri şi cheltuieli individual al societăţii mamă, cheltuielile de investiţiile programate sunt în cuantum de 1.292.500 mii lei, finanţate din surse proprii şi Programul Naţional de Investiţii. În bugetul de venituri şi cheltuieli al Filialei (Anexa 4), investiţiile pentru anul 2021 sunt prevăzute în cuantum de 50.000 mii lei, sursele de finanţare a investiţiilor fiind constituite astfel: din amortizare 7.087 mii lei, din profit an curent 12.312 mii lei şi din rezerve ani anteriori 30.601 mii lei”, se arată în BVC-ul companiei.

    La nivel individual, Romgaz are bugetate venituri totale de 4,35 miliarde de lei şi cheltuieli totale de 3,2 miliarde de lei, respectiv un profit net de 966.066 de lei.

    În aprilie, Romgaz a primit aprobarea acţionarilor pentru distribuirea unui dividend brut de 1,79 lei pe acţiune, care la preţul de tranzacţionare al unei acţiuni de la acel moment asigura investitorilor un randament de 5,5%, potrivit calculelor realizate de ZF.

    Romgaz are 12,7 miliarde de lei capitalizare şi are în medie 5.700 de angajaţi. De la începutul anului, acţiunile SNG înregistrează o creştere de 17,3%, pe fondul unor tranzacţii de 191 de milioane de lei, arată datele BVB.

    Acţionarul majoritar al Romgaz este statul român, prin Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, cu o deţinere de 70%, în timp ce un pachet de 14,12%, echivalentul a 1,53 mld. lei la finele lunii aprilie 2021, este controlat de viitorii pensionari ai României prin intermediul tuturor celor şapte fonduri de pensii private Pilon II, potrivit datelor ZF.

  • Statul român, acţionar majoritar la Transelectrica, convoacă o nouă AGA pentru aprobarea situaţiilor financiare pe 2020 şi distribuirea dividendelor, după ce propunerile au fost respinse în adunarea din 27 aprilie

    Statul român, acţionar majoritar la Transelectrica, a solicitat companiei convocarea unei noi adunări generale a acţionarilor pentru a aproba situaţiile financiare pe 2020 şi distribuirea de dividende din profitul înregistrat la 31 decembrie, după ce, la AGA din 27 aprilie, aceste puncte de pe ordinea de zi au fost respinse, ca urmare a unei propuneri eronate privind distribuirea profitului.

    Potrivit notei transmise de Secretariatul General al Guvernului, aprobarea situaţiilor financiare pe 2020, a dividendelor şi descărcarea de gestiune a membrilor directoratului Transelectrica au fost respinse în AGA din 27 aprilie având în vedere propunerea de repartizare eronată a profitului din 2020, cu nerespectarea OG 64/2001 privind repartaizrea profitului la societăţile naţionale, companiile naţionale sau regiile cu capital integral sau majoritar de stat.

    Astfel, acţionarii Transelectrica, printre care statul român prin secretariatul general al Guvernului (58,7%), dar şi fonduri de pensii şi alţi investitori, au respins pe 27 aprilie propunerea de dividend de 0,814 lei pe acţiune, din profitul pe 2020 şi din rezultatul reportat, cea care ar fi asigurat un randament de 3%.

    La acea dată, acţionarii au respins propunerea de repartizare a profitului contabil ramas dupa deducerea impozitului pe profit, în sumă de 149,8 milioane lei, din care  39 milioane lei ca dividende.

     


     

  • Deutsche Bank reuşeşte să evite prăbuşirea fondului Archegos: Cea mai mare bancă din Germania raportează cele mai bune rezultate din ultimii 7 ani. Profitul înainte de taxe creşte cu 134%

    Deutsche Bank a raportat miercuri un profit de 908 milioane de euro în primul trimestru, rezultat alimentat de o performanţă puternică a diviziei de investiţii, conform CNBC.

    Grupul german a depăşit cu mult aşteptările analiştilor intervievaţi de Refinitiv de 642,95 milioane de euro şi a prezentat o îmbunătăţire majoră faţă de profitul înregistrat în T4/2020 – 51 de milioane de euro.

    Per total, veniturile nete din perioada ianuarie-martie au ajuns la 7,2 miliarde de euro, peste suma din aceeaşi perioadă a anului trecut, 6,35 miliarde de euro.

    Cea mai mare bancă din Germania a urmat astfel paşii rivalilor de pe Wall Street, în condiţiile în care Goldman Sachs, JPMorgan şi Morgan Stanley au zdrobit în ultimele săptămâni estimările pentru T1.

    Veniturile diviziei de investiţii din cadrul Deutsche au crescut cu 3,1 miliarde de euro, plus 32% prin comparaţie cu anul trecut, în timp ce profitul înainte de taxe a crescut cu 134% la 1,5 miliarde de euro.

    Grupul cu sediul în Frankfurt a reuşit să evite efectele generate de prăbuşirea fondului Archegos Capital, care a provocat pierderi de 10 miliarde de dolari la nivel mondial, UBS şi Credit Suisse suferind pierderi masive (774 de milioane şi, respectiv, 4,7 miliarde de dolari) în primul trimestru.

    În ultimii doi ani, banca a realizat o restructurare în masă a business-urilor pe care le deţine, costurile cântărind greu asupra câştigurilor şi ofertei de credite. Însă Deutsche a reuşit să se reîntoarcă pe plus în 2020, cu un profit net de 113 milioane de euro.

     

  • Alphabet este o maşină de făcut bani. Gigantul american din spatele Google a raportat vânzări de peste 55 mld. dolari în T1, în creştere cu 34%. Profitul a crescut cu 160%

    Alphabet, compania-mamă a Google, a înregistrat venituri record în primul trimestru din 2021, pe fondul unei creşteri semnificative a pieţei de advertising şi marketing digital, potrivit WSJ.

    Gignatul a raportat venituri de 55,31 miliarde de dolari în T1 2021, o creştere de 34% faţă de aceaşi perioadă a anului trecut. Trebuie menţionat că în T1 2020 veniturile din advertising au fost afectate de momentul în care pandemia de Covid-19 a lovit în toată lumea.

    Totodată, profitul a crescut cu circa 160%. Potrivit MarketWatch, Alphabet a raportat un profit de 17,93 miliarde de dolari, adică 26,29 de dolari per acţiune în primul trimestru din 2021, în comparaţie cu un profit de 6,84 miliarde de dolari, adică 9,87 de dolari per acţiune în T1 2020.

    Astfel, profitul a atins un nivel record pentru al treilea trimestru la rând, ceea ce a declanşat o creştere de 4,5% a acţiunilor după închiderea şedinţei de tranzacţionare.

    Veniturile s-au ridicat la 55,31 de miliarde însă după eliminarea costurilor cu achiziţia de trafic (TAC), acestea se situează la 45,6 miliarde de dolari – o îmbunătăţire faţă de nivelul de 33,7 miliarde de dolari din T1 2020.

    Rezultatele au depăşit aşteptările analiştilor, în contextul în care un sondaj FactSet arăta un profit estimmat la 15,75 de dolari per acţiune.

    Un alt aspect important al evoluţiei ţine de marja operaţională a companiei, care s-a îmbunătăţit la 30%, în comparaţie cu 19% în aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Pandemia a generat „vânt în pânze” pentru businessul de advertising digital al companiei, în contextul în care mai mulţi oameni au trăit online în timpul primului an de pandemie, utilizând Google pentru majoritatea nevoilor şi curiozităţilor pe care le aveau, respectiv YouTube pentru entertainment. Brandurile s-au aliniat şi au mutat banii dinspre print, TV şi promoţii în magazine înspre universul online.

    Conform WSJ, veniturile companiei din produsele-cheie s-au situat la 31,88 de miliarde de dolari, iar aici este inclus motorul de căutare, Gmail-ul şi Google Maps. Per total, aceste produse au înregistrat o creştere de 30%. În cazul YouTube, veniturile au crescut cu 49%, până la 6 miliarde de dolari.

  • Păienjeniş financiaro-amoros la Institutul Oncologic Bucureşti. Legături periculoase şi profituri de milioane

    Dincolo de criza medicală, pandemia a creat uriaşe oportunităţi pentru ”băieţii deştepţi” din Sănătate, firmele ”de casă” ale acestora câştigând licitaţii pe bandă rulantă. Rezultatul: profituri de milioane. Unul dintre aceşti ”băieţi” (Bogdan Tănase) este omul ex-ministrului Sănătăţii, Vlad Voiculescu, iar numele lui este legat de actuala criză a medicamentelor de cancer.

    GÂNDUL.RO dezvăluie aşadar, ÎN EXCLUSIVITATE, cum s-a transformat Institutul Oncologic ”Pr. Dr. Alexandru Trestioreanu” Bucureşti într-un ”lansator” de contracte încheiate prin procedura achiziţiilor directe, în prim plan aflându-se chiar managerul spitalului, Bogdan Tănase, dar şi Alina Bonciu, asistent medical-şef IOB.

    Achiziţia directă este o modalitate simplă de a achiziţiona produse/servicii/lucrări a căror valoare fără TVA, estimată conform prevederilor legale, nu depăşeşte un anumit prag valoric stipulat la art. 7 alin. (5) din Legea nr. 98/2016.

    Alături de aceştia, întregind un cvartet financiar de succes, se află liderul CNSLR ”Frăţia”, cunoscutul Leonard Bărăscu (zis ”Faraonul”), şi Steluţa Nicolaescu, director de Îngrijiri la IOB, cea în subordinea căreia se află Alina Bonciu. Cum afacerile şi plăcerea merg mână în mână, acest cvartet aduce în atenţie şi două relaţii strânse care întregesc imaginea de ansamblu.

    Managerul Institutului Oncologic Bucureşti – Bogdan Tănase – se afişează, de foarte multe ori, alături de Alina Bonciu, iar ”Faraonul” Bărăscu de la CNSLR ”Frăţia”, cu toate că, oficial, este căsătorit cu Ani Bărăscu, înnoptează cu ”arme şi bagaje” alături de Steluţa Nicolaescu, directorul de Îngrijiri de la IOB, cei doi împărţind, printre altele, şi o vilă din Pantelimon, la periferia Capitalei.

    Cititi mai multe pe www.gandul.ro

  • Marele plan pentru exterminarea paradisurilor fiscale şi pentru a forţa multinaţionalele să plătească impozit unde fac profituri

    Administraţia Biden a propus un nou model pentru taxarea corporaţiilor multinaţionale, care ar forţa cele mai mari companii din lume să plătească impozite guvernelor naţionale în funcţie de vânzările pe care le au în fiecare ţară, ca parte a unui plan complex care implică şi introducerea unei cote minime de impozitare la nivel global, potrivit FT.

    Documentele trimise către cele 135 de naţiuni care negociază în prezent reguli de taxare internaţională la Paris arată că americanii au propus un plan prin care vizează profiturile globale ale celor mai mari companii, inclusiv ale giganţilor americani de tehnologie, indiferent de prezenţa fizică a companiilor în ţările în care fac profituri.

    Scopul planului este de a da o direcţie negocierilor care au loc în cadrul OECD, organizaţia naţiunilor dezoltate, vizând un sistem internaţional de taxare mai stabil, care ar putea opri răspândirea iniţiativelor precum taxe digitale aplicate la nivel naţional. Totodată, schimbarea sistemului de taxare la nivel global ar putea opri practica prin care unele multinaţionale mută profituri şi încearcă pe cât posibil să evite plata taxelor.

    Ce curpinde planul administraţiei Biden

    Propunerea americanilor a fost gândită de Janet Yellen, secretarul Trezorieriei americane, împreună cu echipa sa de experţi.

    Acest plan vizează adresarea nemulţumirilor fundamentale pe care le au Statele Unite şi alte economii dezvoltate în ceea ce priveşte actualul sistem internaţional de taxare, însă fără a încerca să schimbe cu totul actualul sistem.

    Cel mai important lucru pentru americani este să obţină o cotă minimă de impozit pe profit impusă la nivel global, ceea ce i-ar permite administraţiei Biden să încaseze bani de la cele mai profitabile corporaţii americane, fără a se teme că acestea îşi vor muta profiturile în alte ţări. Este de menţionat că americanii văd această cotă la 21%.

    Un impozit minim global ar putea elimina avantajele oferite pe care le au acum paradisurile fiscale şi ţările cu taxe reduse precum Irlanda, întrucât aceste ar fi nevoite să atragă businessuri prin facilităţi concrete, care nu sunt de ordin fiscal.

    În al doilea rând, propunerea ar trebuie să le dea tuturor ţărilor dreptul de a taxa anumite elemente din profiturile globale generate de cele mai mari multinaţionale ale lumii în baza vânzărilor realizate în ţara respectivă.

    Prin această iniţiativă, naţiunile îşi pot reasigura cetăţenii că cele mai mari corporaţii din lume nu pot opera în ţările lor fără să plătească taxe.

    Este de menţionat că segmentul de vânzări supus taxării în fiecare ţară în parte nu este unul mare, ceea ce ar putea să-i dezamăgească pe cei care îşi doreau ca întreg sistemul de taxe să devină unul global, cu toate veniturile supuse taxelor în fiecare ţară.

    De ce acum

    Propunerile americanilor vin în contextul în care atât Fondul Monetar Internaţional cât şi Banca Mondială îşi desfăşoară săptămâna aceasta întâlnirile anuale de primăvară.

    Mai mult, Casa Albă vrea să strângă sume suplimentare din impozitul pe profit de până la 2.500 de miliarde de dolari în decursul următorilor 15 ani, în parte pentru a susţine un plan masiv cu investiţii de 2.000 de miliarde de dolari în infrastructură, energie vede şi producţie.

    După aproape un deceniu, negocierile OECD pentru sistemul de taxare au fost aşezate pe două segmente principale. Primul pilon pe care se negociază vizează un nou regim de taxare la nivel global pentru marile corporaţii multinaţionale, în timp ce al doilea pilon aflat în discuţii adresează ideea introducerii unui impozit minim la nivel global.

    Propunerea i-ar permite administraţiei Biden să majoreze taxele pentru companiile americane, fără a se teme că eforturile îi vor fi subminate de alte ţări prin taxe mai mici, în contextul în care ar exista acest impozit minim la nivel glboal.

    Un alt punct de fricţiune între economiile lumii este reprezentat de taxele digitale. Washington a ameninţat că va aplica tarife suplimentare unor ţări precum Franţa, Marea Britanie, Italia şi Spania, în contextul în care consideră discriminatoare taxele digitale impuse de guvernele acestor ţări pentru a putea impozita activitatea marilor grupuri americane de tehnologie.

    Dacă planul americanilor va fi acceptat, celelalte ţări ale lumii vor putea să-şi majoreze încasările de la marile grupuri americane de tehnologie şi de la alte multinaţionale care au operat până acum în jurisidcţia lor plătind taxe nesemnificative.

    Propunerea a primit deja susţinerea lui Mario Draghi, actualul premier al Italiei, care prezidează întrunirea G20 din acest an. El susţine propunerea americanilor menită să deblocheze negocierile şi este de acord cu introducerea unui impozit minim global.

    Ţinând cont că Italia este una dintre ţările care au impus unilateral o taxă digitală, sprijinul lui Mario Draghi ar putea juca un rol important în deblocarea discuţiilor.

    Nadia Calvino, vicepremier pentru Economie în Spania, a declarat pentru Bloomberg că este încurajator faptul că Washingtonul se întoarce la masa negocierilor. Ea crede că se poate ajunge la un consens în această vară, dar vede încă o serie de detalii „foarte importante” în propunerea americanilor care sunt subiect de negociere.