BusinessMagazin

Tag: producator

  • Povestea omului care a devenit cel mai mare duşman al lui Elon Musk . Cum arată maşinile construite de acesta- GALERIE FOTO

    Listarea recentă a producătorului auto Nikola pe bursa americană a stârnit rumoare în presa internaţională, mai ales datorită rivalităţii acestuia cu gigantul Tesla. Deşi, reunite, formează numele complet al aceluiaşi inventator, Nikola are de parcurs un drum lung pentru a-şi ajunge din urmă competitorul, însă fondatorul său, trevor milton, are planuri ambiţioase. El a demonstrat deja că a pornit cu dreptul în competiţia cu marii jucători din auto, după ce, în urma listării, compania a ajuns la un pas de general motors.

    Cum arată maşinile construite de acesta- GALERIE FOTO

    Trevor Milton s-a născut în Utah, Statele Unite, în 1982. Tatăl său, Bill Milton, astăzi pensionar, a lucrat ca manager la Union Pacific Railroad, iar mama sa, Sally Milton, este agent imobiliar. Antreprenorul are un frate şi trei surori. Familia s-a mutat în Las Vegas când Milton era mic şi s-a întors în Utah când el avea 8 ani. Miliardarul s-a înscris la Utah Valley College, în Orem, însă a abandonat cursurile după un semestru.

    Înainte de a pune, în 2014, bazele Nikola Motor Company, în Salt Lake City, el a lansat platforma de e-commerce upillar.com, un competitor al gigantului Amazon. Ulterior, a fondat şi o companie de stocare a gazelor naturale, Systems LLC, achiziţionată de Worthington Industries, Inc.

    Antreprenorul este căsătorit şi locuieşte în prezent în Phoenix, Arizona. În noiembrie 2019, Los Angeles Times a raportat faptul că Milton a cumpărat în Utah o fermă de 2.000 de acri şi un conac situat pe malul unui râu, cu o suprafaţă de 16.800 de metri pătraţi, pentru suma de 32,5 milioane de dolari. În prezent, potrivit publicaţiei internaţionale Forbes, executivul are o avere de 7 miliarde de dolari.

    Luna aceasta, acţiunile Nikola, companie producătoare de celule de combustie pe hidrogen şi camioane electrice cu baterii au crescut cu peste 120% în urma fuziunii, încheiată pe 3 iunie, cu VectoIQ, o companie fără active proprii, creată doar pentru a fuziona cu o companie privată care doreşte să devină publică, şi listarea pe bursa americană, sub indicele Nadaq.

    Nikola valorează aproximativ 26 miliarde de dolari, pe baza preţului de închidere din 8 iunie, evaluare care o clasează peste producătorii Ford şi Fiat Chrysler şi cu şanse de a ajunge din urmă gigantul General Motors, fapt cu care Milton s-a lăudat recent pe Twitter. „Am vrut să spun asta toată viaţa mea de adult; Nikola valorează acum mai mult decât Ford şi FCA (Fiat Chrysler Automobiles – n. red.). Suntem pe urmele GM (General Motors – n. red.)”, a declarat el; în prezent, General Motors este evaluată la 27,96 miliarde de dolari.

    Chiar dacă nu este de aşteptat să genereze vânzări – cu atât mai puţin profit – până în 2021, producătorul a anunţat deja vânzări către clienţi importanţi, inclusiv o comandă de 800 de camioane de la producătorul de bere Budweiser Anheuser-Busch InBev şi o comandă de milioane de dolari din partea companiei de transport US Xpress Enterprises.

    Unul dintre principalii investitori ai companiei este CNH, un conglomerat industrial global care produce tractoare, autobuze şi echipamente pentru construcţii şi care deţine prin intermediul filialei de vehicule comerciale IVECO o participaţie de 7,1% în Nikola.

  • Tânăra care merge împotriva curentului şi se întoarce în România renunţând la salariul de mii de euro pentru a face o afacere în ţara sa

    Pe Cătălina Mihai antreprenoriatul a găsit-o la Londra, în urmă cu doi ani, pe vremea când lucra pentru Phillip Jeffries, un brand american care produce tapet de lux. Ajunsese să cunoască bine piaţa londoneză, iar în vara anului 2018, întoarsă în concediu în România, a vrut să testeze şi piaţa locală. De aici până la Moftapet a mai fost nevoie doar de câţiva paşi şi de o asociată în echipă – Tatiana Maria Gheorghioiu.

    În România, Cătălina Mihai a stabilit întâlniri cu studiouri de design şi a încercat să facă brandul cunoscut pe plan local. S-a întors în Londra, iar peste câteva luni a constatat că distribuţia de tapet Phillip Jeffries în România ajunsese la o valoare de 25.000 de lire (aproape 28.000 de euro). Cu primele semnale pozitive la orizont, a îndrăznit la mai mult.
    „După acest experiment, am vorbit cu prietena mea Tatiana Gheorghioiu, să lucrăm împreună la un business, plan care s-a şi concretizat. Am investit în acest concept aproximativ 5.000 de euro până acum şi am reuşit să finalizăm formalităţile anul trecut în septembrie”, povesteşte Cătălina Mihai. De atunci şi până acum, au vândut pe plan local tapet de
    20.000 de euro, ca reprezentanţi ai Phillip Jeffries în România. Cine sunt clienţii? De la arhitecţi la designeri de interior, toţi cei care pot găsi formula perfectă în care tapetul să ajungă pe pereţii clientului final.
    „Ca angajaţi, momentan, suntem doar eu şi Tatiana şi avem şi suportul biroului din Londra, pentru logistică”, mai spune Cătălina Mihai. La fel ca Moftapet, şi brandul Phillip Jeffries pornea tot cu paşi mici, în urmă cu patru decenii, într-un garaj din New Jersey, pus pe picioare de Eric şi Susan Bershad. Portofoliul număra pe atunci zece tipuri de tapet din fibre naturale. Din garajul american, tapetul Phillip Jeffries a ajuns din Sao Paolo până în Dubai şi din Jakarta până în New York. Apoi şi în România.
    Preţurile pornesc de la 40 de euro pe metru liniar şi variază în funcţie de material şi de munca depusă pentru creaţie. Tapetul poate avea tente de cânepă, de vinil care imită foiţa de aur, de frunză de bananier sau, pentru pretenţioşi, poate veni chiar cu o foiţă de aur lucrată manual de artizani. Cele mai scumpe variante ajung la 289 de euro pe metru liniar.
    „Pentru 2020, avem în plan să facem cunoscut brandul, iar designerii să acceseze prin intermediul nostru instrumentele pentru un design deosebit şi rapid. Din experienţa mea la Londra, am văzut că, odată ce designerii reuşesc să ne cunoască pe noi, dar şi produsele, ajungem să facem echipă bună împreună.”
    Cătălina Mihai spune că, în calitate de colaboratori ai producătorului american, produsele Phillip Jeffries se vând cu acelaşi preţ către designeri, şi nu la preţuri mai mari.
    „Momentan, ne desfăşurăm activitatea doar online, însă pe viitor avem în plan să deschidem un showroom şi să oferim designerilor şi arhitecţilor o varietate mai mare de produse la preţuri de producător”, spune Cătălina Mihai.
    Cum pentru orice detaliu de design interacţiunea directă este primordială, pandemia şi izolarea cu care aceasta a venit au frânat puţin din evoluţia Moftapet. Însă luxul are viaţă mai lungă decât coronavirusul, aşa că businessul merge mai departe.

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Wieb Toys – producător de jucării robot (Sfântu Gheorghe)
    Fondatoare: Mihalcz Szende şi Kristo Kinga
    Investiţie iniţială: 42.000 de euro

    Roserry – brand de rochii (Bucureşti)
    Fondatoare: Carmen Dascălu
    Investiţie iniţială: 20.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2019: 300.000 de euro
    Prezenţă: naţională

    BBU restore – restaurări de clădiri şi mobilier (Cluj-Napoca şi Bucureşti)
    Fondatori: Vladimir şi Tudor Buburuzan
    Investiţii: 80.000 de euro
    Prezenţă: naţională

    The Gentle Dentist – două clinici stomatologice (Bucureşti)
    Fondatoare: Beatrice Pătraşcu
    Investiţie iniţială: 650.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2019: 1,4 mil. euro
    Prezenţă: în zonele Unirii şi Dorobanţi din Bucureşti

    Bere à la Cluj – producţie de bere artizanală (Cluj-Napoca)
    Fondator: Ferencz Vigh
    Investiţii: 200.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2019: 120.000 de euro
    Prezenţă: HoReCa

    ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul Afaceri de la Zero, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero. În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro. Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Surpriză: Producătorul Gusto din Băicoi se pregăteşte să deschidă o fabrică de pufuleţi în Germania

    Compania Phoenixy, pro­du­cătorul pufuleţilor Gus­to, se pregăteşte să des­chidă a doua fabrică de pufuleţi şi vizează o piaţă internaţională pentru extinderea producţiei, Germania fiind cea mai pro­babilă variantă, a explicat Eliodor Apostolescu, director general şi acţio­nar al Phoenixy, în cadrul emisiunii Investiţi în România!, realizată de ZF în parteneriat cu CEC Bank.

    „Ne-am dori să demarăm anul viitor proiectul pentru noua fabrică şi credem că o investiţie 7-10 mil. euro ar fi suficient pentru un start. Întotdeauna am investit din capitaluri proprii, nu am împrumutat până acum de la bancă. (…) Următoarea fabrică va fi localizată în vestul Europei şi avem în minte Germania, unde avem o echipă foarte bună“, a declarat Eliodor Apostolescu, director general şi acţionar al companiei Phoenixy, care produce pufuleţii Gusto în Băicoi, Prahova.

    Cu afaceri de aproape 30 mil. euro în 2019, în creştere cu 17%, compania a dus deja pufuleţii Gusto în 36 de pieţe, astfel încât circa 60% din vânzări se îndreaptă spre export.

    „Sunt 36 de ţări în care exportăm constant. Avem exporturi directe şi indirecte. O mare parte din distribuitorii naţionali redistribuie o parte din produse către reţele etnice sau non-etnice din alte ţări. Acolo nu ştim să spunem exact cât pleacă de la ei, dar din totalul cifrei de afaceri peste 60% exportăm direct, iar 40% se duce în piaţa naţională“. 

    Citeşte continuarea articolului în platforma ZF Investiţi în România.

  • Cine este cel mai mare duşman al companiei Tesla. Cum arată maşinile construite de compania care îi pune mari probleme lui Elon Musk

    Acţiunile companiei producătoare de celule de combustie pe hidrogen şi camioane electrice cu baterii au crescut cu peste 120% de când a încheiat o fuziune cu o companie deja publică, denumită VectoIQ, pe 3 iunie.

    Nikola valorează aproximativ 26 miliarde de dolari, pe baza preţului de închidere de lunea trecută, chiar dacă nu este de aşteptat să genereze vânzări – cu atât mai puţin profit – până în 2021.

    Producătorul a anunţat deja vânzări către clienţi importanţi, inclusiv o comandă de 800 de camioane de la producătorul de bere Budweiser Anheuser-Busch InBev şi o comandă de milioane de dolari din partea companiei de transport US Xpress Enterprises.

    Născut în Utah, Trevor Milton a fondat compania Nikola în urmă cu 6 ani. Înainte de asta a fondat o serie de alte businessuri, printre care Systems LLC, o companie de stocare a gazelor naturale, achiziţionată de Worthington Industries, Inc. şi platforma de e-commerceupillar.com. În prezent, executivul are o avere de 8,7 miliarde de dolari.

  • Producătorul vopselelor Köber a făcut afaceri de 354 mil. lei în 2019, plus 7%. Profitul a urcat cu 65%, până la aproape 32 mil. lei

    ♦ În luna martie, imediat după declararea stării de urgenţă, reprezentanţii Köber spuneau că efectele negative în ceea ce priveşte furnizorii de materiale începuseră deja să se resimtă.

    Producătorul de lacuri şi vopsele Köber, deţinut de familia cu acelaşi nume din Neamţ, şi-a majorat cifra de afaceri cu 7% în 2019, până la 354 de milioane de lei, potrivit datelor publicate pe site-ul Ministerului de Finanţe. 

    Profitul a urcat şi el, cu 65%, situându-se la 31,7 milioane de lei. Ce s-a redus este însă numărul de angajaţi, care a ajuns la 785, cu aproape 50 mai puţini faţă de anul anterior.

    Reprezentanţii companiei nu au răspuns la solicitarea ZF referitoare la evoluţia businessului în ultimele luni, marcate de pandemia de Covid-19, şi la planurile pentru restul anului 2020.

    În luna martie, imediat după decla­rarea stării de urgenţă, reprezen­tan­ţii Köber spuneau că efectele nega­tive în ceea ce priveşte furnizorii de materiale începuseră deja să se re­simtă şi că sunt afectaţi în ceea ce pri­veşte materia primă, având furnizori din China şi din Italia, ţări grav afectate de epidemia de COVID-19. Compania are două fabrici, ambele în judeţul Neamţ.

    Compania producătoare de lacuri şi vopsele din Neamţ a fost fondată în 1990 de Aurel Köber, de profesie inginer. Un an mai târziu, se deschidea prima fabrică de vopsele şi răşini, în lo­calitatea Turtureşti, din judeţul Neamţ, care a ajuns în câţiva ani la o capa­citate de 30.000 de tone pe an de produse decorative şi industriale. În 2008, a fost deschisă a doua fabrică a com­paniei, pe platforma chimică Săvineşti, cu o capacitate de 100.000 de tone pe an.

    Top cinci producători de lacuri şi vopsele se menţine de mai bine de un deceniu în aceeaşi formulă, după cifra de afaceri, potrivit unei analize ZF. Dacă însă, în 2008, liderul era Policolor, în ultimii ani la vârf s-a poziţionat Köber.

    Alături de Savana, Spor, Oskar şi Danke!, Köber se numără printre brandurile de vopsele decorative care au cumulat cele mai multe vânzări în 2019, potrivit datelor furni­zate, la solicitarea ZF, de compania de cercetare de piaţă Market Vector. 

    Köber este şi brandul compa­ni­ei cu acelaşi nume şi a fost prima companie privată producă­toare de lacuri şi vopsele din România, pozi­ţio­nându-se, de câţiva ani, în fruntea pieţei de profil.

    alina.vasiliu@zf.ro

     

  • Revino lansează o hartă a producătorilor locali de brânzeturi. Alina Iancu, fondator: În România se poate observa în ultimii ani o maturizare a producţiei de brânzeturi

    Numărul producătorilor locali de brânzeturi a crescut în ultimii doi ani, majoritatea fiind în Transilvania, urmată de Bucovina, tot mai mulţi dintre  aceştia fiind atenţi la crearea unui brand propriu.

    Platforma Revino a lansat recent o hartă interactivă a producătorilor de brânzeturi, în completarea informaţiilor furnizate despre producţia locală de vin.

    „Am identificat până în prezent peste 70 de producători locali ce realizează brânzeturi ambalate şi etichetate, iar căutările continuă. Transilvania are cei mai mulţi jucători, fiind urmată de Bucovina şi apoi de celelalte regiuni”, a precizat Alina Iancu, fondatoarea Revino şi CrameRomania.ro.

    Ea spune că pe piaţa din România se simte un interes tot mai mare şi din partea producătorilor de brânzeturi pentru a dezvolta afaceri la standarde occidentale, aceştia punând accent pe de o parte de calitatea produselor şi, pe de alta, pe creionarea unui brand complex şi complet, memorabil, având grijă de toate elementele, de la ambalaj la etichetă şi logo.

    „În România se poate observa în ultimii ani o maturizare a producţiei de brânzeturi, focusul fiind pe creşterea calităţii produselor. În timpul călătoriilor întreprinse la cramele din România, am avut ocazia să degust diferite brânzeturi locale şi, în  acelaşi timp, să simt diversitatea şi calitatatea acestora. Fie că au călătorit în afara ţării, fie că s-au documentat local, producătorii de brânzeturi artizanale vin către consumatori cu produse premium ce merită descoperite”.

    Brânza artizanală este produsă în loturi mici, manual, folosind cât mai puţină mecanizare. Unii producători s-au specializat pe doar câteva sortimente, pe când alţii au pariat pe un număr mai mare de reţete şi produse.

    Distribuţia se face de cele mai multe ori direct din magazinul fabricii, dar micii producători intră tot mai mult şi în retailul tradiţional sau online.

    Revino va organiza în toamna acestui an, între 21-22 noiembrie, o ediţie specială a târgului de vinuri, Revino Cheese & Wine Show.

     

  • Industria auto din Marea Britanie pierde mii de locuri de muncă în criză: Producătorul de lux Bentley concediază un sfert din forţa de muncă

    Producătorul auto de lux Bentley va concedia un sfert din forţa de muncă, în contextul în care industria auto din Marea Britanie a pierdut până acum circa 5.000 de locuri de muncă în criză, potrivit FT.

    Bentley va concedia 1.000 dintre cei 4.200 de muncitori ai companiei, întrucât producătorul încearcă să reducă din costuri după o perioadă de două luni în care facilităţile de producţie au fost închise total.

    Reducerile de personal anunţate de Bentley vin la doar câteva zile după ce mai multe companii din industria auto din Marea Britanie au anunţat că vor concedia peste 3.000 de oameni. Printre aceştia se numără Aston Martin, McLaren şi dealerul Lookers.

  • Războiul comercial dintre Washington şi Beijing forţează mutări de business majore: Cel mai mare producător de cipuri din China vrea să strângă 2,8 miliarde dolari printr-o listare pe bursa din Shanghai

    Cel mai mare producător de cipuri din China, Semiconductor Manufacturing International Corporation (SMIC), se pregăteşte pentru o listare de acţiuni pe bursa din Shanghai, prin care vrea să strângă 2,8 miliarde dolari, potrivit CNBC.

    Decizia vine în contextul în care companiile încep să investească mai mult în tehnologie, pe fondul tensiunilor comerciale care escaladează între SUA şi China – ceea ce ar putea aduce o presiune suplimentară pe SMIC, care va trebui să producă mai mult.

    Compania SMIC este deja listată pe bursa din Hong Kong, dar a fost în ultima perioadă în căutare de capital pentru a-şi extinde capacităţile de producţie. Pânâ acum, SMIC a reuşit să atragă o investiţie de 2,2 miliarde dolari de la investitori de stat luna trecută.

    Avântul SMIC face parte din ambiţia Chinei de auto-suficienţă în ceea ce priveşte cipurile – o cursă în care a doua cea mai mare economie din lume a rămas mult în urma Statelor Unite. Însă de data aceasta, China a ieşit cu tot arsenalul la atac pe tehnologie, întrucât Washington-ul intensifică tensiunile pe acest subiect.

    Huawei este una dintre cele mai mari companii chineze afectate de sancţiunile impuse de americani. Anul trecut, Huawei a fost trecută pe o „listă neagră”, care le restricţionează chinezilor accesul la tehnologia furnizată de companiile americane.

    În luna mai, administraţia Trump a introdus o nouă regulă, prin care producătorii străini care folosesc echipamente produse de americani trebuie să obţină o anumită licenţă specială înainte de a putea vinde cipuri către Huawei.

    O astfel de regulă afectează în primul rând compania taiwaneză TSMC, care proiectează cipurile pentru majoritatea device-urilor Huawei.

     

  • Dramă pe piaţa muncii într-o ţară europeană plină de români. În următoarele şase luni marii producători anunţă concedieri masive

    Un sfert din numărul producătorilor britanici anunţă că vor concedia angajaţi în următoarele şase luni, potrivit unui articol publicat de Daily Mail.

    Procentul a rezultat într-un studiu derulat în rândul companiilor britanice de organizaţia Make UK. Potrivit studiului, două treimi din respondenţi nu vor face concedieri.

    Reprezentanţii Make UK au declarat că multe companii au fost afectate de pandemie, iar când schema de şomaj tehnic se va încheia, s-ar putea să recurgă la „concedieri masive”.

    Din studiu reiese şi că mulţi producători sunt de părere că va lua mai mult de un an pentru a reveni la normal.

  • Cum a reuşit un antreprenor să transforme un ingredient banal într-o fabrică de bani. Care este reţeta secretă

    În urmă cu peste şase decenii, antreprenorul Herman Warden Lay a fondat o companie care nu doar că i-a adus un renume internaţional, ci a stat la baza formării gigantului PepsiCo, al doilea producător de mâncare şi băuturi răcoritoare din lume.

    Lay s-a născut în Charlotte, Carolina de Nord, pe 6 martie 1909. În 1920, familia s-a mutat în Greenville, Carolina de Sud. Doi ani mai târziu, mama sa a murit de cancer, iar tatăl său s-a recăsătorit. După terminarea liceului, antreprenorul s-a înscris la Universitatea Furman, cu ajutorul unei burse de atletism, dar nu a absolvit, studiind aici doar doi ani.
    Primul său job a fost în cadrul Sunshine Biscuits, însă odată cu instalarea Marii Depresiuni a fost concediat. A lucrat apoi ca agent de vânzări pentru compania Barrett Food Company, unde livra chipsuri de cartofi clienţilor. Aria sa de acoperire s-a extins tot mai mult şi profitul pe care îl făcea a început să crească.
    În 1932, el a împrumutat 100 de dolari (1.870 de dolari la valoarea de acum a monedei) şi a fondat H.W. Lay Distribution Company, cu sediul în Atlanta, Georgia. Iniţial, compania a fost distribuitor pentru Barrett Food Products Company, fostul angajator al lui Lay.
    Antreprenorul a început să livreze chipsuri din Atlanta până în Nashville, Tennessee. Până în 1937, avea deja 25 de angajaţi şi începuse producţia proprie de snacksuri. Ulterior, compania sa a fuzionat cu The Frito Company în septembrie 1961, businessul astfel creat, Frito-Lay, devenind compania cu cele mai mari vânzări de snacksuri din SUA. 
    În 1965, Herman W. Lay (preşedinte şi director executiv al Frito-Lay) şi Donald M. Kendall (preşedinte şi director executiv al Pepsi-Cola) au decis ca cele două companii să fuzioneze, formând astfel gigantul PepsiCo, Inc.
    Lay s-a căsătorit cu Sarah Amelia „Mimi” Harper şi au avut patru copii. El a murit la 73 de ani, pe 6 decembrie 1982. Camera de Comerţ a SUA are o sală numită după Herman Warden Lay, iar Universitatea Furman oferă o bursă în numele său.
    În prezent, multinaţionala PepsiCo, a cărei subsidiară este Frito-Lay, are o echipă de 263.000 de angajaţi, iar anul trecut a înregistrat venituri de peste 67 de miliarde de dolari. Printre cele mai importante branduri din portofoliul Frito-Lay se numără Fritos, Cheetos, Doritos, Lay’s şi Walkers.