BusinessMagazin

Tag: primire

  • Jobul unde eşti plătit ca să nu faci nimic. Poţi să primeşti chiar şi 100 de dolari pentru o singură sesiune şi este o idee care funcţionează oriunde

    Pentru majoritatea oamenilor, munca reprezintă un şir nesfârşit de activităţi – există o mulţime de lucruri de făcut şi niciodată suficient timp pentru a le termina. Pentru Shoji Morimoto însă, un bărbat în vârstă de 37 de ani care trăieşte în Tokyo, lucrurile stau diferit: s-a oferit spre închiriere încă din 2018, pentru a nu face nimic, potrivit platformei vice.com. 
     
    El primeşte solicitări pe contul său de Twitter, care a acumulat deja 260.000 de followers pe măsură ce a început să scrie despre acest lucru. „Vă voi împrumuta o persoană (pe mine) care nu face nimic”, scrie el în prezentarea sa de pe această platformă. 
     
    Fiecare sesiune costă 10.000 de yeni japonezi (circa 100 de dolari), la care se adaugă costurile de transport şi mesele. 
    Morimoto estimează că a primit în jur de 3.000 de solicitări de când şi-a început afacerea, iar în general se întâlneşte zilnic cu între doi şi trei clienţi. 
    „În perioada în care stau cu ei, îi acompaniez oriunde au nevoie. Le răspund unor întrebări, îi ascult, dau din cap de câte ori este nevoie. A fost puţin jenant la început, dar m-am obişnuit cu timpul”, spune el.
     
    În orice caz, nu există zi care să arate la fel pentru Morimoto – într-o zi se uită la un film la cinema, iar in alta merge într-o călătorie cu elicopterul. 
    A fost chiar la Disneyland cu un client, iar pe un altul l-a ascultat când a vrut să se confeseze în legătura cu aventurile sale extra-conjugale. 
    Spune că a fost inspirat să înceapă aceste activităţi după ce a renunţat la jobul său anterior ca scriitor şi editor pentru materiale educaţionale. 
    Povestea lui a inspirat chiar şi un serial TV: „Închiriază o persoană care nu face nimic”. 
     
    Potrivit lui Morimoto, aceasta este prima dată când face ceva care îi place cu adevărat. 
    „Sunt multe modalităţi în care munca mea evoluează, astfel că nu mă plictisesc niciodată. De asemenea, ajung să fac lucruri pe care niciodată nu mi-am imaginat că le-aş putea face, ceea ce este interesant.”
     

  • Premierul Florin Cîţu a pus ochii pe companiile de stat: Companiile de stat care înregistrează pierderi primesc bani de la buget doar în baza unui plan de restructurare

    Premierul României, Florin Cîţu, a anunţat luni că societăţile de stat care înregistrează pierderi vor primi resurse de la buget doar în baza unor planuri de restructurare.

    “Companiile de stat cu pierderi primesc resurse de la buget doar în baza unui plan de restructurare/reformă. Fiecare proces de restructurare pe care îl voi dispune o să fie monitorizat şi judecat în guvern. Voi cere miniştrilor să prezinte trimestrial stadiul de implementare al acestor programe de restructurare/reformă”, a anunţat Florin Cîţu pe contul de Facebook.

    El menţionează că planul de restructurare pentru companiile de stat cu pierderi reprezintă unul din indicatorii folosiţi de premier la evaluarea miniştrilor.

    Florin Cîţu mai precizează că toate priorităţile din programul de guvernare vor avea finanţare.

  • Noi modificări ale Codului Fiscal: Vestea pe care o aşteptau salariaţii a venit.Ce taxe nu vor mai plăti românii la salariu

    Începând cu anul 2021, angajaţii pot primi de la angajator ajutoare pentru adopţie care, conform celor mai recente modificări ale Codului Fiscal, sunt beneficii netaxabile pentru care nu se datorează impozit pe venit şi contribuţii sociale.

    Mai exact este vorba despre Legea 296/2020 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal publicată în Monitorul Oficial nr. 1269 din 21 decembrie 2020 şi care se aplică începând cu 1 ianuarie 2021.

    Prezenta lege modifică articolul 76 alineatul (4), litera a) din Codul Fiscal, care va avea următorul cuprins:

    a) ajutoarele de înmormântare, ajutoarele pentru bolile grave şi incurabile, ajutoarele pentru dispozitive medicale, ajutoarele pentru naştere/adopţie, ajutoarele pentru pierderi produse în gospodăriile proprii ca urmare a calamităţilor naturale, veniturile reprezentând cadouri în bani şi/sau în natură, inclusiv tichete cadou, oferite salariaţilor, cât şi cele oferite pentru copiii minori ai acestora, contravaloarea transportului la şi de la locul de muncă al salariatului, contravaloarea serviciilor turistice şi/sau de tratament, inclusiv transportul, pe perioada concediului de odihnă, pentru salariaţii proprii şi membrii de familie ai acestora, acordate de angajator pentru salariaţii proprii sau alte persoane, astfel cum este prevăzut în contractul de muncă. (…)

    Prezenta lege modifică şi articolul 142, litera b) din Codul Fiscal, care va avea următorul cuprins:

    b) ajutoarele de înmormântare, ajutoarele pentru bolile grave şi incurabile, ajutoarele pentru dispozitive medicale, ajutoarele pentru naştere/adopţie, ajutoarele pentru pierderi produse în gospodăriile proprii ca urmare a calamităţilor naturale, veniturile reprezentând cadouri în bani şi/sau în natură, inclusiv tichete cadou, oferite salariaţilor, precum şi cele oferite pentru copiii minori ai acestora, contravaloarea transportului la şi de la locul de muncă al salariatului, contravaloarea serviciilor turistice şi/sau de tratament, inclusiv transportul, pe perioada concediului de odihnă, pentru salariaţii proprii şi membrii de familie ai acestora, acordate de angajator pentru salariaţii proprii sau alte persoane, astfel cum este prevăzut în contractul de muncă. (…)

    Astfel, ajutorul pentru adopţie nu va fi taxat cu 10% impozit pe venit, 10% contribuţie la sănătate şi 25% contribuţie la pensii.

    Noul beneficiu este inclus în lista altor beneficii netaxabile, după cum se poate vedea în paragrafele anterioare.

     

  • Cum rezolvă americanii problema internetului în rural

    Luni, compania SpaceX a primit veşti bune de la Comisia Federală pentru Comunicaţii (FCC), şi-anume aprobarea unei subvenţii federale de peste 885 milioane de dolari pentru a extinde proiectul de internet prin satelit Starlink, potrivit Business Insider.

    Subvenţia provine dintr-un fond de 20,4 miliarde de dolari, cunoscut drept Rural Digital Opportunity Fund, prin care SUA vrea să extindă accesul la internet de mare viteză pe teritoriul ţării.

    Programul FCC este finanţat prin mici comisioane adăugate la facturile de telefonie şi este proiectat pentru a-i atrage pe furnizorii de servicii de telecomunicaţii să extindă infrastructura de internet de mare viteză şi în anumite părţi din ţară în care accesul la internet este foarte slab sau nu există.

    FCC a împărţit programul în două licitaţii, dintre care Faza 1 valorează circa 16 miliarde de dolari, iar Faza 2 valorează circa 4,4 miliarde de dolari. Luni, Comisia a publicat o listă cu 180 de companii câştigătoare, iar printre acestea se numără şi SpaceX.

    În total, companiile şi consorţiile câştigătoare vor accesa 9,23 miliarde de dolari pentru a extinde serviciile de internet de mare viteză înspre a acoperi încă 5,2 milioane de gospodării şi businessuri care se întind în 49 de state.

    SpaceX vrea să trimită în orbită circa 42.000 de sateliţi Starlink. Scopul este furnizarea de internet de mare viteză până în aproape orice colţ al lumii, iar proiectul ar trebui să genereze venituri anuale cuprinse între 30 şi 50 de miliarde de dolari, când ajunge în etapa finală.

    Elon Musk nu priveşte Starlink drept un generator de avere, ci drept o pârghie prin care poate finanţa misiunile SpaceX pe lună şi pe Marte, o planetă unde Musk vrea să înceapă să zboare alături de alţi oameni încă din 2026, pentru ca mai apoi să pună acolo bazele unei aşezări umane.

    Cu toate acestea, lansarea proiectului Starlink nu este deloc ieftină. Gwynne Showell, preşedinte şi director operaţional al SpaceX, a estimat în 2018 că ar putea costa circa 10 miliarde de dolari pentru a construi şi lansa prima fază a proiectului, de 4.400 de sateliţi.

  • Românul care se distrează cu ideile

    De ce prăpastia dintre bogaţii şi săracii lumii trebuie să existe în continuare şi de ce timpul pare să treacă mai repede sunt doar câteva dileme, printre altele, la care legea constructală, lansată de fizicianul Adrian Bejan, răspunde. Profesor la Universitatea Duke din Statele Unite, a primit numeroase distincţii, inclusiv medalia Benjamin Franklin, acordată în trecut şi unor cercetători precum Stephen Hawking şi Nikola Tesla. Subliniază însă că nu aceste recunoaşteri îi aduc fericirea.

    „Sunt la fel ca şi înainte. Sunt fericit fiindcă mă distrez cu ideile”, răspunde Adrian Bejan în interviul acordat Business MAGAZIN, întrebat ce înseamnă distincţiile numeroase primite de-a lungul timpului pentru lucrările sale în domeniul fizicii. Profesor universitar de inginerie mecanică la Universitatea Duke din Carolina de Nord – specializat pe studiul termodinamicii, transferului căldurii, designului naturii, evoluţiei fizicii – Adrian Bejan s-a numărat, în 2001, în rândul primilor 100 cei mai citaţi autori în domeniul ingineriei din toată lumea. Este autorul a 30 de cărţi, a 600 de publicaţii, a primit 18 doctorate onorifice de la universităţi din 11 ţări, iar anul trecut i-a fost acordată şi medalia Benjamin Franklin pentru inginerie mecanică, pentru legea constructală, acordată anterior şi altor fizicieni celebri.

    Articolele din presa internaţională îl descriu pe profesorul Adrian Bejan drept un cercetător care „pune la îndoială convenţiile şi autoritatea şi crede în conexiunile dintre teme şi discipline diferite”.

    Popularitatea sa se leagă mai ales de invenţia unui principiu din fizică denumit „legea constructală a evoluţiei şi organizării”, despre care el spune că are o aplicabilitate vastă în viaţă şi societate şi oferă o mai bună înţelegere a funcţionării lumii. Legea constructală descrie un principiu de design din natură: sistemele de flux, de toate felurile – oameni, râuri, copaci, plăci tectonice, pieţe – toate funcţionează la fel, dintr-un anumit punct de vedere. Pentru a supravieţui, toate aceste sisteme trebuie să se adapteze liber şi să acomodeze curenţii care le traversează, iar toate evoluează urmând un tipar vascular.
    „Nu am idee, s-a întâmplat, iar pasiunea a crescut de-a lungul timpului”, răspunde Adrian Bejan la întrebarea legată de modul în care s-a născut pasiunea pentru fizică. A studiat timp de 11 ani la liceul Vasile Alecsandri din Galaţi – pe care îl descrie drept excepţional din punctul de vedere al atragerii şi producţiei de talente, profesori şi elevi. „Mă descurcam bine la ştiinţe, dar îmi plăceau şi botanica, zoologia, geografia şi istoria.” De ce? Explică, simplu: „Fiindcă îmi plăcea să desenez – copaci, animale, hărţi ale reliefului şi hărţi ale ţărilor”.

    „Cine sunt se datorează în întregime părinţilor (tatălui, de profesie veterinar, mamei, farmacistă – două minţi libere educate în anii 1920 şi 1930), brutalizaţi de regimul comunist dar care au stat neclintiţi în faţa acestuia”, îşi descrie el baza evoluţiei ulterioare. La 12 ani, mama i-a oferit drept cadou de Crăciun cartea „Istoria fizicii” de Max von Laue. „Încă am această carte, pentru că-mi aminteşte de adevărul că ideile bune sunt în continuă morfogeneză. Nu sunt fixe, ca marxismul. Dimpotrivă. Sunt atât de bune, că-l invită pe ascultător să le pună la îndoială, să le îmbunătăţească, să le schimbe.” Adrian Bejan a crescut în perioada comunismului în România şi a reuşit să scape de acest regim devenind jucător profesionist de baschet; a studiat însă şi arta.

    Despre experienţa lui anterioară, ca artist şi sportiv, spune: „Sunt cine am fost, cu excepţia faptului că acum sunt mai bun. Sunt creatorul teoriei fizicii legate de evoluţia sportivă, precum şi a evoluţiei designului (desen, arhitectură)”.

    Mai târziu, în Statele Unite a studiat la Massachusetts Institute of Technology. A început să lucreze la teoria care l-a făcut cunoscut în toată lumea după ce şi-a început cariera de profesor la Universitatea Duke, pe care o descrie drept „o oază de libertate şi, mai amplu vorbind, de talent”.

    În prezent, fizicianul Adrian Bejan lucrează în majoritatea timpului: 2/3 din timp – „muncă de toate felurile”, spune el –, 1/3 din timp doarme şi nu merge niciodată în vacanţă.

    O altă părere despre cei 1% cei mai bogaţi oameni ai lumii

    Aplicată economiei, legea constructală a fizicianului român este cuprinzătoare şi controversată în acelaşi timp. Aceasta spune că cei mai bogaţi oameni ai lumii şi diferenţele dintre ei şi săraci există nu din cauza unei erori a sistemelor economice, ci pentru că trebuie să existe.

    Potrivit celui mai recent raport al Credit Suisse, 1% cei mai bogaţi oameni deţin nu mai puţin de 47% din averea lumii, cu o avere individuală care porneşte de la 871.000 de dolari. Totodată, primii 10% dintre bogaţii lumii deţin 85% din averea globală.

    Chiar dacă mulţi ar vrea ca acest decalaj să fie redus şi să fie creată o societate bazată pe egalitate, potrivit lui Adrian Bejan, acest lucru este imposibil, din punctul de vedere al fizicii. După cum reiese dintr-un eseu al său, inegalitatea socială este inevitabilă, prin prisma legii constructale. Aceasta fiindcă mişcarea tuturor lucrurilor – atât sociale, cât şi politice şi economice – e determinată de sisteme ramificate, precum cele ale ramurilor de copaci sau ale sistemului vascular.

    Inegalitatea în funcţie de avere este una care a divizat din cele mai îndelungate timpuri specia umană. Existenţa acestei inegalităţi, explică profesorul, datează de la începuturile civilizaţiei moderne, cu origini în Egiptul Antic, Europa Renascentistă, secolul al XVIII-lea din Franţa, blocul estic sovietic şi chiar din perioada Statelor Unite moderne. „Nu există un subiect mai fierbinte în contextul politic actual, după cum ne reamintesc mişcările populiste de astăzi. Celebrăm progresul economic continuu, dar liderii de peste tot sunt preocupaţi că doar o mică parte din populaţie poate să se bucure de acesta.” Aşadar, observă Adrian Bejan, ne preocupă modul în care putem să oferim celor care nu au o oportunitate egală pentru a se alătura celor care au.

    „Totuşi, puţini realizează că evoluţia înspre inegalitate este un fenomen natural, la fel ca gravitaţia sau fluxul unidirecţional dinspre căldură înspre frig (a doua lege a termodinamicii), iar acest lucru creează o discuţie despre cum să lupţi împotriva inegalităţii sau dacă aceasta poate fi combătută.”

    Totodată, constată Adrian Bejan în eseul său, această inegalitate oferă o oportunitate. „Dacă ne gândim la inegalitate ca la un fenomen fizic, acesta poate să documenteze discuţia despre cum să ne deplasăm înspre evoluţia unei societăţi care să îi conecteze pe cei cu buzunare mici spre arhitecturile de flux mare care domină totul de la copaci la corpul omului, la livrare, înspre folosirea unor unelte precum libertatea, accesul la educaţie, regula legii, instituţii religioase şi asociaţii între colegi şi vecini.”

    Profesorul Adrian Bejan explică toate aceste lucruri astfel: legile fizicii guvernează modul în care lucrurile se mişcă şi nimic nu se mişcă dacă nu este împins. „Impulsurile vin din putere, puterea vine de la combustibil pentru maşini şi din mâncare pentru animale.”

    Odată ce un sistem natural se mişcă, trebuie să se mişte în continuare şi continuă să evolueze înspre o eficienţă energetică mai mare, înspre un set de obiective.

    Pe măsură ce sistemele evoluează şi devin mai eficiente, devin şi mai complexe. De ce? Fiindcă alăturarea şi mişcarea (fluxul) împreună necesită mai puţină putere decât mişcarea lor individuală. Aceleaşi legi ale fizicii explică motivele pentru care sistemele fluviale evoluează într-o serie de afluenţi care îşi varsă apele într-un râu principal. Organizarea se întâmplă, e naturală.

    Cu cât este mai mare curentul, cu atât animalul şi vehiculul sunt mai eficiente decât unul mai mic, chiar şi unul mai complex. Prin urmare, mişcarea de pe parcursul vieţii unei economii, de pildă, va deveni mai complexă pe parcursul timpului. Cantitatea de combustibil consumată de populaţie este direct proporţională cu averea anuală, respectiv cu PIB-ul.

    „Aşadar, fizica şi economia sunt două faţete ale aceleiaşi monede. Acelaşi flux ierarhic al sistemelor este responsabil pentru amândouă”, explică el. Astfel, îşi continuă profesorul explicaţia în eseul său, ierarhia – mai multe râuri mici tributare aceluiaşi râu  ale căror ape ajung în mări şi, în cele din urmă, în oceane – există fiindcă acesta este modul în care sistemul va prospera.

    Totuşi, pe măsură ce un sistem devine mai complex, apa nu va circula niciodată prin canale de aceeaşi mărime. La fel ca o albie sănătoasă de râu sau un copac bine nutrit, un sistem eficient de transport într-o societate populată va include câteva drumuri de pământ care conduc spre altele mai mari şi abia apoi înspre o autostradă. „Ierahia se întâmplă”, concluzionează profesorul.

    Câteodată însă, legile naturii determină sistemele să supravieţuiască în moduri pe care noi nu le dorim. O economie complexă în creştere, precum cea globală, în care trăim acum, produce inevitabil inegalităţi care cresc, pe măsură ce populaţia cere mai multă egalitate. Prin intermediul guvernelor reprezentative, putem să lansăm legi care să încline sistemul înspre egalitate. Educaţia, sistemul de sănătate şi filantropia ajută. Pe măsură însă ce timpul trece, inegalitatea va reapărea, la fel şi furia, constată profesorul.

    „Inegalitatea – după cum pare uneori – este imposibil să fie ştearsă, iar cele mai dramatice încercări de a o şterge, precum experimentele comuniste şi socialiste de atunci şi chiar şi de astăzi, conduc la cele mai tragice rezultate. Iar în câteva zile, ierarhia reapare.” Profesorul subliniază că acest lucru nu ar trebui să ne împiedice să acordăm fiecărui membru al societăţii oportunitatea să joace un rol într-un sistem economic care va deveni mai complex şi mai eficient de-a lungul timpului, doar că atunci când facem acest lucru ar trebui să ne amintim că legile fizicii guvernează mişcarea tuturor sistemelor.

    Ierarhii direct proporţionale cu complexitatea organizaţiei

    Legea constructală se aplică însă şi altor sisteme sociale şi economice. Un exemplu este organizarea socială, fenomenul organizării fiind unul care a stârnit curiozităţi ale oamenilor de secole întregi, fiind un fenomen complex cu o serie de manifestări diverse: de la oraşe, guverne, economie, business, alianţe, transport, comunicaţii şi aşa mai departe. Descrieri ale acestor manifestări sunt extinse şi utile, fiind responsabile pentru numeroase volume de literatură şi ale departamentelor academice care sunt devotate studiului organizării sociale.

    „Cu ajutorul legii constructale am arătat de ce ajung indivizii să trăiască (să se mute) împreună, să se organizeze. Organizarea este o reflecţie a realităţii fizice (bio şi nonbio) care necesită mai puţină putere (energie utilă, combustibil, mâncare) pentru a mişca o unitate dintr-o cantitate înspre o cantitate mai mare”, explică Adrian Bejan.

    El a ilustrat predictibilitatea organizării şi evoluţiei acesteia prin intermediul a două modele de mişcare într-o singură zonă, unele inanimate (albii ale râurilor, generate de numeroase reguli constructale) şi altele animate (distribuţia apelor încălzite pentru folosirea lor în aşezările umane).

    Concluzia la care a ajuns este că mişcarea devine mai ierarhică pe măsura creşterii mărimii şi complexităţii arhitecturii respective. Distribuţia poate fi făcută în mod uniform (cu mai multă egalitate) prin impunerea unor canale identice distribuite uniform într-o zonă. Fluxul arhitectural devine astfel o reţea ca o plasă, în loc de o arhitectură ramificată asemeni unui copac; totodată, chiar şi în modele de design cu o egalitate impusă ierarhia persistă. Această reţea teoretică dezvăluie de asemenea înţelesul inovaţiei din punctul de vedere al fizicii: „Este schimbarea unui tip de design local care facilitează curgerea pe parcursul unui teritoriu întreg locuit de cei care se mută în mod organizat”.

    S-ul şi noile tehnologii

    De la trenduri economice, creşterea populaţiei, răspândirea cancerului sau adoptarea de noi tehnologii, anumite configuraţii par în mod inevitabil să se răspândească.

    O nouă tehnologie, de pildă, începe cu o rată de acceptare mică, aceasta fiind urmată de o creştere explozivă, urmată de o încetinire, numai pentru a se opri înainte de a „lovi zidul”, explică profesorul Adrian Bejan. Ilustrată grafic, această curbă de creştere în timp ia forma unui „S”. Fenomenul este atât de răspândit încât a generat numeroase cercetări ce par a nu avea nimic în comun – răspândirea populaţiilor biologice, a reacţiilor chimice, a contaminanţilor, a limbilor, a informaţiilor şi activităţii economice. „Am demonstrat că acest tipar poate fi prezis în întregime ca un sistem de curgere natural.”

    Curba S – cunoscută şi drept funcţie sigmoidă – reprezintă designul natural al sistemelor de flux. În exemplul noilor tehnologii, după un ritm de acceptare încet la început, creşterea poate fi imaginată mişcându-se rapid înspre canale stabilite din piaţă.

    „Aceasta este ascensiunea abruptă a S-ului.” Pe măsură ce tehnologia se maturizează, şi ritmul de penetrare a acesteia încetineşte, orice creştere sau flux se mişcă în afara canalelor iniţiale de penetrare într-un mod mai scurt şi mai încet.

    „Mi-ar plăcea să folosesc metafora degetelor care se întind pentru a reprezenta creşterea iniţială invazivă cu plasarea unei mănuşi peste acele degete, ca reprezentare a etapelor laterale de consolidare mai lentă. E ca şi cum ar exista două vieţi – prima este lungă şi rapidă, în timp ce a doua este de distanţă scurtă şi înceată. Designul începe cu o invazie rapidă, urmată de o consolidare înceată. Apoi trendul se loveşte de un zid invizibil, dar previzibil”, explică Bejan.
    Această teorie arată că nu există o coincidenţă – ambele sunt manifestări ale tendinţei constructale naturale care caracterizează sistemele de flux pentru a genera tipuri de design aflate într-o evoluţie care le permite să curgă (să evolueze), să se răspândească şi să colecteze mai uşor.

    De ce unele zile trec mai greu decât altele?

    „De ce pare că timpul trece mai repede pe măsură ce îmbătrânim? Care sunt legile fizicii care stau la baza impresiei că unele zile trec mai greu decât altele? De ce avem tendinţa să ne concentrăm pe neobişnuit (pe surpriză) şi nu pe timpul prezent şi monoton?”, sunt alte câteva întrebări cărora legea constructală le oferă un răspuns.  Adrian Bejan spune că a descoperit elementele din fizică ce răspund la aceste întrebări, în urma unor observaţii simple: „Timpul măsurabil «pe ceas» nu reprezintă acelaşi lucru cu timpul perceput de mintea omului”.

    Astfel, spune Bejan, „timpul minţii” este alcătuit dintr-o secvenţă de imagini, reflecţii din natură, care hrănesc stimulii organelor senzitive. Rata la care sunt percepute schimbările imaginilor mentale descreşte odată cu vârsta, din cauza unor proprietăţi fizice care se schimbă odată cu vârsta: frecvenţa mişcărilor ochilor, dimensiunea corpului în acord cu acea curbă S, degradarea anumitor părţi ale corpului etc. O nealiniere între imaginile timpului mental şi timpul propriu-zis stă la baza explicaţiilor acestui fenomen din literatură care e trup şi suflet cu legea constructală şi cu fizica.

    Ce face în continuare cu timpul său omul care îl percepe atât de raţional? Planurile nu fac parte din viaţa sa: „Obiectivul meu este să continui”.

    Mai multe teorii, o singură lege

    Legea constructală este legea fizicii responsabilă de fenomenul evoluţiei (configuraţie, formă, design) în natură a sistemelor de curgere animate sau neanimate. Această lege, aparţinând profesorului Adrian Bejan, a fost formulată în anul 1996.

    Există mai multe teorii constructale – una pentru fiecare fenomen natural la care cineva se poate gândi. Spre exemplu, teoria constructală a locomoţiei animalelor, a arhitecturii albiilor râurilor, teoria constructală a creşterii fulgilor de zăpadă, a respiraţiei etc.

    „O lege, mai multe teorii, la care se adaugă faptul că manifestaţiile legii în natură (peste tot) acoperă tot spectrul, bio şi nonbio. Legea fizicii uneşte cele două teritorii ale observaţiilor umane – la fel ca legea mecanicii (dinamică, legea lui Newton)”, explică profesorul Adrian Bejan.

    Astfel, „legea constructală este legea fizicii responsabilă de fenomenul evoluţiei (configuraţie, formă, design) în natură, modul în care sisteme de curgere animate şi inanimate lucrează împreună“.

    Legea constructală a fost formulată în 1996, după cum urmează: „Pentru ca un sistem de o dimensiune finită să persiste în timp (să existe), trebuie să evolueze liber într-un astfel de mod în care să faciliteze accesul curenţilor care circulă în cadrul acestuia”.

    Legea constructală descrie astfel concepte ale vieţii, evoluţiei, designului şi performanţei în fizică, care este „cea mai amplă arenă ştiinţifică”, potrivit profesorului Adrian Bejan.

    * Mai multe detalii despre Legea Constructală oferă profesorul Adrian Bejan în cartea „Fizica vieţii”, 2016

     

  • Cine este românul care a ajutat la construirea uneia dintre cele mai cunoscute şi mari afaceri din lume, evaluată la peste 95 de miliarde de dolari

    Fondatorul Nike, Phil Night, a povestit în detaliu în cartea sa, „Shoe Dog”, etapele prin care a construit împreună cu antrenorul de sport american, William Jay „Bill” Bowerman, afacerea cu pantofi sport evaluată în prezent la peste 95,12 miliarde de dolari.

    El aflase că, la Seattle, la Rainier International Classic, „un pătimaş tenismen român distrugerea orice adversare care-i stătea în cale şi o făcea într-o pereche de Nike Match Points „nou-nouţi”. Românul era Ilie Năstase, zis „Nasty”, şi, „de fiecare dată când se ridica pe vârfuri şi trimitea o altă servă nereturnabilă, lumea vedea logoul nostru”, povesteşte însuşi Phil Knight în cartea sa.

    Era anul 1972, iar fondatorul Nike începuse la acea vreme să înţeleagă importanţa promovării printr-o asociere între  sportivii de top şi brandurile din lumea sportului.

    „Am găsit numărul agentului lui Năstase. L-am sunat şi i-am propus o afacere. I-am spus că îi dau 5.000 de dolari – am înghiţit când am spus asta – dacă băiatul lui purta echipamentul nostru. El a contracarat cu 15.000 de dolari. Cât uram să negociez. Am convenit pe 10.000 de dolari. M-am simţit de parcă aş fi fost jefuit.”

    Aflase de la agentul lui Năstase că acesta juca la un turneu la Omaha, iar el i-a sugerat să zboare acolo cu hârtiile.

    „L-am întâlnit pe Nasty şi pe soţia sa, Dominique, o femeie splendidă, într-o seară de vineri la un restaurant din centrul oraşului Omaha. După ce a semnat pe linia punctată, după ce am băgat hârtiile în servietă, am comandat o cină festivă. O sticlă de vin, încă o sticlă de vin. La un moment dat, dintr-un motiv oarecare, am început să vorbesc cu accent românesc şi, dintr-un motiv oarecare, Nasty a început să îmi zică mie Nasty şi, fără niciun motiv aparent, supermodelul de nevastă-sa a început să facă ochi dulci tuturor, inclusiv mie, iar la sfârşitul serii, când m-am prăbuşit în camera mea, m-am întins în pat şi m-am uitat la contract. Zece mii de dolari, am spus cu voce tare. Zece. Mii. De dolari”, povesteşte Phil Knight, detaliat, întâlnirea cu tenismenul român.

    „Era o avere. Dar Nike avea semnătura unui atlet celebru. Am închis ochii să opresc camera să se mai învârtă cu mine. Apoi i-am deschis pentru că, de fapt, nu îmi doream ca ea să se oprească din rotaţie”, concluzionează însuşi fondatorul Nike deznodământul întâmplării, în cartea sa.

     

  • Antreprenoarea care şi-a transformat pasiunea într-o afacere de milioane de euro în Bucureşti

    Printre realizările recente ale Alinei Sudriu, fondator, Grace Couture Cakes, al cărei profil a fost inclus în anuarul 105 Cele mai puternice femei din business realizat de magazin, se numără lansarea la începutul anului 2020 a unui cake shop online al companiei, primul magazin online din România dedicat deserturilor couture, dar şi „noul nivel la care a ajuns compania, nu doar din punctul de vedere al rezultatelor finaciare, ci şi operaţional, luând în calcul dezvoltarea echipei, a procedurilor, a tuturor sistemelor ce ţin de producţie şi logistică, precum şi în ceea ce priveşte capitalul de imagine.” În 2020 şi-a propus să stabilizeze creşterea din anii precedenţi.

    Antreprenoarea spune că, de-a lungul carierei, nu a simţit că lucrurile ar fi fost diferite dacă era bărbat. „Ce am simţit însă a fost nevoie de a demonstra, atunci când am ales antreprenoriatul într-un domeniu de lifestyle considerat feminin, precum cofetăria, că nu este doar un capriciu de moment, ci o idee de afaceri serioasă şi, apoi, un business solid.”

    În opinia sa, intuiţia poate fi o unealtă de business valoroasă, atunci când este cultivată şi folosită corect, la fel şi capacitatea de adaptarea şi abilităţile de multi-tasking. „În plus, în domeniile de lifestyle, este importantă dezvoltarea simţului estetic, către care femeile sunt poate mai înclinate.

    Pentru Alina Sudriu, echilibrul între viaţa personală şi profesională a fost un obiectiv şi spune că acum este în acest echilibru în cea mai mare parte a timpului, deşi îşi aminteşte că în primii ani de antreprenoriat părea mai degrabă un mit. „Sfatul pe care l-aş da oricărui tânăr, indiferent dacă îşi începe cariera ca angajat sau are o idee antreprenorială, este: să studieze cu atenţie piaţa şi oportunităţile, să fie întotdeauna atent la mesajele primite din mediu, să îşi seteze obiective realiste, să le urmărească, şi să trateze eşecul ca parte din proces”, spune ea.

    CITESTE AICI MAI MULTE DESPRE ALINEA SUDRIU FONDATOAREA GRACE COUTURE CAKES

  • Iohannis: Vom primi peste 10 milioane de doze de vaccin. Vaccinarea întregii populaţii, în primăvară

    Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat, marţi, că România va primi peste 10 milioane de doze de vaccin în prima tranşă, ia primii care vor fi vaccinaţi vor fi lucrătorii din sănătate şi persoanele aflate în situaţie de risc. Întreaga populaţie se va putea imuniza în primăvară.

    Preşedintele Klaus Iohannis a spus, într-o conferinţă de presă, că situaţia infectărilor cu SARS-CoV-2 este tot mai îngrijorătoare.

    „Populaţia este expusă unui risc major de infectare cu SARS-CoV-2. România se confruntă, la rândul ei, cu cifre îngrijorătoare şi autorităţile se adaptează permanent prin noi măsuri pentru a controla transmiterea virusului. În acest context, ne punem cu toţii mari speranţe în dezvoltarea cât mai curând posibil a unui vaccin anti-COVID-19, vaccin sigur şi eficient iar eforturile făcute la nivel internaţional confirmă dorinţa tuturor de a avea acest vaccin”, a spus Iohannis.

    Potrivit preşedintelui, România va primi 10 milioane de doze de vaccin anti-COVID-19.

    „România este parte a acordurilor încheiate de către Comisia Europeană pentru furnizarea de vaccinuri anti-COVID-19 atunci când acestea vor fi disponibile urmând ca ţării noastre să îi revin o alocare de peste 10 milioane de doze de vaccin. Din cauza cererii extrem de ridicate la nivel mondial şi a capacităţii, totuşi, destul de reduse de producţie, vaccinul va ajunge în ţările europene în mod etapizat. Pentru România, ne aşteptăm ca prima tranşă primită să ajungă sunt cel mai favorabil scenariu în primul trimestru al anului viitor”, a spus preşedintele.

    Acesta a subliniat că în bază convenţiilor făcute în Uniunea Europeană, toate statele europene vor primi în acelaşi timp aceste traşe de vaccin.

    „În momentul în care vaccinul va fi disponibil şi va fi livrată prima tranşă toate statele europene vor primi cota corespunzătoare din prima tranşă, la fel din a doua tranşă şi aşa mai departe”, a afirmat şeful statului.

    Klaus Iohannis a precizat că primii care vor fi vaccinaţi sunt lucrătorii din sănătate.

    „Primii care vor fi vaccinaţi, în mod natural, vor fi toţi lucrătorii din sistemul medical, dar şi persoanele din grupele de risc. Vaccinarea întregii populaţiei va începe cel mai devreme – asta trebuie să fie foarte clar – cel mai devreme în primăvară. Vrem să ne asigurăm, totodată, că vaccinurile folosite au cel mai înalt nivel de eficienţă şi siguranţă şi se respectă toate reglementările internaţionale”, a mai spus Iohannis.

     

  • Blue Air a primit a primit prima tranşă din creditul garantat de stat de 300 mil. lei. Oana Petrescu, CEO: Ne prăgătim pentru o iarnă complicată şi pentru redresare din primăvara anului 2021

    Blue Air, cea mai mare companie de transport aerian cu capital majoritar privat românesc, a anunţat luni că a primit prima tranşă din creditul garantat de stat de 300,7 milioane de lei şi că se pregăteşte pentru o iarnă complicată şi redresare începând cu primăvara anului 2021. Prima tranşă echivalează cu aproximativ jumătate din această sumă.

    „Ne bucurăm să anunţăm pasagerii şi partenerii noştri comerciali că, după 6 luni de la adoptarea de catre Guvernul României a Memorandum-ului prin care s-a decis sprijinirea companiilor TAROM si Blue Air pentru a compensa efectele deciziei de suspendare a zborurilor de catre statul român, vineri, 23 Octombrie 2020, au fost finalizate toate demersurile de operaţionalizare a creditului de 300.775.000 milioane lei acordat de Eximbank cu garanţie de stat. Pentru referinţă, este vorba de un credit pe 6 ani, cu dobânda ROBOR Ă 4% Ă comision pentru fondul de risc de 2% pe an, garantat cu o serie de active, inclusiv 75% din acţiunile Blue Air Aviation S.A. si ale acţionarului principal, Airline Invest S.A”, se arată într-un anunţ al Blue Air semnat de CEO-ul Oana Petrescu.

    Compania precizează faptul că obţinerea acestei finanţări a stat la baza deciziei Blue Air de reluare a zborurilor regulate începând din luna iulie 2020, ceea ce a făcut posibilă acoperirea pierderilor şi deficitului de lichiditate generate de situaţia de oprirea zborurilor pe perioadă stării de urgenţă.

    „Sprijinul pe care Guvernul României a decis să îl acorde Blue Air ne onorează şi ne crează o responsabilitate în plus – aceea de a continua să susţinem aviaţia româneasca în această perioadă dificilă pentru noi toţi. Mai mult, acest sprijin vine ca o confirmare a faptului că suntem o companie de importanţă strategică în România şi putem fi un important motor de relansare economică”.

    Obţinerea garanţiei de stat pentru acordarea împrumutului de 300,7 mil. lei a reprezentat un proces extraordinar de complicat, mult întârziat faţă de previziunile anterioare, pe parcursul căruia am fost nevoiţi să facem multe ajustări faţă de planul iniţial prezentat autorităţilor române şi europene, dar şi creditorilor concordatari, menţionează compania.

    „Astfel, ca urmare a condiţiilor, considerate de noi abuzive, impuse de Ministerul Finanţelor Publice, primele trageri din împrumut, au fost folosite pentru plata integrală a datoriilor către Statul Român (ANAF, AACR şi Romatsa) deşi aproximativ 80% din sumele achitate către ANAF nu erau scadente iar achitarea lor împiedică societatea să beneficieze de facilităţile fiscale acordate tuturor contribuabililor de către acelaşi Stat Român”.

    „Din păcate, ştiind ca urmează o iarnă şi mai grea decât  cele cu care am fost obişnuiţi, iar nivelul cererii de zbor se reduce de la o saptămână la alta, suntem foarte dezamăgiţi că a trebuit să renunţăm la reeşalonarea agreată de către ANAF în iunie 2020, ceea ce pune o presiune suplimentară asupra organizaţiei în următoarele luni”, spune Oana Popescu.

    Astfel, Blue Air menţionează că se simte nevoit să revizuiască încă o data planul de redresare şi oferta de concordat. „Fiecare leu din cei rămaşi trebuie bine drămuit până la primăvară când, odată cu atenuarea pandemiei, suntem pregătiţi să ne redresăm.  Garanţia primită de la Statul Român reprezintă un vot de încredere în capacitatea echipei Blue Air de a trece cu bine prin aceasta perioadă complicată şi de a continua să zburăm, să plătim taxe Statului Român şi să rambursăm creditul”.

    Deşi cererea de zbor este de sub 20% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, vom continua să operăm zboruri spre destinaţiile cele mai solicitate de pasagerii noştri.  „În plus, cu ajutorul acestui credit vom putea începe să rambusăm sumele datorate pasagerilor care au decis că nu mai doresc să călătorească în următoarele 24 de luni şi care au făcut deja cerere pentru rambursarea sumelor în numerar. Ne bucurăm ca pasagerii noştri, în marea lor majoritate, au decis să ne susţină prin utilizarea portofelului electronic pentru achiziţionarea de biletele sau servicii Blue Air în următorii 2 ani”.

  • Chinezii pregătesc o listare istorică de 30 de miliarde de dolari: Grupul financiar Ant a primit undă verde pentru a se lista concomitent în Shanghai şi în Hong Kong

    Grupul financiar Ant a primit aprobarea autorităţilor de reglementare din China pentru a derula concomitent listarea de 30 de miliarde de dolari şi pe bursa din Hong Kong, conform surselor citate de FT.

    Conform acestora, grupul financiar controlat de miliardarul Jack Ma a primit aprobarea autorităţilor de reglementare, luni, pentru a continua listarea duală la Shanghai şi la Hong Kong.

    Cu toate acestea, compania încă aşteaptă aprobarea comitetului de listare din Hong Kong, care ar putea veni tot în cursul acestei săptămâni.

    După listare, grupul Ant ar putea ajunge la o capitalizare de 318 miliarde dolari.

    Bancherii care lucrează cu compania vor ca listarea să nu se suprapună cu alegerile prezidenţiale din SUA, care au loc în data de 3 noiembrie, întrucât astfel de evenimente generează incertitudine în piaţă.

    „În timpul alegerilor ai foarte multă volatilitate”, a transmis un bancher pentru FT.

    Dimensiunea listării Ant ar putea să o depăşească pe cea a listării Saudi Aramco în 2019, care a atras peste 25 de miliarde de dolari.

    Investitorii sunt dornici să investească în Ant, întrucât grupul înregistrează lunar un total de 711 milioane de utilizatori, iar profiturile cresc rapid. Mai mult, compania a intermediat circa o cincime din toate creditele de consum acordate în China de la începutul anului – mai mult decât orice bancă din sistem.