BusinessMagazin

Tag: preluare

  • Cine este omul care conduce la nivel internaţional cea mai mare afacere din România

    La aproape un an şi trei luni de când Carlos Ghosn a plecat de la conducerea Grupului Renault, francezii apelează la Luca de Meo pentru a prelua frâiele companiei.

    Luca de Meo este celebru pentru activitatea sa de la Alfa Romeo din a doua parte a anilor 2000 când reînnoia gama constructorului italian. Urmau Alfa MiTo, Giulietta şi ulterior Giulia.
    Consiliul de administraţie al grupului auto francez Renault, care deţine şi marca Dacia, l-a numit săptămâna trecută pe italianul Luca de Meo în funcţia de director general. Italianul a mai fost anterior directorul mărcii Seat, deţinută de germanii de la Volkswagen, timp de patru ani.
    Renault derulează în prezent un proces de recrutare pentru un nou management în contextul în care compania încearcă să-şi consolideze alianţa cu japonezii de la Nissan după ieşirea din scenă a fostului director Carlos Ghosn.
    Numirea italianului în vârstă de 52 de ani va deveni efectivă la 1 iulie în contextul în care acesta are o clauză de neconcurenţă în contractul cu Seat. Luca de Meo a mai fost în trecut vicepreşedinte pe marketing la Fiat şi şef pe marketingul mărcilor Volkswagen.
    Totodată, actualul director general interimar, Clotilde Debos, va rămâne în grupul francez ca director general adjunct.
    Decizia celor de la Renault vine în condiţiile în care acesta încearcă să tragă linie după un an plin de probleme, marcat de arestarea fostului şef Carlos Ghosn, prin finalizarea unei îndelung aşteptate restructurări a managementului său.
    Asemenea constructorilor rivali, Renault se confruntă cu un declin al cererii şi a anunţat că se aşteaptă la o uşoară scădere a pieţei auto din Europa, Rusia şi China în acest an.
    La începutul anului Luca de Meo anunţa că a demisionat de la Seat cu efect imediat, iar ulterior Seat a anunţat că despărţirea a avut loc de comun acord şi De Meo avea astfel deschis drumul spre Renault.
    De partea cealaltă, după demiterea lui Thierry Bollore de la conducerea grupului Renault, francezii au rămas fără CEO, temporar fiind Clotilde Delbos, care de la 1 iulie, de când Luca de Meo intră în funcţie, va rămâne director general adjunct.
    Luca de Meo nu este la primul job în cadrul Renault, el lucrând în cadrul grupului francez în urmă cu circa 20 de ani. El a mai lucrat şi în cadrul Toyota şi Fiat, înainte de a merge la Volkswagen. Sunt încântat de noua numire, care marchează un pas decisiv pentru Grupul Renault şi alianţă. Luca de Meo este un foarte mare strateg şi vizionar într-o industrie auto în rapidă schimbare“, a spus Jean-Dominique Senard, preşedintele consiliului de administraţie al grupului Renault.
    Venirea lui Luca de Meo la şefia Renault are loc în vremuri tulburi. După ruptura dintre alianţa Renault-Nissan-Mitsubishi şi Daimler, acum Nissan vrea să iasă din alianţă într-o industrie în care toţi constructorii încearcă să intre în noi parteneriate.
    Executivii seniori ai Nissan au accelerat planul secret de urgenţă care prevede o potenţială despărţire de francezii de la Renault, în contextul în care scandalul iscat în jurul fostului director al companiei, Carlos Ghosn, continuă să clatine alianţa de 20 de ani dintre cei doi giganţi auto.
    Planul prevede o separare totală a diviziilor de inginerie şi a producţiei, precum şi o serie de schimbări în boardul Nissan, iar eforturile pentru implementarea acestuia au accelerat de când Carlos Ghosn a fugit din Japonia în Libia în luna decembrie.
    Decizia de a contura o potenţială despărţire este cea mai recentă evoluţie într-o alianţă pe care Carlos Ghosn a ţinut-o la un loc aproape două decenii din poziţia de CEO şi preşedinte al ambelor companii.
    O despărţire totală ar forţa probabil ambele companii să îşi caute parteneri noi, încât industria auto se confruntă cu o scădere a vânzărilor şi o creştere a costurilor de producţie, pe fondul reorientării industriei auto către vehicule electrice.
    Mai mult, o astfel de decizie i-ar face pe ambii producători mai mici, într-o piaţă globală care se consolidează prin mutări precum fuziunea dintre Fiat Chrysler şi PSA, compania-mamă a Peugeot, sau o potenţială alianţă între Volkswagen şi Ford.

  • Mutarea impresionantă făcută de gigantul H&M care a dus la creşterea acţiunilor peste noapte cu 10%

    Acţiunile gigantului H&M au crescut cu 10%, joi, pe bursa din Stockholm, după ce familia fondatoare din spatele retailerului a anunţat că va numi prima femeie în funcţia de CEO, pe Helena Helmersson, potrivit Bloomberg.

    Astfel, familia Persson predă conducerea executivă, care a fost până acum asigurată de Karl-Johan Persson.

    Acţiunile H&M se tranzacţionau joi la ora 12.50 pe bursa de la Stockholm în creştere cu 9,8%.

    Helena Helmersson a avut până acum funcţia de director operaţional, iar în urma numirii Karl-Johan Persson va trece în consiliul de administraţie, unde preia funcţia de preşedinte în locul tatălui său, Stefan Persson.

    Retailerul anunţă aceste schimbări în contextul rezultatelor trimestriale care au depăşit estimările analiştilor, determinând valoarea acţiunior să înregistreze cea mai mare creştere din ultimele şapte luni.

    Creşterea preţului acţiunilor este ceva ce investitorii aşteaptă de mult timp, încât H&M a crescut doar cu 10% pe bursă în timpul mandatului lui Karl-Johan Persson, în comparaţie cu competitorii de la Inditex, care au crescut pe bursă cu aproape 40% în aceeaşi perioadă.

     

     

  • Tranzacţia prin care operatorul de servicii medicale private Medlife a preluat spitalul OncoCard din Braşov, analizată de Consiliul Concurenţei

    Consiliul Concurenţei analizează operaţiunea prin care Grupul Medlife, principalul jucător din piaţa locală de servicii medicale private, a preluat în decembrie 2019 integral pachetul de acţiuni al Spitalului OncoCard din Braşov, unul dintre cele mai mari centre de diagnostic şi tratament oncologic din România şi din regiune.

    “Consiliul Concurenţei va evalua această concentrare economică în scopul stabilirii compatibilităţii sale cu un mediu concurenţial normal şi va emite o decizie în termenele prevăzute de lege”, transmit reprezentanţii autorităţii de concurenţă.

    Spitalul oncologic din Braşov a fost înfiinţat pe firma Onco Card Invest în 2012, în urma unei investiţii de 24 milioane euro făcută de cinci antreprenori locali, pe un teren adus în asociere de Municipiul Braşov. La acel moment, acţionarii erau firma T & K Management, înregistrată în Elveţia (20%), Pintea Radu Dorel (5%), Grigorescu Sorin (20%), Duţu Gheorghe (25%), Butuza Raluca-Livia (25%), Tudose Răzvan (5%).

    Compania Onco Card Invest a intrat în insolvenţă în 2014, iar în luna iulie 2019, administratorul judiciar CITR a anunţat că firmele Onco Card şi Onco Card Invest, parte din grupul cu acelaşi nume, care administrează Centrul Regional de Diagnostic şi Tratament Oncologic din Braşov, şi-au încheiat procesul de reorganizare şi au ieşit din insolvenţă, cu un an înainte de termenul previzionat.

    Cele două firme înregistrau la intrarea în reorganizare datorii curente în valoare de aproximativ 2,8 milioane de lei.  Atât Onco Card, cât şi Onco Card Invest înregistrează EBITDA cumulat pozitiv pe perioada reorganizării.

    MedLife (simbol bursier – M), controlat de familia Marcu, a raportat un profit net de 5,7 mil. lei la nouă luni din 2019, echivalentul unei creşteri de 134,6% faţă de perioada similară a anului trecut şi afaceri de 336,6 mil. lei, plus 7,8%.

    Prin preluarea spitalului OncoCard, grupul MedLife ajunge la un portofoliu de 27 de companii achiziţionate, ultima anunţată fiind spitalul Centrul Medical Micromedica.

     

  • Un grup din Turcia a preluat distribuitorul cosmeticelor Alix Avien şi al săpunurilor Dalin din România

    Compania Alix Avien Cosmetics, care distribuie pe piaţa locală branduri de cosmetice, parfumuri şi produse de îngrijire personală precum Alix Avien, Dalin, Sesu sau XO, a fost preluată de grupul turc Sora Cosmetics, conform surselor ZF. Tranzacţia se ridică la circa 8 milioane de dolari ( peste 7 milioane de euro), conform aceloraşi surse. Compania era deţinută de un alt grup din Turcia – Kopas Kozmetik.

    Alix Avien Cosmetics avut în 2018 o cifră de afaceri de 13 milioane de lei, în creştere cu 9% faţă de anul precedent, arată datele de la Ministerul de Finanţe. Profitul companiei s-a ridicat la 15.000 de lei, faţă de o pierdere netă de 280.000 de lei. Compania are un număr mediu de 13 salariaţi. Alix Avien Cosmetics a fost înfiinţată în 2001 şi are ca domeniu de activitate comerţul cu ridicata al produselor cosmetice şi de parfumerie. Kopas Kozmetik produce branduri precum Dalin şi Sesu şi exportă în mai bine de 20 de pieţe. Pe de altă parte, istoria Sora Cosmetics începe în 1981 când a început să producă prima maşină de umplere cu aerosoli din Turcia. Ulterior, compania de venit unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa de cosmetice din Turcia. Grupul produce atât cosmetice şi parfumuri, cât şi iahturi şi echipamente.

    Românii cheltuie an de an circa 1 mld. euro pe produse de cosmetică, parfumerie şi îngrijire personală, conform unei analize anterioare a ZF.

    Piaţa este puternic fragmentată şi disputată în special de jucători străini, parte a unor grupuri gigant, cu forţă financiară şi bugete de marketing pe măsură. Astfel, primii trei jucători, care au împreună un sfert din piaţă, sunt toţi străini. Liderul pieţei de cosmetice este gigantul francez L’Oréal, care a ajuns să „mănânce” 10,3% din vânzările de cosmetice din România.

    Compania a ajuns lider de piaţă după ce a depăşit grupul de vânzări directe Avon, conform cifrelor oferite de compania de cercetare de piaţă Euromonitor. În top 15 jucători există doar două companii cu acţionariat local, Farmec pe poziţia a cincea şi Papillon Laboratoires (Loncolor) pe 14.

     

     

  • Bristol-Myers Squibb finalizează preluarea Celgene, ca urmare a unei tranzacţii de 74 mld. dolari

    Odată cu finalizarea achiziţiei, în conformitate cu termenii acordului de fuziune, Celgene a devenit o filială deţinută integral de către Bristol-Myers Squibb Company. 
     
    În baza fuziunii, acţionarii Celgene au primit pentru fiecare acţiune: 1,00 acţiune Bristol-Myers Squibb, 50,00 dolari în numerar fără dobândă şi un drept contingent tranzacţionabil (Contingent Value Right / CVR), care va îndreptăţi posesorul să primească o plată de 9,00 dolari în numerar, dacă se îndeplinesc anumite etape ulterioare de reglementare. Acţiunile Celgene nu se mai tranzacţionează după închiderea bursei de astăzi. În data de 21 noiembrie 2019, acţiunile nou emise ale Bristol-Myers Squibb şi CVRurile vor fi tranzacţionate în cadrul bursei din New York, CVRurile fiind comercializate sub simbolul „BMYRT.”
     
    Conform informării din 26 august 2019, referitoare la procesul de aprobare a tranzacţiei, Celgene a încheiat acordul de cesionare a drepturilor internaţionale asupra medicamentului Otezla către Amgen, pentru 13.4 miliarde dolari în numerar, ca urmare a finalizării fuziunii cu Bristol-Myers Squibb. 
     
    Pe 15 noiembrie 2019, Bristol-Myers Squibb a anunţat decizia Comisiei Federală pentru Comerţ a SUA (FTC) de a accepta acordul propus, referitor la fuziunea în curs de finalizare a Bristol-Myers Squibb şi Celgene, ceea ce a permis părţilor să încheie fuziunea. Bristol-Myers Squibb aşteaptă ca cesionarea OTEZLA să fie finalizată imediat după încheierea fuziunii şi planifică să prioritizeze utilizarea încasărilor pentru reducerea datoriei.

     

  • După 20 de ani la ING şi NN, Viorel Ruse preia conducerea departamentului de Marketing şi Communicare la First Bank

    Viorel Ruse, care a lucrat timp de 20 de ani în cadrul ING şi NN, este din 11 noiembrie noul Marketing & Communications Director la First Bank.

    El are o experienţă de peste 12 ani în marketing şi va coordona strategia pe zona de  digital şi brand experience, precum şi întreaga zonă de comunicare internă şi externă a băncii. 

    Viorel Ruse a lucrat timp de 13 ani la pe zona de marketing şi comunicare la ING, iar anterior a fost director administrativ la NN, timp de 7 ani. 

    „Mă alătur echipei First Bank pentru a susţine strategia de dezvoltare a băncii printr-o comunicare în linie cu dinamica pieţei, a targetului şi într-un limbaj simplu, indiferent de canalul de comunicare. În această nouă etapă a carierei mele, mă bucur că pot contribui la promovarea brandului First Bank şi a valorilor din ADN-ul său. Prin experienţa acumulată în aceşti ani de carieră sunt convins că pot genera valoare şi contribui la creşterea notorietăţii brandului FIRST BANK, în special în mediul digital, un mediu cu un dinamism extraordinar, care solicită investiţii susţinute şi inovaţii constante, ce vor fluidiza procese şi vor asigura alinierea la tendinţele viitorului”, a declarat Viorel Ruse, Marketing & Communications Director First Bank.

    First Bank, controlată de fondul American JC Flowers, operează prin intermediul a 59 de sucursale şi are aproximativ 130.000 de clienţi activi.

    „Păstrarea unei direcţii sănătoase de dezvoltare prin marcom şi inovaţie se află în priorităţile First Bank încă de la preluarea ei de către J.C. Flowers &Co., unul dintre liderii internaţionali ai domeniului de private equity”, a menţionat Mădălina Otilia Teodorescu, Vicepreşedinte First Bank.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro. 

  • Cât de „întunecaţi” sunt liderii români şi cum influenţează ei companiile pe care le conduc

    Este ambiţios, carismatic, perfecţionist, arogant şi absorbit de propria persoană – acestea ar fi trăsăturile „întunecate” ale personalităţii liderilor români, care au preluat, poate chiar prea bine, o tipologie occidentală de leadership, cea a liderului carismatic- narcisist. Studiile recente arată însă că organizaţiile care vor să aibă performanţă trebuie să renunţe la categoria de lideri carismatici şi să aducă la conducere lideri caracterizaţi de modestie, spune Robert Hogan, unul dintre cei mai influenţi psihologi americani, prezent săptămâna trecută la un eveniment în Bucureşti.

    Curajul, carisma, determinarea, aroganţa şi încăpăţânarea sunt doar o parte dintre caracteristicile liderilor români care ilustrează comportamentele cu tendinţe de deraiere, arată rezultatele unei cercetări realizate de compania de consultanţă în resurse umane Hart Consulting.

    „Liderii români au, în general, ingredientele necesare pentru leadership: sunt ambiţioşi, muncitori, au abilităţi bune de comunicare şi sunt deschişi să asimileze noi tehnologii şi informaţii legate de business. Pe de altă parte, aceştia par să uite de imaginea de ansamblu din business şi se uită prea mult la detalii, eşuează atunci când trebuie să prioritizeze strategic şi să delege eficient sarcinile către angajaţi”, a spus Mădălina Bălan, managing partner la firma de consultanţă în resurse umane Hart Consulting, companie care a adus pe piaţa locală instrumentele de evaluare a comportamentelor angajaţilor Hogan Assesments. Astfel, a adăugat ea, liderii români par greu de mulţumit, vor să controleze excesiv procesele din companie, sunt carismatici şi motivaţi să facă lucruri, dar sunt încăpăţânaţi şi aroganţi. Totodată, ei nu acceptă feedback, sunt concentraţi pe propria persoană şi pe promovarea propriei persoane.

    Un astfel de comportament – care se abate de la unul normal – se înscrie în tipologia leadershipului occidental, promovat şi acceptat de corporaţii de câteva decenii încoace.

    În opinia lui Robert Hogan, un influent psiholog american, toate cercetările academice despre leadership au eşuat, pentru că nu au evaluat impactul negativ al comportamentului liderilor.

    Citiţi continuarea pe www.businessmagazin.ro

  • MedLife bifează o nouă achiziţie: Operatorul de servicii medicale private a preluat Centrul Medical Micromedica din regiunea Moldovei, cu şase unităţi medicale şi afaceri de 18 mil. lei în 2018

    Operatorul de servicii medicale private Medlife, controlat de familia Marcu, continuă achiziţiile şi anunţă preluarea pachetului integral al companiei Centrul Medical Micromedica, unul dintre principalii furnizori de servicii medicale private din Moldova.

    Compania operează şase unităţi medicale în oraşele Piatra Neamţ, Bacău, Roman, Bicaz, Roznov şi Târgu Neamţ, şi a raportat afaceri de 18 mil.lei în 2018.

    “Prin această achiziţie ne consolidăm poziţia în Moldova, fiind o zonă de maxim interes pentru noi. Am început să contribuim la dezvoltarea acestei pieţe încă din 2014 odată cu inaugurarea unei clinici de mari dimensiuni în municipiul Iaşi. Odată cu această tranzacţie, adăugăm pe harta noastră alte şase oraşe şi, în felul acesta, extindem şi mai mult graniţele pentru pacienţii din nord-estul ţării şi nu numai”, spune Mihai Marcu Preşedinte şi CEO MedLife Grup.

    La rândul său, Stefan Botez, director general al Centrului Medical Micromedica, spune că parteneriatul cu MedLife reprezintă o etapă importantă în evoluţia companiei.

    Odată cu acestă tranzacţie, MedLife ajunge la un portofoliu de 26 de companii achiziţionate, ultima anunţată fiind spitalului Lotus din Ploieşti.
     
    “Vom continua să ne consolidăm poziţia şi sperăm să mai anunţăm şi alte achiziţii până la sfârşitul anului”, adaugă Mihai Marcu.

    MedLife  a raportat afaceri în creştere în primele şase luni din 2019 şi continuă strategia de extindere pe piaţă prin achiziţii, pentru care a bugetat 20 mil. euro în a doua jumătate a anului.

    În primele şase luni din an, MedLife a încheiat trei tranzacţii, printre care şi o achiziţie în afara graniţelor ţării, prima ieşire a unei companii locale din sectorul privat de sănătate în străinătate. În ultimii zece ani, MedLife a deschis sau achiziţionat 129 de unităţi medicale în ţară, potrivit preşedintelui companiei.

    Creşterea afacerilor până la 468 mil. lei în primele şase luni din 2019, plus 25% faţă de aceeaşi perioadă din anul trecut, a venit din toate liniile de afaceri ale grupului MedLife, mai ales din divizia de spitale, clinici şi stomatologie. De asemenea, şi achiziţiile din 2018 şi 2019 au tras în sus afacerile grupului la şase luni. Profitul net s-a majorat cu 72%, la 10,4 milioane lei în prima jumătate a lui 2019, potrivit raportului financiar al companiei.

    Conform reprezentanţilor companiei, dacă vor reuşi implementarea tuturor proiectelor anunţate către acţionari, există premise ca MedLife să depăşească pragul de 200 milioane de euro în 2019.
     

  • Google a preluat Fitbit într-o tranzacţie de 2,1 miliarde de dolari

    În dimineaţa aceasta, Google a anunţat că va cumpăra producătorul de wearables (dispozitive electronice portabile) într-o tranzacţie estimată la 2,1 miliarde de dolari, potrivit unui anunţ făcut de reprezentanţii motorului de căutare în presa internaţională.

    „De-a lungul timpului, Google a făcut progrese în direcţia parteneriatelor pe piaţa dispozitivelor purtabile. Vedem o oportunitate şi mai mare în direcţia investiţiilor în Wear OS, precum şi în lansarea dispozitivelor Made by Google pe piaţă” a declarat Rick Osterloh, vicepreşedinte senior al Google, într-o postare pe blog în care a anunţat achiziţia.

    După ce Google s-a alăturat companiilor mari precum Apple şi Samsung pentru dezvoltarea smartphone-urilor, compania plănuieşte să dezvolte şi device-uri wireless, potrivit Reuters. Acum doi ani, Fitbit a cumpărat start-up-ul românesc Vector Watch într-o tranzacţie de aproape 15 milioane de dolari.

    Centrul de dezvoltare de software de la Bucureşti al Fitbit, înfiinţat după ce americanii au cumpărat în 2017 Vector Watch – un start-up fondat de Andrei Pitiş care a lansat un ceas inteligent pe piaţa globală – este acum unul matur care a început să fie implicat şi în activităţi mai sofisticate, precum designul interfeţei şi al experienţei utilizatorilor. Americanii de la Fitbit au depăşit pragul de 200 de angajaţi la centrul din Bucureşti şi estimează că ar putea ajunge în viitor la 300 de oameni, potrivit ZF.
     

     

  • Diviziile de property management ale JLL din România şi Slovacia trec sub umbrela olandezilor de la MVGM

    Compania olandeză de consultanţă imobiliară MVGM anunţă finalizarea preluării diviziei de property management a JLL România, ca parte componentă a acordului de preluare a operaţiunilor JLL de property management din Europa şi a parteneriatului de alianţă în zece ţări europene.

    Tot astăzi, MVGM a mai anunţat şi finalizarea achiziţiei diviziei JLL din Slovacia.

    “Ne aflăm acum în ultima fază de achiziţie a operaţiunilor de property management aparţinând JLL. Prin urmare, prezenţa MVGM la nivel internaţional se conturează vizibil”, explică Menno van der Horst, Membru în Consiliul de Administraţie MVGM.

    MVGM şi JLL au anunţat acordul de achiziţie în luna iulie a acestui an, tranzacţie prin care MVGM îşi extinde prezenţa în alte opt ţări din Europa.

    Echipele din Spania, Portugalia, Belgia, Luxemburg, Polonia, Cehia, România şi Slovacia numără 540 de angajaţi, iar cele deja existente din Olanda şi Germania au fost extinse.

    “Echipa din România este entuziasmată să se alăture MVGM, lider european în property management. Suntem cu toţii pasionaţi de munca noastră şi dornici să contribuim şi mai mult la dezvoltarea domeniului de property management prin optimizarea acestuia cu ajutorul digitalizării,” completează Mariana Stamate, Managing Director Romania.

    MVGM va integra treptat noile activităţi în fluxul de lucru actual, încheind separat tranzacţiile pentru fiecare entitate legală în parte. România este a şaptea ţară în care s-a încheiat procesul de achiziţie. Ultimele serii de tranzacţii, pentru operaţiunile din Spania, Portugalia şi Polonia, sunt planificate pentru finalul anului 2019.

    În ultimii cinci ani, compania s-a dezvoltat în mod constant, prin creştere organică, dar şi prin intermediul achiziţiilor, din palmaresul tranzacţiilor făcând parte PropertyFirst din Germania, în 2019, fuziunea cu Verwey, în 2018 şi achiziţia Actys din Olanda, în 2016.