BusinessMagazin

Tag: ponta

  • Ponta, după ce Blaga i-a cerut să demisioneze ca premierul Moldovei: România nu are nevoie de criză

    “Sunt convins că nu vreţi acelaşi lucru pentru România. Cred că putem să ferim România de o furtună care nu are decât o singură origine: dorinţa şi foamea de putere a celor care au pierdut puterea prin votul oamenilor”, a spus Ponta, la dezbaterea moţiunii de cenzură.

    Co-preşedintele PNL Vasile Blaga a spus vineri că România este în “plină criză”, determinată de premierul Victor Ponta. care arată ca “un politician disperat” şi vrea să rămână “agăţat” de scaunul de la Palatul Victoria, îndemnându-l să-şi dea demisia, “ca premierul Moldovei”.

    “România este astăzi o ţară aflată în plină criză generată şi determinată de premierul a cărei legitimitate este pusă sub îndoială. Domnul prim-ministru sfidează pe toată lumea şi refuză să facă un gest normal în orice ţară democratică să-şi depună demisia. (…)Arată ca un politician disperat, vrea să rămână agăţat de scaunul de la Paltul Victoria”, a spus Blaga.

    El a arătat că premierul trebuia să-şi dea demisia încă după alegerile prezidenţiale, când a blocat votul cetăţenilor din diaspora.

    Premierul Republicii Moldova, Chiril Gaburici, care este suspectat de falsificarea actelor sale de studii, şi-a anunţat vineri demisia, informează site-ul Unimedia.info.

  • Sorin Oprescu: Cererile opoziţiei pentru demisia lui Victor Ponta fac parte din războiul politic

    “Opoziţia îşi face treaba ei şi acţionează pe toate căile. Aş vrea însă să vă spun şi să vă aduc aminte că trebuie să funcţioneze în continuare prezumţia de nevinovăţie. Şi după aceea, să-mi fie cu iertare, nimeni nu poate fi deasupra Parlamentului. Parlamentul este cel care hotărăşte. Hotărârile adevărate nu se iau sub presiune, pentru că hotărârile luate sub presiune conduc la greşeli fundamentale”, a declarat Oprescu.

    “Graba asta după putere mie nu-mi miroase a bine, pentru simplul motiv că puterea nu se dă, puterea se pierde”, a adăugat Oprescu zâmbind.

    Întrebat cum comentează arestarea consilierului său personal Solomon Wigler dar şi ancheta declanşată împotriva premierului Victor Ponta, Oprescu a răspuns: “Sunt două dimensiuni: dimensiunea războiului politic şi dimensiunea faptelor. Wigler răspunde pentru faptele lui. Restul cred că trebuie privite, cel puţin iniţial, ca având prezumţia de nevinovăţie. Nu trebuie să confundăm niciodată razboiul politic cu ceea ce înseamnă realitatea în care trăim”.

    Întrebat dacă nu simte nicio presiune că ar urma sa fie şi el anchetat, Oprescu a afirmat că simte presiune “de pe la vreo 21 de ani”. “Dimineaţa, când mă bărbieream în oglindă, îmi aduceam aminte că mi se spunea în felul următor: tu trebuie să fii băiat cuminte, să-i respecţi pe ceilalţi, să nu furi, şi să le dai celorlalţi care au nevoie, dacă poţi s-o faci. În atmosfera asta de altruism şi respect faţă de ceilalţi am crescut”, a explicat primarul Capitalei.

    “Eu am fost şi membru de partid, opt ani de zile am fost senator, nu are de ce să-mi fie ruşine pentru absolut nimic din ce am făcut în viaţa mea şi ceea ce fac. Eu presiunea o am tot timpul. La începutul mandatului unii au vrut câte jumate din Bucureşti”, a adăugat el.

    Întrebat dacă a avut cunoştinţă despre faptele de corupţie de care este acuzat consilierul său, Oprescu a răspuns zâmbind: “Dacă aş fi ştiut, nu l-ar mai fi găsit acolo”. “Chestiunea se pune în felul următor: este o activitate colectivă, însă răspunderea este individuală. Când nu faci socoteala şi nu te gândeşti foarte bine la ceea ce pierzi în câteva minute – şi mă refer la onorabilitate, atunci înseamnă că nu ai decât doua şanse: ori eşti prost, ori eşti prost”, a continuat el.

    Întrebat dacă intenţionează să candideze pentru funcţia de preşedinte al României, la următoarele alegeri, Oprescu a declarat că nu ştie încă, însă intenţionează să candideze pentru un nou mandat de primar, anul viitor.

    Declaraţiile Primarului General au fost făcute în cadrul unei întâlniri cu membri ai comunităţii româneşti şi de afaceri americane, joi la New York, unde a participat la forumul primarilor din marile oraşe ale lumii – World Cities Mayors Forum.

  • Ioan Rus ŞI-A DAT DEMISIA din funcţia de ministru al Transporturilor

    Informaţia a fost confirmată de premierul Victor Ponta pentru MEDIAFAX şi postată şi pe contul de Facebook al acestuia.

    “Regret situaţia generată de declaraţiile dlui Ioan Rus! Acesta şi-a asumat răspunderea şi mi-a prezentat demisia din funcţia de ministru! Am acceptat demisia şi săptămâna viitoare vom discuta despre înlocuitorul la acest portofoliu!”, a scris Ponta pe Facebook.

    Anterior, ministrul a spus că va demisiona doar dacă situaţia o impune, deoarece trebuie să mai fnalizeze procedurile legate de Master Planul pentru transport.

    Ministrul Transporturilor, Ioan Rus, a declarat, la o emisiune la Digi 24, în contextul în care vorbea despre românii din străinătate şi despre cât câştigă aceştia muncind în construcţii, de exemplu, cu un salariu de 1.500 de euro, că ”de banii ăştia copiii se fac golani acasă, iar nevasta curvă”.

    ”România are trei milioane de oameni, să zicem, din forţa activă, în acest moment, în occident. Dintre care vreun milion sunt fierari betonişti, fierari şi aşa mai departe. Lucrează în construcţii, autostrăzi, prin Europa. Au poate 1.500 de euro salariu. O spun foarte direct. De banii ăştia, copiii se fac golani acasă şi nevasta curvă. De 700 de euro vin acasă jumătate”, a declarat Ioan Rus.

    Joi, într-un comunicat, Rus şi-a cerut scuze ”dacă prin formularea aleasă” a jignit pe cineva, susţinând că intenţia sa era să semnaleze o situaţie gravă.

    “Îmi cer scuze dacă prin formularea aleasă am jignit pe cineva, dar intenţiile mele au fost de a semnala o situaţie gravă cu care se confruntă multe familii de români, fără să-i jignesc, ci chiar compătimindu-i. Am facut referire la destrămarea familiilor şi la copiii lăsaţi în grija bunicilor ori a altor rude, ca urmare a faptului că părinţii lor au plecat să muncească în alte ţări în speranţa de a-şi construi un trai mai bun. Nu am dorit să aduc în niciun fel atingere demnităţii vreunei persoane prin acele declaraţii, ci doar să atrag atenţia asupra preţului mare pe care-l plătesc mii de români care au ales să plece să muncească în străinătate”, susţinea ministrul în comunicatul transmis prin Biroul de presă al Ministerului Transporturilor.

    El spune că, totodată, a dorit să le transmităcelor plecaţi departe de casă că, în viitorul apropiat, mulţi dintre aceştia şi-ar putea găsi un loc de muncă în ţară, pentru că ”România va avea nevoie de forţă de muncă, de specialişti în domeniul construcţiilor, odată ce vor fi demarate proiectele de infrastructură prevazute de Master Planul General de Transport”.

    Ulterior, în emisiuni televizate, Rus a afirmat că declaraţia sa despre românii din străinătate a fost “cu sens pozitiv, dar cu o licenţă nefericită” şi că se va gândi să demisioneze doar dacă acest lucru se va impune, explicând că mai trebuie să finalizeze procedurile pentru MasterPlanul de Transport.

    Tot joi, PNL a cerut demisia lui Ioan Rus, spunând că aceste ”este obligat să demisioneze astăzi”, în urma declaraţiilor despre românii din străinătate, şi că dacă acesta rămâne în Guvern ”înseamnă că jignirile sale sunt asumate de întregul executiv şi implicit de premierul Ponta”.

    Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie (ANPDCA), Gabriela Coman, spunea, miercuri, la lansarea proiectului “Protecţie şi educaţie pentru copiii afectaţi de migraţia pentru muncă în străinătate”, că la nivel naţional sunt înregistraţi 82.339 de copii afectaţi de plecarea părinţilor în străinătate.

    “Aproximativ 49.000 dintre ei au doar un părinte plecat, ceilalţi au ambii părinţi în străinătate. Cifra pare în descreştere, însă niciodată nu suntem siguri că toate cazurile se raportează. Pare în scădere numărul şi probabil că şi evoluţia crizei economice influenţează acest lucru”, a precizat secretarul de stat de la ANPDCA.

     

  • Le Monde: Ofensiva justiţiei contra lui Ponta, punct-cheie al bătăliei pentru modernizarea României

    Duelul dintre preşedintele liberal Klaus Iohannis şi premierul social-democrat Victor Ponta se înăspreşte după ce coaliţia majoritară de centru-stânga din Parlamentul român a respins solicitarea justiţiei de a-i ridica imunitatea lui Ponta pentru a fi urmărit penal. Şeful Guvernului este vizat de o anchetă penală pentru corupţie din 5 iunie, zi în care preşedintele i-a cerut demisia, precizează publicaţia.

    Însă premierul, aflat la putere din 2012, “nu este pregătit să cedeze şi se agaţă de majoritatea de care dispune în Parlament pentru a rămâne în post”, scrie Mirel Bran, corespondentul Le Monde la Bucureşti, citând declaraţia prin care Ponta a denunţat că “scopul acuzării (sale) este schimbarea Guvernului şi majorităţii parlamentare”, insistând că “un guvern poate să fie schimbat doar prin alegeri şi un vot în Parlament” şi subliniind că “orice altă metodă este o lovitură de stat”.

    “Zi tristă”

    Premierul social-democrat, în vârstă de 42 de ani, a fost înfrânt de liberalul Klaus Iohannis, în vârstă de 55 de ani, în alegerile prezidenţiale din noiembrie 2014. Cu o cotă de popularitate de 70%, noul preşedinte, care provine din cadrul minorităţii germane, le-a promis românilor să consolideze independenţa justiţiei, într-o ţară afectată de o corupţie instituţionalizată.

    De la aderarea României la Uniunea Europeană (UE), în ianuarie 2007, un grup de tineri procurori formaţi după modelul occidental a început o operaţiune de tip “mâini curate” care a zguduit eşicherul politic, comentează Le Mode, referindu-se la celebra operaţiune italiană în lupta împotriva mafiei. În ultimii trei ani, peste 3.000 de miniştri, deputaţi, senatori, primari şi funcţionari de rang înalt au ajuns la închisoare, adaugă publicaţia.

    Această schimbare în justiţia românească îngrijorează numeroase personalităţi, într-o ţară în care corupţia este “monedă curentă” de la căderea regimului comunist, în urmă cu un sfert de secol. “Ofensiva procurorilor vizând premierul, inculpat pentru fals, complicitate la evaziune fiscală şi spălare de bani, este punctul-cheie al unei bătălii care vizează să modernizeze una dintre cele mai sărace ţări din UE”, comentează Le Monde, apreciind că bătălia este “departe de a fi câştigată”.

    “Este o zi tristă pentru România şi pentru miile de cetăţeni care cred în valorile democratice”, citează publicaţia declaraţia preşedintelui Iohannis de după refuzul deputaţilor socialişti de a-i ridica imunitatea premierului lor. “Distrugerea unor instituţii şi principii pentru salvarea carierei politice a unei singure persoane este inacceptabilă într-o democraţie”, adăuga el.

    “Sancţiuni penale”

    În contextul în care opoziţia de dreapta a depus o moţiune de cenzură împotriva Guvernului socialist şi îndeamnă la manifestaţii, “Guvernul, cuprins de panică, a trecut la ameninţări”, comentează Le Monde, care citează declaraţia ministrului Justiţiei Robert Cazanciuc. “Atrag atenţia liberalilor asupra faptului că organizarea de manifestaţii politice ilegale vizând împiedicarea exercitării puterii Parlamentului sau Guvernului angajează răspunderea penală”, a declarat Cazanciuc.

    “Presa independentă nu a ezitat să compare panica premierului cu focul care l-a determinat pe dictatorul Nicolae Ceauşescu să fugă în decembrie 1989”, comentează Le Monde, adăugând că,pe reţelele de socializare, “Victor Ponta este poreclit de-acum «Ceauşescu-copy-paste»”, precizând că aceasta reprezintă o referire la acuzaţiile că Ponta şi-a copiat teza de doctorat.

    Publicaţia citează, de asemenea, reacţia preşedintelui Partidului Popular European (PPE, dreapta) Joseph Daul, care a apreciat că “este inacceptabil ca ministrul Justiţiei şi premierul unui stat membru UE să ameninţe manifestanţi cu sancţiuni penale”. “Libertatea de exprimare este garanatată în cadrul UE”, transmitea Daul, adăugând că “oamenii care vor să-şi exprime nemulţumirea faţă de un premier acuzat oficial de fapte grave de corupţie nu ar trebui să fie împiedicaţi să o facă”.

    Ca răspuns la iniţiativa opoziţiei de a organiza vineri o manifestaţie la care aşteaptă aşroximativ 10.000 de persoane, în faţa Parlamentului român, în timp ce deputaţii vor vota moţiunea de cenzură împotriva Guvernului, “Ponta a decis să-şi mobilizeze linguşitorii”, comentează Le Monde, în acelaşi loc şi în acelaşi timp. “Dacă opoziţia mobilizează 10.000 de persoane, noi vom mobiliza 100.000”, a declarat el.

  • Ponta: Politicienii sunt singurii care pot strica “lucrurile extraordinare” din economie

    “Am luat măsurile pe care mediul de afaceri ni le-a cerut. Vreau să adoptăm Codul Fiscal în următoarele două săptămâni ca să arătăm foarte clar stabilitatea şi, de la 1 ianuarie, toate măsurile prevăzute în Codul Fiscal să intre în vigoare şi să dea în continuare încredere în ceea ce priveşte investiţiile. Singurii care pot strica aceste lucruri extraordinar de bune care se întâmplă în economie sunt oamenii politici, ori eu sper să nu o facem”, a spus Ponta, la şedinta Consiliului de Administraţie şi Adunării Generale a Asociaţiei Europene a Artizanatului şi Întreprinderilor Mici şi Mijlocii.

    Premierul Victor Ponta este urmărit penal pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la evaziune fiscală în formă continuată şi spălarea banilor în dosarul Turceni – Rovinari, fapte pe care le-ar fi săvârşit în perioada în care era avocat. De asemenea, DNA cere Camerei Deputaţilor avizarea urmăririi penale pe numele premierului şi pentru conflict de interese.

    Preşedintele Klaus Iohannis i-a cerut lui Ponta să demisioneze, însă premierul a refuzat.

    Comisia juridică a Camerei Deputaţilor a respins, luni, cu 18 voturi “împotrivă”, 7 “pentru” şi o abţinere, solicitarea DNA privind începerea urmăririi penale a premierului Victor Ponta şi pentru infracţiunea de conflict de interese. Raportul Comisiei Juridice a Camerei Deputaţilor a fost dezbătut marţi, în şedinţa de plen a Camerei.

    Din totalul de 387 de deputaţi, la şedinţa de marţi au fost prezenţi 351, numărul voturilor valabil exprimate fiind acelaşi. Din voturile valabil exprimate, 231 au fost pentru “proiectul de hotărâre privind respingerea cererii de începere a urmăririi penale” a lui Victor Ponta , iar 120 de voturi au fost “împotrivă”.

    Întrucât s-a întrunit majoritatea simplă, decizia Camerei Deputaţilor a fost de respingere a începerii urmăririi penale pentru şeful Guvernului.

  • Manfred Weber: Situaţia din România este “inacceptabilă”. Ponta trebuie să demisioneze

    “Aş vrea să mă refer pe scurt la situaţia din Romania. Din ce vedem, acolo este o situaţie dramatică, procurorii îl suspectează de 17 infracţiuni pe premierul Ponta. Este ceva ce nu am mai văzut până acum în Europa; oamenii vor ca aceste acuzaţii să fie cercetate şi este revoltător că Parlamentul României împiedică acest lucru; majoritatea social-democrată şi aliaţii tocmai au votat împotriva anulării imunităţii premierului Ponta; practic, social-democraţii se opun aplicării principiilor statului de drept, este inacceptabil; şi, desigur, există prezumţia de nevinovăţie, nimeni nu contestă acest lucru, dar este necesar să se ancheteze dacă cineva este este vinovat sau nu chiar şi în cazul unui prim-ministru”, a declarat Manfred Weber în cursul unei conferinţe de presă organizate la Parlamentul European.

    “Observând situaţia din România, este greu să credem că domnul Ponta vrea să rămână în funcţia de prim-ministru când ar trebui să demisioneze”, a adăugat Manfred Weber.

    “Suntem foarte îngrijoraţi de situaţia din România, iar faptul că procedura de cercetare penală este blocată reprezintă o mare problemă. Suntem foarte îngrijoraţi în legătură cu această situaţie şi solicităm paşi clari din partea domnului Ponta”, a subliniat liderul grupului Partidului Popular European.

  • REACŢIA lui Iohannis după votul din Plen: Regret că Parlamentul s-a transformat într-un scut de protecţie pentru Victor Ponta

    ”Îmi menţin punctul de vedere conform căruia Parlamentul nu ar trebui să obstrucţioneze actul de justiţie. Regret faptul că astăzi coaliţia de guvernare a impus o decizie în sens contrar. Regret, totodată, faptul că Parlamentul s-a transformat într-un scut de protecţie pentru persoana Victor Ponta, bănuită de fapte penale. Este o dovadă de maximă iresponsabilitate şi de sfidare la adresa cetăţenilor faptul că parlamentarii ce alcătuiesc majoritatea împiedică justiţia să-şi facă datoria, sunt dispuşi să distrugă instituţia Parlamentului, aşa cum ar trebui ea să funcţioneze într-un stat de drept şi să afecteze imaginea României pentru a salva politic o singură persoană”, spune Klaus Iohannis, într-o declaraţie transmisă de Administraţia Prezidenţială la scurt timp de la votul din Camera Deputaţilor, care a menţinut raportul Comisiei Juridice, de respingere a începerii urmării penale a premierului Ponta şi pentru infracţiunea de conflict de interese.

    Preşedintele Klaus Iohannis mai spune că ”majoritatea parlamentară refuză să accepte semnalul dat de cetăţeni, care a fost unul foarte clar: stop corupţiei, politică făcută cu integritate şi responsabilitate”.

    Şeful statului adaugă că soluţia pentru ieşirea din actuala situaţie este demisia lui Victor Ponta din funcţia de prim-ministru.

    Comisia juridică a Camerei Deputaţilor a respins, luni, cu 18 voturi “împotrivă”, 7 “pentru” şi o abţinere, solicitarea DNA privind începerea urmăririi penale a premierului Victor Ponta şi pentru infracţiunea de conflict de interese. Raportul Comisiei Juridice a Camerei Deputaţilor a fost dezbătut marţi, în şedinţa de plen a Camerei.

    Din totalul de 387 de deputaţi, la şedinţa de marţi au fost prezenţi 351, numărul voturilor valabil exprimate fiind acelaşi. Din voturile valabil exprimate, 231 au fost pentru “proiectul de hotărâre privind respingerea cererii de începere a urmăririi penale” a lui Victor Ponta , iar 120 de voturi au fost “împotrivă”.

    Întrucât s-a întrunit majoritatea simplă, decizia Camerei Deputaţilor a fost de respingere a începerii urmăririi penale pentru şeful Guvernului.

    Premierul Victor Ponta este urmărit penal pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la evaziune fiscală în formă continuată şi spălarea banilor în dosarul Turceni – Rovinari, fapte pe care le-ar fi săvârşit în perioada în care era avocat. De asemenea, DNA a cerut Camerei Deputaţilor avizarea urmăririi penale pe numele premierului şi pentru conflict de interese.

     

  • Plenul Camerei pentru urmărirea penală a lui Ponta, de la ora 10.00

    Vicepreşedintele comisiei Ciprian Nica a făcut aceste precizări după şedinţa Comisiei juridice, arătând că raportul comisiei va fi unul în care nu se cere începerea urmăririi penale a lui Victor Ponta.

    “Dintr-un număr de 26 de participanţi la comisie, s-a votat în felul următor:7 au fost pentru începerea urmăririi penale, 18 voturi au fost pentru neînceperea urmăririi penale şi o abţinere. Prin urmare, Comisia juridică va face un raport prin care nu se cere începerea urmăriiri penale, urmând ca plenul să decidă mâine dacă se începe sau nu se începe urmărirea penală. Sunt două modele de proiecte de hotărâri care sunt pregătite ca plenul să decidă mâine. Aşa cere Regulamentul”, a spus Nica.

    El a arătat că în şedinţă au fost dezbateri dar au caracter secret.

    Întrebat dacă liberalii au votat cu altă culoare de pix, Nica a spus: “S-a hotărât de la început să se voteze cu o singură culoare pentru ca să nu existe probleme la vot”.

     

  • COMENTARIU Bloomberg: Ponta încearcă să folosească majoritatea în Parlament împotriva anchetei de corupţie

    Parlamentarii români declanşează luni proceduri, după ce procurorii anticorupţie au cerut ridicarea imunităţii lui Ponta pentru a-l ancheta cu privire la suspiciuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la evaziune fiscală în formă continuată, spălare de bani şi conflict de interese. Ei ar putea să voteze marţi, potrivit premierului. El neagă acuzaţiile şi respinge îndemnul preşedintelui Klaus Iohannis de a demisiona, catalogând ancheta drept o încercare de răsturnare prin “mijloace nedemocratice” a Guvernului pe care-l conduce.

    “Noi ne aşteptăm mai degrabă ca Ponta să-şi păstreze cumpătul, să-şi păstreze susţinerea politică şi să se opună procurorilor”, a declarat Michael Taylor, un specialist în Europa centrală şi Blacani de la Oxford Analytica, o companie de consultanţă cu sediul în Marea Britanie. “Parlamentarii ar putea să nu ridice imunitatea lui Ponta, iar acest lucru ar putea să conducă la o luptă politică între Ponta şi preşedinte”, a subliniat el.

    Obligaţiunile guvernamentale au scăzut vineri, după aflarea veştii, sporind riscul unei reveniri la turbulenţele politice din ultimii trei ani care au culminat cu victoria surpriză a lui Iohannis împotriva lui Ponta în alegerile prezidenţiale. Premierul se confruntă, acum, cu noi probleme, după ce a rezistat unor acuzaţii de plagiat şi arestării mai multor aliaţi în anchete de corupţie.

    – “Situaţie imposibilă”

    Tensiunile au condus vineri la cea mai puternică depreciere a leului în faţa euro de pe cele 24 de pieţe valutare emergente monitorizate de Bloomberg. Luni la ora 12.25, leul era în declin cu 0,1%, la 4,46 unităţi pentru un euro. Randamentul obligaţiunilor guvernamentale în euro cu scadenţa în 2024 este în urcare cu 0,01 puncte procentuale, la 2,75%.

    Scandalul poate declanşa “o perioadă prelungită de incertitudine politică”, a declarat Anna Tokar, o analistă de la Royal Bank of Scotland Group din Londra. “Ne aşteptăm la o acţiune mai pronunţată din partea pieţelor”, a adăugat ea într-un e-mail pentru Bloomberg.

    Ancheta pune ţara într-o “situaţie imposibilă”, a declarat Iohannis vineri. Aliaţii preşedintelui au nevoie de o majoritate de 315 din cele 555 de voturi pentru a trece moţiunea de cenzură sau pentru a-i ridica imunitatea premierului. Punerea oficială sub acuzare a lui Ponta i-ar permite preşedintelui să-l suspende din funcţie.

    Coaliţia la putere nu are un înlocuitor şi se va ralia în jurul lui Ponta pentru a nu pierde majoritatea, a declarat telefonic pentru Bloomberg Adrian Moraru, un analist de la Institutul pentru Politici Publice din Bucureşti. Parlamentarii ar putea să înceapă, de asemenea, să dezbată o moţiune de cenzură pe care opoziţia a depus-o joi şi prin care doreşte să blocheze modificarea reglementărilor electorale.

    – Ultimul loc

    România şi-a intensificat eforturile de a-şi reduce economia subterană – estimată la 40 de miliarde de dolari, a doua cea mai mare din Uniunea Europeană (UE) – prin intensificarea luptei împotriva corupţiei şi vizând, între alţi politicieni de rang înalt, pe fostul ministru al Finanţelor Daruis Vâlcov. România s-a clasat pe locul 69 (dintre cele 175 de state analizate) în Indicele percepţiei corupţiei din 2014 întocmit de către Transparency International (TI) – ultimul în UE – alături de Grecia şi Bulgaria.

    Ponta este acuzat că a falsificat documente pentru a-şi justifica veniturile pe când era avocat, au anunţat procurorii vineri. El ar fi primit, în perioada octombrie 2007-decembrie 2008, aproximativ 181.000 de lei (46.000 de dolari) şi un automobil marca Mitsubishi de la o firmă deţinută de către fostul ministru al Transporturilor Dan Şova, au precizat ei.

    Procurorii au cerut Parlamentului să aprobe o anchetă cu privire la un conflict de interese prin nominalizarea lui Şova. Ca parlamentar, Ponta beneficiază de imunitate în asemenea cazuri.

    “Demisia ar fi cea mai uşoară opţiune personală, dar ar crea un precedent periculos pentru România”, a declarat Ponta duminică în urma unei reuniuni cu liderii din coaliţia aflată la putere.

     

  • Ponta cere CEx să decidă că guvernele nu pot fi schimbate prin acţiunea unui procuror. Tăriceanu, Constantin şi Oprea, prezenţi la şedinţa PSD

    Ponta le-a spus liderilor de partid că este gata să se bată până la capăt dacă are sprijinul lor în acest sens.

    Liderii Coaliţiei de guvernare, Călin Popescu Tăriceanu, Daniel Constantin şi Gabriel Oprea, au venit la şedinţa Comitetului Executiv al PSD, în care este discutată situaţia preşedintelui PSD, premierul Victor Ponta.

    Lideri ai PSD s-au reunit luni la Parlament în şedinţă a Comitetului Executiv al partidului.

    Premierul Victor Ponta este urmărit penal pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la evaziune fiscală în formă continuată şi spălarea banilor în dosarul Turceni – Rovinari, fapte pe care le-ar fi săvârşit în perioada în care era avocat. De asemenea, DNA cere Camerei Deputaţilor avizarea urmăririi penale pe numele premierului şi pentru conflict de interese.