BusinessMagazin

Tag: Polonia

  • Surpriză . De unde vin produsele vândute de magazinele Lidl in România ?

    Lidl, liderul pieţei locale de comerţ alimentar după cifra de afaceri, care are mărci proprii pentru 80% dintre produsele aflate pe rafturile magazinelor sale, colaborează cu FrieslandCampina, producătorul brandului Napolact, Fabrica de Lapte Braşov, producătorul brandului Olympus, şi Lacto Food, companie care a preluat recent producţia de iaurturi BioEF, pentru lactatele Pilos, marca privată a retailerului, conform informaţiilor de pe ambalajele produselor analizate de ZF.

    Unde şi cine produce laptele Pilos? Era o întrebare fără răspuns în urmă cu un an, dar acum pe etichetele produselor marcă privată ale Lidl apar fabrica, localitatea şi ţara.

    Lidl, liderul pieţei locale de comerţ alimentar după cifra de afaceri, care are mărci proprii pentru 80% dintre produsele aflate pe rafturile magazinelor sale, colaborează cu FrieslandCampina, producătorul brandului Napolact, Fabrica de Lapte Braşov, producătorul brandului Olympus, şi Lacto Food, companie care a preluat recent producţia de iaurturi BioEF, pentru lactatele Pilos, marca privată a retailerului, conform informaţiilor de pe ambalajele produselor analizate de ZF.

    „Regulamentul (UE) 1169/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului (privind informarea consumatorului cu privire la produsele alimentare – n. red.) prevede ca pe ambalaj să fie scris ori «produs în România pentru compania X» şi adresa procesatorului ori «produs de compania Y», a explicat pentru ZF Paul Anghel, directorul general al ANPC.

    De asemenea, Dorin Cojocaru, preşedinte al Asociaţiei Patronale Române din Industria Laptelui (APRIL) susţine că nu este obligatoriu să apară numele procesatorului pe ambalajul produsului de tip marcă privată, ci este suficientă ştampila sanitar veterinară, adică ştampila ovală. Conform surselor ZF, schimbarea de pe ambalaje Lidl în care este precizat numele producătorului a avut loc în ultimul an.

    Anterior, pe eticheta produselor de tip marcă privată a Lidl erau menţionate sintagmele „produs în România“ sau „produs în UE“. ZF a solicitat un punct de vedere privind această colaborare de la Lidl, Fabrica de Lapte Braşov şi Lacto Food. Reprezentanţii Lidl şi Lacto Food au spus că nu pot da curs solicitării, iar reprezentanţii companiei Fabrica de Lapte Braşov nu au răspuns.

    Pe site-ul Lidl scrie „Furnizorii noştri sunt parteneri pe termen lung, cu care avem o relaţie bazată pe încredere“. Însă, deşi Fabrica de Lapte Braşov face produse sub marca Pilos, laptele de consum Olympus cu 3,7% grăsime de 1,5 litri, laptele de consum Olympus cu 1,7% grăsime de 1,5 litri şi laptele bio Olympus 3,7% de 1 litru sunt doar trei exemple de produse de brand din portofoliul producătorului din Braşov care „lipsesc“ din reţeaua Lidl, mesaj care apare la căutarea produsului în Monitorul Preţurilor.

    „Ne propunem să avem din ce în ce mai multe produse româneşti la raft, iar în acest moment, majoritatea articolelor proaspete, cum sunt lactatele sau carnea, provin majoritar din România“, se arată pe site-ul Lidl, fără a preciza însă dacă îşi doresc ca acestea să fie marcă proprie, având în vedere că reprezentanţii companiei au spus recent pentru ZF că modelul de business al Lidl este unic pe piaţa locală, prin comercializarea în majoritate a mărcilor proprii, model care pare că răspunde prompt aşteptărilor clienţilor – de a avea alternative mai ieftine – când inflaţia a sărit de 15%.

    În contextul inflaţionist din prezent, clienţii sunt mai atenţi la buget şi la ce consumă, iar unii dintre ei când găsesc o variantă mai ieftină similară cu brandul pe care îl consumau până atunci, cum este marca privată, şi constată că este realizată de acelaşi producător, aleg produsul cu preţul mai mic, pentru că au încredere în companie.

    „Eu astăzi am luat lapte Pilos pentru prima dată“, spune D., un consumator care a citit pe eticheta mărci că este produsă de jucători importanţi din industria de profil, cum sunt FrieslandCampina şi Fabrica de Lapte Braşov, care deţin brandurile Napolact, respectiv Olympus.

    Laptele bio marca Pilos cu 3,7% grăsime de 1 litru costa marţi, 13 decembrie, 6,99 lei în reţeaua Lidl, iar laptele bio Napolact cu 3,8% grăsime de 1 litru şi laptele bio Olympus cu 3,7% grăsime de 1 litru, lipseau din Lidl, arată datele din Monitorul Preţurilor. Nici pentru laptele simplu de consum nu erau date disponibile privind preţul în reţeaua Lidl. Însă, în reţeaua Auchan, laptele bio Olympus cu 3,7% grăsime de 1 litru costă 10,6 lei, iar în reţeaua Mega Image costă 13,19 lei.

    În ceea ce priveşte diferenţa de preţ dintre marca proprie şi marca privată, reprezentanţii grupului olandez FrieslandCampina România, producătorul Napolact, care produc şi marca privată Mega a retailerului Mega Image, pe lângă Pilos au spus anul acesta pentru ZF că „nu sunt comparabile costurile unui brand sunt diferite de cele ale unei mărci proprii“.

     

    Mărcile private câştigă teren

    În prezent, mărcile private ale retailerilor au ajuns la jumătatea acestui an la o cotă de piaţă de 25% din tot ce înseamnă vânzările de produse FMCG, arată o analiză a companiei de cercetare de piaţă GfK pe baza Panelului de Gospodării. De altfel, în ultimii patru ani, cota de piaţă în valoare a acestor produse a crescut cu şapte puncte procentuale, conform aceleiaşi surse, mărcile private devinind avantajoase şi câştigând popularitate în toată Europa, nu doar în România.

  • Schimbare radicală în magazinele Lidl. Despre ce e vorba şi ce a determinat schimbarea?

    Unde şi cine produce laptele Pilos? Era o întrebare fără răspuns în urmă cu un an, dar acum pe etichetele produselor marcă privată ale Lidl apar fabrica, localitatea şi ţara.

    Lidl, liderul pieţei locale de comerţ alimentar după cifra de afaceri, care are mărci proprii pentru 80% dintre produsele aflate pe rafturile magazinelor sale, colaborează cu FrieslandCampina, producătorul brandului Napolact, Fabrica de Lapte Braşov, producătorul brandului Olympus, şi Lacto Food, companie care a preluat recent producţia de iaurturi BioEF, pentru lactatele Pilos, marca privată a retailerului, conform informaţiilor de pe ambalajele produselor analizate de ZF.

    „Regulamentul (UE) 1169/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului (privind informarea consumatorului cu privire la produsele alimentare – n. red.) prevede ca pe ambalaj să fie scris ori «produs în România pentru compania X» şi adresa procesatorului ori «produs de compania Y», a explicat pentru ZF Paul Anghel, directorul general al ANPC.

    De asemenea, Dorin Cojocaru, preşedinte al Asociaţiei Patronale Române din Industria Laptelui (APRIL) susţine că nu este obligatoriu să apară numele procesatorului pe ambalajul produsului de tip marcă privată, ci este suficientă ştampila sanitar veterinară, adică ştampila ovală. Conform surselor ZF, schimbarea de pe ambalaje Lidl în care este precizat numele producătorului a avut loc în ultimul an.

    Anterior, pe eticheta produselor de tip marcă privată a Lidl erau menţionate sintagmele „produs în România“ sau „produs în UE“. ZF a solicitat un punct de vedere privind această colaborare de la Lidl, Fabrica de Lapte Braşov şi Lacto Food. Reprezentanţii Lidl şi Lacto Food au spus că nu pot da curs solicitării, iar reprezentanţii companiei Fabrica de Lapte Braşov nu au răspuns.

    Pe site-ul Lidl scrie „Furnizorii noştri sunt parteneri pe termen lung, cu care avem o relaţie bazată pe încredere“. Însă, deşi Fabrica de Lapte Braşov face produse sub marca Pilos, laptele de consum Olympus cu 3,7% grăsime de 1,5 litri, laptele de consum Olympus cu 1,7% grăsime de 1,5 litri şi laptele bio Olympus 3,7% de 1 litru sunt doar trei exemple de produse de brand din portofoliul producătorului din Braşov care „lipsesc“ din reţeaua Lidl, mesaj care apare la căutarea produsului în Monitorul Preţurilor.

    „Ne propunem să avem din ce în ce mai multe produse româneşti la raft, iar în acest moment, majoritatea articolelor proaspete, cum sunt lactatele sau carnea, provin majoritar din România“, se arată pe site-ul Lidl, fără a preciza însă dacă îşi doresc ca acestea să fie marcă proprie, având în vedere că reprezentanţii companiei au spus recent pentru ZF că modelul de business al Lidl este unic pe piaţa locală, prin comercializarea în majoritate a mărcilor proprii, model care pare că răspunde prompt aşteptărilor clienţilor – de a avea alternative mai ieftine – când inflaţia a sărit de 15%.

    În contextul inflaţionist din prezent, clienţii sunt mai atenţi la buget şi la ce consumă, iar unii dintre ei când găsesc o variantă mai ieftină similară cu brandul pe care îl consumau până atunci, cum este marca privată, şi constată că este realizată de acelaşi producător, aleg produsul cu preţul mai mic, pentru că au încredere în companie.

    „Eu astăzi am luat lapte Pilos pentru prima dată“, spune D., un consumator care a citit pe eticheta mărci că este produsă de jucători importanţi din industria de profil, cum sunt FrieslandCampina şi Fabrica de Lapte Braşov, care deţin brandurile Napolact, respectiv Olympus.

    Laptele bio marca Pilos cu 3,7% grăsime de 1 litru costa marţi, 13 decembrie, 6,99 lei în reţeaua Lidl, iar laptele bio Napolact cu 3,8% grăsime de 1 litru şi laptele bio Olympus cu 3,7% grăsime de 1 litru, lipseau din Lidl, arată datele din Monitorul Preţurilor. Nici pentru laptele simplu de consum nu erau date disponibile privind preţul în reţeaua Lidl. Însă, în reţeaua Auchan, laptele bio Olympus cu 3,7% grăsime de 1 litru costă 10,6 lei, iar în reţeaua Mega Image costă 13,19 lei.

    În ceea ce priveşte diferenţa de preţ dintre marca proprie şi marca privată, reprezentanţii grupului olandez FrieslandCampina România, producătorul Napolact, care produc şi marca privată Mega a retailerului Mega Image, pe lângă Pilos au spus anul acesta pentru ZF că „nu sunt comparabile costurile unui brand sunt diferite de cele ale unei mărci proprii“.

     

    Mărcile private câştigă teren

    În prezent, mărcile private ale retailerilor au ajuns la jumătatea acestui an la o cotă de piaţă de 25% din tot ce înseamnă vânzările de produse FMCG, arată o analiză a companiei de cercetare de piaţă GfK pe baza Panelului de Gospodării. De altfel, în ultimii patru ani, cota de piaţă în valoare a acestor produse a crescut cu şapte puncte procentuale, conform aceleiaşi surse, mărcile private devinind avantajoase şi câştigând popularitate în toată Europa, nu doar în România.

  • Dezastru în Ungaria. O furtună economică teribilă a lovit Budapesta: Forintul se prăbuşeşte, ungurii rămân fără benzină, salariile scad văzând cu ochii, iar preţurile explodează. Locuitorii nu mai au răbdare

    ♦ Guvernul a plafonat preţurile pentru cumpărătorii unguri, ceea ce a scos din afacere unele benzinării mici ♦ În Polonia, experţii de la AMRON-SAFRiN au calculat că anul acesta băncile au acordat doar 125.000 de credite pentru locuinţe.

    Forintul, moneda ungurească, are tendinţa de a se deprecia şi când o furtună valutară de amploare a lovit economiile emergente, Ungaria a ajuns în pragul unei crize valutare. Acum, când economia este slăbită de inflaţie şi de deficite, forintul cade la şocuri oricât de mici.

    Moneda s-a depreciat recent după ce a devenit mai clar că Ungaria nu poate spera uşor la fonduri europene pentru a-şi stabiliza finanţele dacă nu lasă justiţia liberă şi nu luptă cu corupţia. Banca centrală arde rezerve importante pentru a susţine forintul, dar trebuie să lupte şi cu cea mai puternică inflaţie din UE, fiind în acelaşi timp atentă să nu trimită economia într-o recesiune din care să nu mai iasă, avertizând, în van, guvernul să fie mai cumpătat cu cheltuielile. Budapesta se aşteaptă ca vârful de inflaţie să fie la 25%, faţă de 20% în prezent.

    În Polonia, creşterea dobânzilor pentru frânarea inflaţiei a produs un şoc masiv pe piaţa creditelor imobiliare. Anul acesta, băncile au acordat cele mai puţine împrumuturi pentru locuinţe din ultimii 20 de ani. Scăderea este aşteptată să continue şi anul următor.

    Se vorbeşte însă şi despre o criză a creditului generală, care se suprapune peste o criză a costului vieţii. În Polonia, şeful băncii centrale a ezitat mult timp să acţioneze contra inflaţiei, spunând că aceasta este un pericol mic şi că preferă să stimuleze creşterea economică. Acum el acuză Germania de pretenţii teritoriale asupra ţării sale şi un complot la Bruxelles pentru înlăturarea guvernului său. În teorie, bancile centrale europene sunt independente de politic.

    Prin urmare, motive de îngrijorare pentru economiile Ungariei şi Poloniei există şi unele sunt mari. Situaţia poate degenera dacă criza preţurilor energiei persistă. Deocamdată, inflaţia din zona euro pare să fi atins un vârf, semn de stabilizare şi o speranţă pentru Europa de Est, dar nimic nu este sigur. Iarna adevărată încă nu a venit.

    În Ungaria, un motiv în plus de îngrijo­rare, care poate crea nervozitate în societate, este insuficienţa carburanţilor. Guvernul a plafonat preţurile pentru cumpărătorii unguri, ceea ce a scos din afacere unele benzinării mici. Principalul furnizor, Mol, are probleme cu o rafinărie, iar ceilalţi refuză să mai importe benzină şi motorină pentru că nu mai este rentabil. De aceea, multe benzinării, chiar şi de la firme mari, au restricţionat vânzările şi limitările devin din ce în ce mai mari şi mai răspândite. Guvernul abia acum a recunoscut că plafonările de preţuri afectează importurile de carburanţi. Budapesta a asigurat că Ungaria are rezerve strategice, dar a explicat că nu le va aduce pe piaţă decât în caz de urgenţă deoarece altfel ar crea şi mai multă inflaţie.

    De la Bruxelles, Comisia Europeană a aprobat planul de reconstrucţie economică post-COVID al Ungariei, dar a recomandat statelor membre ale UE să voteze suspendarea unor fonduri europene de reconstrucţie economică de 7,5 miliarde de euro destinate acestei ţări. Investitorii au reacţionat la veste retrăgându-se de pe bursa de acţiuni şi scăpând de forint.

    O altă veste proastă primită zilele acestea de unguri este că sunt mai puţini cu 400.000 decât se credea. Acest lucru o arată ultimul recensământ. Explicaţia poate sta într-o eroare de calcul deoarece mulţi cetăţeni n-au participat la anchetă. Însă se supectează că mai mulţi unguri decât s-a crezut muncesc sau s-au mutat în străinătate. De asemenea, în presă cetăţenilor maghiari li s-a atras atenţia că de la anul salariul mediu pe economie al României va fi probabil mai mare decât al Ungariei, după cum scrie Daily News Hungary.

    În Polonia, experţii de la AMRON-SAFRiN au calculat că anul acesta băncile au acordat doar 125.000 de credite pentru locuinţe, ceea ce reprezintă cel mai scăzut nivel din ultimii 20 de ani, scrie The Warsaw Voice.

    Pentru 2023 este aşteptat ca declinul să continue până la 80.000 de credite ipotecare.

    Rezultatul din trimestrul trei, ca număr şi valoare în zloţi, este cu 70% sub cel din aceeaşi perioadă din 2021. Ca valoare, este cu 50% mai mic decât cel din trimestrul doi. Astfel, în trimestrul trei a continuat ceea ce este perceput ca un colaps al pieţei creditelor imobiliare ca rezultat al creşterii dobânzilor şi degradării bonităţii clienţilor băncilor. La finalul trimestrului trei, dobânda medie a fost de 9,2%, cu 6,74 de puncte procentuale mai mare decât în urmă cu un an. Restrângerea creditării are impact şi pe piaţa locuinţelor. Numărul de apartamente pentru care dezvoltatorii au început lucrările de construcţie a scăzut cu 44% faţă de trimestrul anterior. Numărul de apartamente pentru care au fost obţinute permisuri s-a diminuat cu 34%. Cea mai mare bancă poloneză, PKO, deţinută chiar de stat, a avertizat că ţara s-ar putea îndrepta spre o criză a creditului, potrivit money.pl. 

    ► De la Bruxelles, Comisia Europeană a aprobat planul de reconstrucţie economică post-COVID al Ungariei, dar a recomandat statelor membre ale UE să voteze suspendarea unor fonduri europene de reconstrucţie economică de 7,5 miliarde de euro destinate acestei ţări.

    ► În  Polonia, în trimestrul trei a continuat ceea ce este perceput ca un colaps al pieţei creditelor imobiliare ca rezultat al creşterii dobânzilor şi degradării bonităţii clienţilor băncilor.

     

  • Franţa trece de Polonia, cu o dublă a lui Mbappé şi aşteaptă Anglia în „sferturi” la Cupa Mondială

    Echipa naţională a Franţei a obţinut duminică seara calificarea în sferturile de finală ale Cupei Mondiale din Qatar, pe stadionul Al Thumama, din Doha. „Cocoşii galici”au învins Polonia cu 3-1. Giroud a devenit cel mai bun marcator al naţionalei, iar Mbappé a reuşit o dublă.  

    Ambele echipe au început decise să marcheze, Varane şi Szymanski având rând pe rând şansa de a pune în pericol poarta adversă, în doar primele 5 minute de joc.

    Tchouaméni şi Dembélé testează apoi vigilenţa lui Szczesny, cu un şut de la distanţă, reţinut cu uşurinţă de fiecare dată (min. 11 şi 17).

    Robert Lewandowski e autorul primei execuţii periculoase a polonezilor la poarta lui Lloris, în minutul 20, şutul acestuia de la peste 20 de metri, trecând la un metru pe lângă poartă.

    Jules Koundé îşi încearcă şi el norocul din afara careului, dar Szczesny e la post (min. 22).

    În minutul 30 Antoine Griezmann recuperează şi îl lansează pe Ousmane Dembélé care centrează pe jos, la bara a doua, de unde Olivier Giroud a ratat cadrul porţii, fiind apoi semnalizat în offside.

    Mbappe trece frumos de Matty Cash după care şutează la prima bară, de unde scoate spectaculos Szczesny.

    Polonezii au o dublă şansă de a deschide scorul, în minutul 38. Un prim şut al lui Zielinsky fiind parat de Lloris. Mingea respinsă revine la Zielinky, acesta fiind blocat de Hernandez. Mingea ricoşează la Kaminsky, execuţia sa fiind respinsă de pe linia porţii de Varane.

    Jules Koundé e pus de arbitru să renunţe la un lănţişor de la gât, pe fondul unei dominări temporare a francezilor.

    O pasă excelentă a lui Mbappé îl lansează pe Giroud în marginea careului, la limita ofsaidului. Acesta a preluat, a controlat mingea, a pătruns puţin în suprafaţa de pedeapsă şi a trimis prin stânga lui Szczesny, în plasa laterală (1-0, min. 44).

    Prima fază periculoasă a reprizei secunde îi aparţine lui Antoine Griezmann a cărui lovitură liberă este parată de Szczesny. Theo Hernandez recuperează la 20 de metri, dar şutul său trece pe lângă cadrul porţii.

    În minutul 56 Krychowiak a fost la un pas de aitogol, după ce a deviat un şut de al lui Mbappé, dar mingea a trecut cu noroc pe lângă poartă.

    Olivier Giroud marchează în minutul 57, din foarfecă, dar golul e anulat pentru un fault anterior al lui Varane.

    Mbappé a majorat scorul la 2-0, în minutul 74, cu un şut sub bară din marginea careului, sub privirile suspect de pasive ale fundaşilor polonezi.

    Kylian Mbappé devine astfel primul jucător din istorie care înscrie 8 goluri la Cupa Mondială înainte de a împlini 24 de ani.

    Francezul nu se opreşte însă aici, el reuşind să marcheze o dublă, pentru 3-0, în minutul 90+1, cu un şut din aproximativ aceeaşi poziţie, dar la colţul opus. Pentru Mbappé a fost al 33-lea gol pentru naţională, în 63 de selecţii.

    Meciul s-a încheiat cu golul lui Lewandowski, din penalty, reuşit din a doua încercare, în al 9-lea minut suplimentar de joc.

    Franţa obţine calificarea în sferturile de finală şi îşi aşteaptă adversara ce a fi stabilită duminică seara, în confruntarea dintre Anglia şi Senegal.

  • Cupa Mondială din Qatar: Polonia învinge Arabia Saudită şi urcă pe primul loc în grupă

    Polonia a învins sâmbătă Arabia Saudită şi a urcat pe primul loc în grupa C de la Cupa Mondială de fotbal din Qatar.

    Polonia a câştigat cu 2-0, la pauză 1-0, partida cu Arabia Saudită din grupa C. Mijlocaşul polonez Piotr Zielinski a deschis scorul în minutul 39, iar arabul Salem Al Dawsari a ratat un penalti la finalul primei reprize. În repriza a doua polonezii au trimis de două ori în bară şi au reuşit să înscrie în minutul 82 prin atacantul Robert Lewandowski. Susţinuţi de numeroşi spectatori, jucătorii din Arabia Saudită au avut mai multe ocazii, dar nu au reuşit să înscrie aşa cum au făcut-o în partida cu argentinienii.

    În urma acestui rezultat, Polonia urcă pe primul loc în Grupa C cu 4 puncte în două partide. Arabia Saudită este pe locul doi cu 3 puncte tot din două partide.

    Următorul meci al grupei C se va disputa sâmbătă seara. Argentina şi Mexic se vor întâlni într-o partidă cu o miză mare deoarece în prima etapă, argentinienii au fost învinşi de Arabia Saudită, iar mexicanii au obţinut doar un punct în întâlnirea cu polonezii.

    În ultima etapă a grupei, cea în care vor fi stabilite echipele calificate în fazele eliminatorii ale competiţiei, vor fi meciurile Arabia Saudită-Mexic şi Argentina-Polonia.

  • Preşedintele Poloniei, concluzii despre racheta care a ucis doi oameni

    Racheta de apărare antiaeriană ucraineană a căzut în Polonia, dar Rusia este de vină, este concluzia şefului de stat, conform The Kyiv Independent.
     
    „La început, au existat informaţii despre două rachete, dar, în timpul anchetei, resturile unei a doua rachete nu au fost însă găsite pe teritoriul Poloniei” a spus el, într-o aparentă referire la racheta ruşilor care a fost lovită de cea ucraineană. „A existat cu siguranţă o a doua rachetă. Dar a căzut pe teritoriul ucrainean, nu pe teritoriul polonez”, mai transmite sursa citată.
     
    Pe 15 noiembrie, în timpul unui atac masiv al Rusiei împotriva Ucrainei la nivel naţional, o explozie a ucis două persoane în Przewodow, la aproximativ şase kilometri vest de graniţa ucraineană. 

  • Apare un nou lanţ de magazine în România. Când îşi deschide noul retailer primul magazin în ţara noastră

    Retailerul irlandez Primark va inaugura pe 15 decembrie primul magazin din România, în centrul comercial ParkLake, urmând ca a doua unitate să fie deschisă anul viitor în AFI Cotroceni.

    România este cea de-a 15-a piaţă pe care este prezentă reţeaua de magazine, fiind o continuare a planurilor de extindere în Europa Centrală şi de Est, unde este deja prezentă în Polonia, Republica Cehă şi Slovenia.

    Noul magazin va crea 290 de locuri de muncă, o serie de joburi cu jumătate sau normă întreagă fiind încă disponibile, inclusiv posturi de asistent retail la Primark, dar şi posturi de conducere.  

    Primark ParkLake va avea o suprafaţă de 3.735 mp, împărţită pe două etaje. Multe din gamele de îmbrăcăminte prezente fac parte din marca proprie, Primark Cares.

    Aproape 40% din hainele Primark sunt realizate din materiale reciclabile sau provenite din surse mai sustenabile, iar retailerul de modă s-a angajat să producă astfel 100% din gama de îmbrăcăminte până în 2030.

    „Aşteptăm cu nerăbdare să îi primim pe clienţi în minunatul magazin din România într-o zi care va marca un moment de mare bucurie pentru compania noastră, lansarea pe cea de-a patra piaţă în Europa Centrală şi de Est şi pe cea de-a 15-a piaţă la nivel global. Avem planuri de dezvoltare ambiţioase în ECE şi anunţul de astăzi este primul pas în România – vor urma mulţi alţii. Magazinul este aproape gata, aşa că suntem foarte încântaţi să ne deschidem porţile luna viitoare şi să îi cunoaştem pe noii noştri clienţi din România.”, a spus Maciej Podwojski, Director Vânzări, Europa Centrală şi de Est, Primark.

    În prezent, retailerul are un magazin în Slovenia, două magazine în Cehia şi trei magazine în Polonia, cu planuri să deschidă încă trei magazine în Polonia până la sfârşitul anului 2023. Planurile ambiţioase ale Primark includ şi lansarea retailerului pe cea de-a 16-a piaţă în 2023, în capitala slovacă Bratislava, amprenta totală din ECE ajungând astfel la 12 magazine pe cinci pieţe.

    Primark vine pe piaţă cu un mo­del de business într-o anumită măsură diferit de cel al jucătorilor existenţi. Retailerul de modă din Irlanda este cunoscut pentru magazinele sale de mari dimensiuni, uneori aproape cât un hipermarket, şi pentru preţurile mici.

    Retailerul va ataca segmentul preţurilor mici, urmând a deschide magazine pe suprafaţă foarte mare, de până la 5.000 mp, cât un hipermarket, cu 30-40 de case de marcat şi alte câteva zeci de cabine de probă

     

  • Medvedev, declaraţie incisivă după incidentul din Polonia: „Occidentul se apropie de un război mondial”

    Fostul preşedinte rus şi aliat pe termen lung al lui Vladimir Putin, Dmitri Medvedev, a declarat că explozia de pe teritoriul polonez arată că Occidentul se apropie de un nou război mondial.

    „Incidentul cu presupusa „lovitură cu rachetă” ucraineană asupra unei ferme poloneze dovedeşte un singur lucru: purtând un război hibrid împotriva Rusiei, Occidentul se apropie de un război mondial”, a scris Medvedev pe Twitter.

    Într-o altă evoluţie separată din această dimineaţă, Ministerul rus de Externe a repetat pe Telegram o afirmaţie a misiunii sale pe lângă Uniunea Europeană potrivit căreia un anunţ privind noi iniţiative de antrenament pentru forţele ucrainene sub drapelul UE „arată agavarea” şi marchează „un alt pas pentru a spori implicarea UE în conflictul din Ucraina”.

     

     

  • Surse AP: Racheta căzută în Polonia, lansată de forţele ucrainene împotriva unei rachete ruseşti

    Agenţia Associated Press citează trei oficiali americani care afirmă că o evaluare preliminară sugerează că racheta care a lovit Polonia a fost lansată de forţele ucrainene împotriva unei rachete ruseşti care se apropia.

    Oficialii, care nu sunt autorizaţi să discute public despre acest subiect, au vorbit cu AP sub rezerva anonimatului.

    Anterior, marţi, preşedintele Biden a declarat că este „puţin probabil” ca racheta care a lovit Polonia să fi fost lansată din Rusia.

    Racheta a căzut în satul Przedwodow, în apropiere de graniţa cu Ucraina, provocând moartea a două persoane.

    Autorităţile ucrainene au raportat marţi lovituri aeriene ruseşti în întreaga ţară, de la est la vest, inclusiv atacuri în Kiev care au lovit clădiri rezidenţiale. Au fost semnalate în ţară şi atacuri asupra unor instalaţii energetice care au lăsat fără curent electric zone mari.

    Atacurile ruseşti vin după ce Ucraina a înregistrat unul dintre cele mai mari succese militare de până acum – recucerirea, săptămâna trecută, a oraşului Herson din sudul ţării.

  • Stoltenberg i-a convocat pe ambasadorii statelor NATO pe tema incidentului din Polonia

    Secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, va organiza miercuri o reuniune de urgenţă cu ambasadorii statelor membre NATO pe tema incidentului din sud-estul Poloniei.

    Va fi organizată o reuniune de urgenţă miercuri dimineaţă, la Bruxelles, pentru a discuta despre acest “incident tragic”, a declarat Oana Lungescu, purtătoarea de cuvânt a NATO, citată de postul de televiziune CNN.

    Guvernul de la Varşovia a confirmat căderea unei rachete ruseşti pe teritoriul Poloniei, în apropierea frontierei cu Ucraina, precizând că a fost convocat pentru explicaţii ambasadorul Rusiei. “A căzut o rachetă de fabricaţie rusă în localitatea Przewodów, omorând doi cetăţeni polonezi”, a declarat în cursul nopţii de marţi spre miercuri Lukasz Jasina, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe de la Varşovia.

    Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a declarat pentru postul de televiziune CNN că nu are informaţii despre incidentul din Polonia. Ministerul rus al Apărării a negat, marţi seară, informaţiile potrivit cărora rachete ale armatei ruse ar fi căzut pe teritoriul Poloniei, denunţând o “provocare” menită să amplifice conflictul din Ucraina.

    Preşedintele Joseph Biden i-a oferit asigurări preşedintelui Poloniei, Andrzej Duda, că Statele Unite susţin în totalitate Polonia şi NATO şi vor oferi asistenţă pe durata investigaţiei în cazul incidentului produs în sud-estul ţării.