BusinessMagazin

Tag: politica

  • Boris Johnson nu pare să vrea să demisioneze şi l-a demis pe Michael Gove, în contextul amplificării crizei

    Premierul britanic, Boris Johnson, nu pare să intenţioneze să demisioneze şi, pe fondul amplificării presiunilor în Partidul Conservator în sensul retragerii sale din funcţie, l-a demis pe Michel Gove, ministrul Egalităţii, Locuinţelor şi Comunităţilor, un membru influent al formaţiunii politice.

    În contextul crizei politice de la Londra, Downing Street a confirmat, miercuri seară, demiterea lui Michael Gove, un membru influent al Partidului Conservator (centru-dreapta), din funcţia de ministru al Egalităţii, Locuinţelor şi Comunităţilor. Decizia de a-l demite pe Michael Gove a fost anunţată în timp ce o delegaţie de miniştri s-a deplasat la biroul lui Boris Johnson pentru a-i cere să demisioneze.

    În ultimele 24 de ore, zeci de oficiali guvernamentali şi-au dat demisiile, distanţându-se de premierul Boris Johnson. Primii care au demisionat au fost ministrul Sănătăţii, Sajid Javid, şi ministrul de Finanţe, Rishi Sunak, după care au urmat zeci de oficiali guvernamentali, în principal secretari de stat.

    Premierul Boris Johnson a obţinut cu greu un vot de încredere în Partidul Conservator în iunie, pe fondul criticilor privind organizarea unor petreceri în birouri guvernamentale, în timpul pandemiei, prin încălcarea regulilor antiepidemice. În ultimele zile, presiunile s-au intensificat, în condiţiile în care Boris Johnson este acuzat că l-a promovat pe deputatul Chris Pincher în funcţia de adjunct al grupului parlamentar conservator, deşi acesta este vizat de o anchetă privind presupuse agresiuni sexuale.

    În plus, miercuri, în cursul audierii în Parlament, premierul Boris Johnson a părut să confirme că în 2018, în timp ce era ministru de Externe, s-a întâlnit singur, fără a fi însoţit de alţi oficiali, cu Alexander Lebedev, un fost agent KGB care are legături cu preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, şi care este proprietarul publicaţiilor The Evening Standard şi The Independent. Întrebat dacă a avut vreo întâlnire privată în 2018 cu oligarhul rus Alexander Lebedev, Boris Johnson a declarat că nu îşi mai aminteşte exact, dar a părut să confirme. “Cred că probabil m-am întâlnit, dar trebuie să verific. M-am întâlnit cu el de câteva ori, dacă a fost când eram ministru de Externe, atunci, da”, a admis Boris Johnson.

    Această dezvăluire este de fapt “foarte gravă”, a declarat Nick Timothy, fost şef de cabinet la Downing Street, citat de Sky News.

    În pofida intensificării presiunilor, premierul Boris Johnson nu pare să intenţioneze să demisioneze. “Nu va fi scos pupitrul la Downing Street 10 în această seară. Premierul continuă să lupte”, a declarat un oficial guvernamental. Premierul le-a explicat miniştrilor că vrea să continue aplicarea politicilor destinate îmbunătăţirii situaţiei economice.

    În Parlament, Boris Johnson a subliniat că nu intenţionează să demisioneze. Întrebat dacă este îmcrezător că va rămâne prim-ministru, el a răspuns: “Sigur”. De asemenea, Boris Johnson a exclus varianta convocării alegerilor parlamentare anticipate. “Sigur că exclud această opţiune. Cea mai apropiată dată a alegerilor este peste doi ani, în 2024, cred că este cel mai probabil termen pentru alegeri. Avem sarcini colosale şi avem un volum uriaş de treburi. Vom continua să ne facem treaba”, a afirmat Boris Johnson.

    Liz Truss, actualul ministru de Externe, a declarat că nu este momentul să demisioneze. Ea este considerată o potenţială succesoare a lui Boris Johnson în funcţiile de lider al Partidului Conservator şi de prim-ministru.

    Partidul Laburist (centru-stânga) şi Partidul Liberal-Democrat (social-liberal), aflate în opoziţie, cer convocarea imediată a alegerilor anticipate.

    Comitetul 1922, un organism al Partidului Conservator, intenţionează să modifice peste câteva zile regulamentul intern pentru a permite depunerea cu rapiditate a unei noi moţiuni de cenzură împotriva premierului Boris Johnson.

  • Moţiune de cenzură contra Guvernului din Franţa, după eşecul electoral suferit de alianţa lui Macron

    – continuă –

  • Donald Trump sugerează că l-ar vrea pe Ron DeSantis candidat pentru postul de vicepreşedinte în 2024

    Întrebat într-un interviu acordat postului Newsmax despre posibilitatea de a candida în tandem cu Ron DeSantis în scrutinul prezidenţial din 2024, Donald Trump a declarat că are o relaţie foarte bună cu actualul guvernator al statului Florida.

    “Mă înţeleg bine cu el. Eu am fost foarte mult responsabil de succesul lui, l-am susţinut şi a avut o ascensiune rapidă”, a afirmat fostul preşedinte al SUA.

    Donald Trump a semnalat în mai multe rânduri intenţia de a candida pentru funcţia de preşedinte al SUA în scrutinul prezidenţial din 2024. Însă numele lui Ron DeSantis este vehiculat ca posibil contracandidat al lui Donald Trump în scrutinul intern pentru desemnarea candidatului Partidului Republican în alegerile prezidenţiale.

    În discuţii private, Donald Trump s-a declarat nemulţumit în legătură cu ambiţiile politice ale lui Ron DeSantis. La nivel public, atât Donald Trump, cât şi Ron DeSantis au declarat că au o relaţie foarte bună. În aprilie, au fost văzuţi vorbind la o nuntă desfăşurată în staţiunea Mar-a-Lago din Palm Beach (Florida).

  • Rezultate oficiale:Macron nu va avea majoritate parlamentară, reformele riscă să fie blocate

    Alianţa Împreună! (centru), care îl susţine pe preşedintele Emmanuel Macron, s-a clasat pe primul loc în scrutinul parlamentar din Franţa, dar nu va avea majoritate, astfel că Guvernul instalat recent ar putea fi schimbat, iar reformele probabil vor fi blocate.

    Alianţa Împreună! (centru) a obţinut 245 de locuri în Adunarea Naţională, Camera inferioară a Parlamentului de la Paris, care are în total 577 de membri. Formaţiunea politică proprezidenţială se situează astfel sub pragul majorităţii de 289 de locuri, potrivit rezultatelor anunţate în cursul nopţii de duminică spre luni de Ministerul francez de Interne. Până acum, coaliţia proprezidenţială avea majoritate în Adunarea Naţională.

    Coaliţia de stânga Noua Uniune Populară Ecologică şi Socială (NUPES), condusă de Jean-Luc Mélenchon, a obţinut 131 de locuri, iar formaţiunea de extremă-dreapta Mobilizarea Naţională (RN), a fostei candidate la preşedinţie Marine Le Pen, 89 de locuri. Partidul Republicanii (LR, centru-dreapta) va avea 61 de membri în Adunarea Naţională.

    Rezultatul scrutinului parlamentar va bloca avântul preşedintelui Emmanuel Macron, care a obţinut acum două luni un nou mandat. Guvernul Elisabeth Borne, instalat de preşedintele Macron imediat după victoria prezidenţială, riscă să fie schimbat rapid, iar unii aliaţi ai liderului de la Palatul Élysée evocă ideea dizolvării Parlamentului şi convocării unui nou scrutin parlamentar peste un an.

    “Această situaţie reprezintă un risc pentru ţara noastră, ţinând cont de provocările cu care se confruntăm pe plan naţional şi internaţional. Vom depune eforturi începând de mâine pentru a construi o majoritate parlamentară”, a afirmat premierul Elisabeth Borne, potrivit BBC News.

    Jean-Luc Mélenchon, liderul Coaliţiei de stânga Noua Uniune Populară Ecologică şi Socială (NUPES), precum şi politicianul de extremă-dreapta Marine Le Pen au salutat rezultatul scrutinului.

    “Emmanuel Macron se confruntă cu riscul paraliziei politice”, titrează cotidianul Le Monde. “Coaliţia prezidenţială este departe de majoritatea absolută, un scenariu de coşmar pentru Emmanuel Macron, care ajunge în incapacitatea de a putea aplica proiectele politice”, notează cotidianul Le Monde.

    Politicieni din cadrul coaliţiei proprezidenţiale se tem de o “paralizie” politică totală şi evocă ideea dizolvării Parlamentului şi convocării alegerilor parlamentare anticipate peste un an, dacă preşedintele Macron nu va reuşi să construiască între timp o majoritate parlamentară.

    “Alegeri legislative 2022: Emmanuel Macron se confruntă cu testul Franţei neguvernabile. Învins la urne, preşedintele nu are majoritate în Adunarea Naţională. Stânga radicală intră în forţă în Parlament, iar formaţiunea Mobilizarea Naţională (RN) creează surpriza, obţinând 89 de locuri”, comentează, la rândul său, cotidianul Le Figaro.

  • Liderul opoziţiei consideră că votul în favoarea lui Boris Johnson este ignorarea cetăţenilor

    “În această seară, Partidul Conservator a avut de luat o decizie: fie să demonstreze că au coloană vertebrală, fie să îl susţină pe Boris Johnson. Publicul britanic s-a săturat de un prim-ministru care face tot felul de promisiuni, dar nu are niciun rezultat”, a declarat sir Keir Starmer, citat de Sky News.

    “Deputaţii conservatori au decis în această seară: au ignorat publicul britanic şi s-au legat strâns ei şi întregul partid în jurul lui Boris Johnson şi în jurul a tot ceea ce reprezintă el”, a acuzat Keir Starmer.

    Premierul Boris Johnson a obţinut 211 voturi favorabile şi 148 de voturi împotrivă în rândul deputaţilor Partidului Conservator, astfel că rămâne preşedinte al formaţiunii politice şi prim-ministru.

  • Rusia susţine că va obţine profituri „semnificativ” mai mari din exporturile de energie în 2022 ca urmare a politicilor impuse de Occident

    Rusia a declarat că se aşteaptă la o creştere a profiturilor din exporturile de energie în acest an, pe fondul majorării preţurilor ca urmare a politicilor impuse de Occident, scrie Business Insider.

    „Având în vedere nivelul preţurilor, profund influenţat de politicile Occidentului, putem afirma că nu am suferit pierderi bugetare”, a declarat sâmbătă ministrul rus de externe Serghei Lavrov către un post de televiziune bosniac, potrivit unei transcrieri oficiale.

    „Dimpotrivă, anul acesta vom creşte semnificativ profiturile din exportul resurselor noastre energetice”, a continuat Lavrov, conform unei traduceri Reuters.

    Rusia a fost lovită de sancţiuni din ce în ce mai aspre de când a invadat Ucraina – cu toate acestea, Moscova ar putea încasa încă 800 de milioane de dolari pe zi din veniturile din petrol şi gaze în acest an, pe fondul creşterii preţurilor la energie, potrivit unui raport Bloomberg Economics de săptămâna trecută. Creşterea preţurilor la energie ar putea aduce vânzările de petrol şi gaze ale Rusiei la 285 de miliarde de dolari în acest an, conform Bloomberg. Situaţia în cauză reprezintă o creştere cu 20% faţă de încasările de 235,6 miliarde de dolari ale ţării din petrol şi gaze în 2021.

    Regimul preşedintelui Vladimir Putin a rezistat până acum, deoarece preţurile petrolului au crescut cu aproximativ 50% în acest an şi se tranzacţionează la maximul valorii din ultimii 13 ani din cauza aprovizionării limitate care a precedat războiul şi a unei redresări puternice a cererii pe măsură ce pandemia se atenuează. Războiul din Ucraina se adaugă preocupărilor legate de aprovizionare, deoarece Rusia, aspru sancţionată, reprezintă unul dintre cei mai mari producători de energie la nivel mondial.

    La 30 mai, UE a fost de acord ca până la sfârşitul anului în curs să reducă cu 90% importul de petrol rusesc către bloc – dar unele ţări din grup, inclusiv Germania, cea mai mare economie a Europei, continuă să fie puternic dependente de gazul rusesc.

    Ţări precum China şi India cumpără, de asemenea, petrol rusesc la preţ redus, subminând şi mai mult sancţiunile internaţionale.

    „În pofida sancţiunilor, există o cerere încă robustă pentru petrolul rusesc… avem pieţe alternative de desfăşurare, unde deja creştem vânzările”, a spus Lavrov, pentru Reuters.

  • Iulian Anghel, ZF: Leul cu breton şi de ce să nu-l umilim pe Vladimir Putin

    Nişte îngrijitori de la un parc zoo din China sunt anchetaţi pentru că ar fi tuns un leu şi i-au făcut breton. Ştirea care poate amuza şi fotografia cu leul “coafat” este pe toate reţele sociale, cu o simpla căutare o găsiţi pe YouTube. “Trebuia să-i facă permanent” râde cineva pe o reţea de socializare.

    Şi, neavând ce vorbi mari sofisticăreli,  râdeam şi eu cu un prieten de tunsul cu breton pentru că mama mă tundea, când eram mic, doar “zero în spate şi în faţă cu breton”. Şi râdeam şi eu cu prietenul meu: “Ai văzut leul cu breton?” Rade un pic el, apoi se opreşte: “Dar stai aşa, leul nu a zis nimic?”

    Am ridicat din umeri pentru că nu vorbisem cu leul ca să ştiu dacă i-a plăcut sau nu noua frizură. M-am tot gândit apoi: chiar aşa, cum tunzi un leu, cu breton?

    Când oamenii sunt ţinuţi în cuşti, de la naştere, ei cred că aceasta este starea naturală a fiinţei lor. Pentru că ei nu au cunoscut altceva decât sclavia. Poate nu le place când sunt tunşi cu breton, dar ei nu ştiu că se poate şi altfel.

    Când am cititi „Fenomenologia spiritului” a lui Hegel – predat şi azi pe larg în şcolile de filosofie – , am rămas înmărmurit. El susţine, nici mai mult nici mai puţin, că unii s-au născut sclavi şi alţii stăpâni şi nu pentru că s-ar fi născut din familii de sclavi sau de stăpâni, ci s-au născut aşa de la începutul lumilor. Hegel este, cred unii istorici, o temelie a nazismului care, pe urmele lui, a susţinut că există „popoare superioare” şi „popoare inferioare”. Primele sunt „stăpânii”, cele din urmă „sclavii”. Aşa că popoarele din urmă, fie trebuie eliminate, fie trebuie puse la jug. Ce diferenţă imensă de judecată faţă de Rousseau care scrie că, la început, toţi am fost egali. Şi-l amintesc aici pentru că, dacă Hegel ar fi o piatră de temelie a nazismului, Rousseau este o piatră de temelie a comunismului.

    Dar Hegel mai zice ceva. El susţine că toată această luptă dintre stăpân şi sclav s-a încheiat odată cu Revoluţia Franceză.

    Faptul că doi filosofi sunt la temelia a două regimuri criminale arată cât de puternice sunt cuvintele.

    Este greu de suportat, prin urmare, să asculţi un preşedinte al Franţei (Macron) care spune senin că Rusia – care, sub Vladimir Putin, a ajuns un stat nazist –  „nu trebuie umilită” în războiul din Ucraina. Cum adică? Rusia este agresorul. Există o literatură de specialitate ce spune că „marile puteri” nu trebuie umilite pentru că devin şi mai agresive. Dar ce pot face ţările care descoperă că există o lume şi dincolo de cuşcă? Este cazul Ucrainei.

    Îmi place Rilke şi citez una din poeziile lui. Scrie el despre o panteră închisă într-o cuşcă:

    “Privirea ei de gratii atâta s-a lovit,

    Încât în ea nimic nu mai păstrează.

    Şi parcă mii de gratii tot trec necontenit

    Şi după gratii lumea încetează.

    Al paşilor puternic mers mărunt

    Ce-ntr-un minuscul cerc se învârteşte,

    E ca un dans al forţei în jurul unui punct

    În care-o ameţită voinţă s-odihneşte.

    Dar valul ochiului, din când în când, se-nalţă.

    O imagine pătrunde,

    Prin liniştea-ncordată a trupului trecând,

    Şi piere-n golulul inimii profunde.”

    De-a lungul istoriei lor, ucrainenii au fost ba în cuşca Lituaniei, ba în cuşca Poloniei, ba în cea a Rusiei. Ei bine, Ucraina a înţeles acum că există o viaţă şi dincolo de gratii. Şi nu mai vrea să fie tunsă cu breton. Poţi tunde cu breton un leu aflat într-o cuşcă, dar nu poţi s-o faci cu un leu dintr-o savană, dacă nu-l omori mai întâi. Aceasta este diferenţa dintre sclavie şi libertate.

    Şi să vii tu, marele Macron, mare moştenitor al Revoluţiei Franceze, şi să spui că “Rusia nu trebuie umilită” – în vreme ce Rusia omoară şi distruge mii de vieţi în Ucraina, nenoroceşte milioane de destine –  este o mizerie.

  • Politica Chinei de interzicere a călătoriilor peste graniţe, un semnal sumbru post-Covid pentru chinezi şi economia mondială

    Au trecut mai bine de doi ani de când ţările au început să-şi închidă graniţele pentru vizitatori pentru a opri răspândirea Covid. Acum, China, care se confruntă cu cea mai accelerată răspândire a virusului, încearcă o nouă tactică: călătoriile „nenecesare“ ale cetăţenilor chinezi peste graniţe vor fi de asemenea restricţionate, pentru ca locuitorii să nu aducă virusul acasă din străi­nătate.

    Politica va îngreuna de asemenea obţinerea paşapoartelor şi altor documente de călătorie.

    E posibil ca aceste măsuri temporare să fie ridicate când China va decide că virusul nu mai reprezintă o ameninţare. Însă decizia recentă a ţării de anulare a evenimentelor sportive interna­ţionale programate pentru mijlocul anului viitor implică faptul că acest lucru nu se va întâmpla anul viitor. Temerile în creştere ale guvernului privitoare la exodul talentelor şi capitalului din China sugerează că reglementările, într-o anumită formă, vor fi menţinute probabil mult mai mult şi vor deveni un fel de normal nou, restricţionat.

    Consecinţele pentru China şi lumea întreagă vor fi profunde, scrie Adam Minter, editorialist Bloomberg.

    Înainte de pandemie, turismul şi sectorul de travel reprezentau peste 10% din PIB-ul mondial, şi nicio ţară nu trimitea mai mulţi călători peste graniţe decât China. Un declin pe termen lung ar devasta companiile şi economiile care au ajuns să depindă de ei. O generaţie chineză mai tânără, curioasă, crescută cu călătoriile ar fi izolată, cu aşteptările şi nivelul de trai reduse.

    Transformările politice din secolul trecut ce au dat naştere Chinei moderne nu au oferit multe oportunităţi pentru călătorii internaţionale. Însă acest lucru a început să se schimbe în anii ‘80, deşi temerile privind influenţele externe nu au dispărut niciodată în totalitate.

    În următoarele trei decenii, turismul extern al Chinei a crescut odată cu economia. Iar vizitatorii chinezi şi banii lor au transformat destinaţii întregi. Turiştii chinezi s-au schimbat de asemenea. Cândva, o călătorie peste graniţe era un lux, însă mai apoi a devenit ceva accesibil pentru chinezii din clasa de mijloc.

    Covid-ul a perturbat acest boom. În 2021, doar 8,5 milioane de călători chinezi au plecat peste graniţe, în scădere cu peste 95% faţă de valul de dinaintea pandemiei. Cele 255 miliarde $ cheltuite de aceştia peste graniţe în 2019 au dispărut în mare parte, afectând economiile dependente de turism.

    La nivel mondial, destinaţii, hoteluri, companii aeriene şi alte servicii de travel resimt o durere similară şi se întreabă când, dacă vreodată, China va permite cetăţenilor săi să călătorească peste graniţe din nou.

    Chiar dacă restricţiile noi vor expira în cele din urmă, poate la finalul anului 2023, daunele vor fi totuşi severe, în opinia editorialistului Bloomberg.

    Destinaţiile internaţionale vor suferi pierderi de miliarde de dolari, în timp ce tinerii chinezi, puternic afectaţi de lockdown-uri fără sfârşit şi orizonturi din ce în ce mai restrânse, va trebui să se împace cu nou an sumbru, sau doi, fără libertatea de mişcare de care ajunseseră să se bucure.

     

  • Boris Johnson, supus unor noi presiuni să demisioneze din cauza petrecerilor din pandemie

    Un deputat din cadrul Partidului Conservator a depus, vineri, o cerere de moţiune de cenzură împotriva Guvernului Boris Johnson, iar altul a demisionat din cadrul Ministerului britanic de Interne, în contextul amplificării presiunilor din cauza petrecerilor organizate în pandemie.

    Bob Neill, preşedintele Comisiei Juridice din Camera Comunelor, a declarat că raportul privind petrecerile organizate în sedii guvernamentale arată “un tip inacceptabil de comportament” pe durata restricţiilor antiepidemice, subliniind că explicaţiile premierului Boris Johnson nu par credibile.

    “Încrederea este cea mai importantă în politică, dar aceste evenimente au subminat încrederea nu doar în funcţia de prim-ministru, ci şi în procesul politic. Pentru a reconstrui încrederea şi a trece mai departe, este necesară o schimbare de conducere”, a argumentat Bob Neill, citat de agenţia Reuters.

    Un alt politician conservator, Paul Holmes, a demisionat din funcţia de asistent al ministrului de Interne. “Îmi este clară neîncrederea profundă atât în Guvern, cât şi în Partidul Conservator generată de aceste evenimente”, a afirmat Holmes.

    Mai mulţi parlamentari conservatori au anunţat în ultimele zile că au cerut demisia premierului Boris Johnson. Moţiunea de cenzură va fi iniţiată doar dacă în Comitetul 1992 din cadrul Partidului Conservator vor fi primite 54 de solicitări în acest sens. Cererile sunt confidenţiale, astfel că doar preşedintele Comitetului 1922 ştie câte au fost primite până acum.

  • Boris Johnson susţine că este “îngrozit” de concluziile privind petrecerile, dar nu vrea să demisioneze

    “Sunt la fel de surprins şi dezamăgit ca oricine altcineva din Camera Comunelor în legătură cu aceste dezvăluiri; sunt îngrozit de anumite tipuri de comportament”, a declarat Boris Johnson, potrivit cotidianului The Guardian.

    Premierul britanic insistat că petrecerile organizate prin încălcarea regulilor antiepidemice au fost foarte rare, “doar opt în 600 de zile”.

    Un raport oficial elaborat de Susan Gray, secretar adjunct al Biroului Cabinetului britanic, a stabilit că Guvernul Boris Johnson “a eşuat în mod grav” în respectarea normelor. “Oricare au fost intenţiile, ceea ce s-a întâmplat la aceste evenimente şi modul în care s-au desfăşurat nu au fost în concordanţă cu reglementările anti-COVID din acea perioadă. Permiterea presiunilor asupra unor oficiali şi consilieri, unele atitudini au fost incompatibile cu reglementările”, arată raportul prezentat miercuri de Susan Gray, conform cotidianului The Guardian.

    Premierul Boris Johnson a fost amendat recent de Poliţia londoneză în cadrul investigaţiilor privind petreceri organizate în sedii guvernamentale în timpul pandemiei, iar opoziţia laburistă îi cere demisia.

    Boris Johnson a negat iniţial că ar fi fost încălcate regulile antiepidemice, iar ulterior a argumentat că nu şi-a dat seama că s-a întâmplat acest lucru. Oficlaii de la Downing Street au negat că Boris Johnson ar fi indus în eroare Parlamentul în mod intenţionat.

    Numeroşi consilieri ai premierului Boris Johnson au demisionat în februarie pe fondul presiunilor politice apărute din cauza petrecerilor organizate în 2020 şi 2021 în birouri guvernamentale prin încălcarea normelor antiepidemice.