Primarul, consilierii locali, cei judeţeni, preşedintele Consiliului Judeţean, deputatul şi senatorul din circumscripţie se vor alege fiecare cu câte o ştampilă pe buletinul de vot în acest an. Şi pentru că două drumuri la secţia de votare erau prea multe, Guvernul Boc şi-a angajat răspunderea la mijlocul lunii decembrie în faţa Parlamentului pentru proiectul de lege privind comasarea alegerilor locale cu cele parlamentare. Alegerile trebuia să se desfăşoare în iunie şi, respectiv, noiembrie, însă comasarea a fost motivată de oficialii guvernamentali prin presupunerea că oamenii se vor prezenta la alegeri în număr mai mare, dacă cele două au fost lipite, dar şi prin economii la bugetul de stat de 20 de milioane de euro.
Argumentele nu stau în picioare câtă vreme Franţa are alegeri de patru ori în numai două luni în 2012, iar suma economisită prin comasare reprezintă mai puţin de jumătate din costul benzinei pe care ministerele o vor consuma în 2012, estimat la circa 45 de milioane de euro.
Oamenii de afaceri şi consultanţii chestionaţi de BUSINESS Magazin cad de acord că anul electoral va produce schimbări în societate, însă nu cu efecte atât de puternice ca la scrutinele anterioare. Avocatul Gabriel Zbârcea, managing partner al Ţuca Zbârcea & Asociaţii, speră în efecte pozitive, în sensul în care coaliţia de guvernare va finaliza proiecte începute, va începe altele tocmai din dorinţa de a demonstra că a făcut ceva până în luna noiembrie, când se estimează ziua alegerilor – “în bilanţul guvernării va da bine în poză”. Argumentele lui Zbârcea au în vedere şi criticile virulente ale reprezentanţilor Partidului Democrat Liberal la adresa Guvernului Tăriceanu legate de pomenile electorale din anul 2008, deci nu consideră că îşi mai pot permite să arunce cu bani fără noimă, doar ca să-şi atragă bunăvoinţa electorală, iar, în plus, “FMI nu doarme”.
Suportul Fondului Monetar Internaţional este adus în discuţie şi de către Bogdan Belciu, partener în cadrul PwC, care, alături de implementarea unor reforme, a ajutat la crearea unei stabilităţi ce se va menţine şi în 2012. Ne putem aştepta deci la o creştere, însă insuficient de mare pentru a avea un impact real în nivelul de trai al românilor – situaţia bugetară este în continuare sub presiunea veniturilor şi impune un echilibru bugetar crescut chiar şi într-un an electoral. Vasile Iuga, country managing partner al PwC România, priveşte şi înspre experienţa anilor electorali anteriori, de unde rezultă anumite temeri cu privire la menţinerea disciplinei fiscale în preajma alegerilor, tentaţii existând atât la nivel naţional, cât şi pe plan local. “Având în vedere însă ultimele declaraţii ale oficialilor români, precum şi monitorizarea FMI, putem spera că nu vor exista derapaje ale politicilor bugetare ca urmare a anului electoral”, anticipează Iuga. În ce priveşte schimbările de politici economice pe care alegerile le-ar putea aduce, el observă că situaţia externă tensionată, precum şi rigorile acordului cu FMI vor da autorităţilor române “puţin” spaţiu de manevră în politica economică şi fiscală.