Tag: piata de capital

  • Ce trebuia sa stii la inceputul anului ca sa-ti dublezi banii pe Bursa

    Unul dintre semnalele inceputului de an a fost statistica
    privind revenirea pe crestere a exporturilor (inca incepand cu luna
    noiembrie 2009), insa putini investitori s-ar fi incumetat sa
    investeasca in actiuni ale compani¬ilor exportatoare, majoritatea
    din industrie, care raportau printre cele mai mari scaderi ale
    afacerilor pe anul trecut. Cei care au facut-o, mizand pe faptul ca
    economiile dezvoltate din Vest isi vor reveni mai repede decat
    economia romaneasca, au obtinut castiguri semnificative.

    Unii brokeri recomandau la inceputul anului si actiuni din
    sectorul financiar sau din industria alimentara, insa acestea s-au
    dovedit un mar otravit pentru investitori.

    Detalii pe www.zf.ro.

  • Vanzarea pachetului detinut de stat la Petrom la BVB se amana pentru 2011

    “Suntem in procesul de selectie a intermediarilor. Speram sa
    finalizam pana la sfarsitul anului, iar apoi brokerul ne va
    consilia in privinta celui mai bun moment pentru vanzare”, a
    declarat pentru
    Bloomberg
    Claudiu Stafie, secretar de stat in Ministerul
    Economiei, precizand ca din momentul cand decizia va fi luata, va
    mai fi nevoie de cateva saptamani pentru a pregati documentele
    necesare vanzarii pe bursa a actiunilor.

    Fostul ministru al industriei, Adriean Videanu, avea in plan ca
    actiunea sa se incheie pana in luna septembrie. Videanu spunea in
    august ca statul va vinde inca din acest an pachetele minoritare la
    Petrom, Transelectrica si Transgaz, pentru ca in 2011 sa fie cotat
    un prim pachet din Romgaz, iar in 2012 sa urmeze Hidroenergetica si
    Electra, viitorii “campioni nationali” energetici a caror creare o
    avea in vedere Guvernul.

    Scoaterea la vanzare prin Bursa a participatiilor minoritare ale
    statului la marile companii energetice ar urma sa aiba dublu scop –
    sa atraga la buget bani ieftini care ar putea fi folositi pentru
    lucrari de infrastructura sau alte investitii finantate public si
    sa impulsioneze piata de capital.

    In ceea ce priveste Petrom, statul intentioneaza sa foloseasca
    toata suma pe care o va obtine pentru a participa la majorarea de
    capital initiata de proprietarul Petrom, grupul austriac OMV, in
    asa fel incat sa nu-si dilueze participatia, spunea Adriean
    Videanu. In primavara, AGA a aprobat o majorare de capital cu 600
    de milioane de euro care ar trebui sa aiba loc in decurs de un
    an.

    Seful OMV, Wolfgang Ruttenstorfer, declara in august ca va astepta
    decizia statului de a vinde o parte din cota sa de 20,6% din Petrom
    inainte de a initia o operatiune de majorare de capital. OMV detine
    51,01% din actiunile Petrom, statul (prin Ministerul Economiei)
    detine 20,6%, iar Fondul Proprietatea 20,1%.

  • Administratorul Fondului Proprietatea: “Vom investi in materii prime, petrol, gaze si energie electrica”

    Fondul Proprietatea, al carui administrator este Franklin
    Templeton, este diversificat, cu active importante din domeniul
    petrolier si energetic (Petrom, Romgaz, Transgaz, Transelectrica,
    Hidroelectrica si Nuclearelectrica), a afirmat Mobius, intr-o

    conferinta de presa
    sustinuta vineri la Tokyo.

    “Probabil vom investi cel mai puternic in materii prime, petrol,
    gaze si energie electrica”, a spus managerul, care gestioneaza
    active totale de circa 40 de miliarde de dolari pentru Franklin
    Templeton si este considerat un “guru” al pietelor emergente,
    predictiile si recomandarile sale fiind foarte mediatizate printre
    investitorii de profil.


    Activele de circa 4 miliarde de euro ale Fondului Proprietatea
    echivaleaza cu 20% din capitalizarea Bursei de Valori din
    Bucuresti, scrie Reuters.

    Dupa ce administratorul va primi acordul actionarilor pentru
    a-si prelua oficial atributiile, la data de 6 septembrie, listarea
    Fondului este prevazuta sa aiba loc mai intai la Bursa de la
    Bucuresti, inainte de sfarsitul anului, pentru ca ulterior sa aiba
    loc si listarea la Bursa din Londra.

  • Anca Dumitru va fi inlocuita de Valentin Ionescu la sefia Bursei de Valori

    “Eu am considerat ca am ocupat acest post interimar, iar acum,
    ca s-a ivit o persoana mai buna pentru conducerea BVB am renuntat
    la aceasta functie. Nu m-a obligat nimeni sa demisionez. Membrii
    Consiliului de Administratie au decis sa imi ofere postul de
    director general adjunct, iar eu am acceptat aceasta propunere”, a
    declarat Dumitru, care dupa 27 septembrie va deveni director
    general adjunct al Bursei.

    Valentin Ionescu are 38 ani si experienta atat pe piata de
    capital din Romania, cat si pe bursele din Praga si Viena. El a
    lucrat la mai multe banci de investitii si companii de brokeraj,
    precum Euroinvest Bank AG Viena si Wood & Company Financial
    Services a.s.. Momentan are un contract cu Erste Group Viena.

    Detalii pe www.mediafax.ro.

  • Semne rele pe Wall Street. Bursele scad, investitorii se tem de un al doilea val de recesiune

    Indicele Dow Jones al bursei din New York a cazut cu 189 de puncte, ajungand la
    10,271.71, iar S&P 500 a pierdut 2%. Indicele compozit Nasdaq a
    coborat cu 44 de puncte – o depreciere de 2%.

    Dupa ce in zilele precedente, profiturile bune anuntate de
    retele comerciale ca Wal-Mart, Home Depot sau Target au sustinut
    cresterea burselor, datele macro publicate joi i-au intors pe
    investitori la cea mai mare temere a lor – spectrul unui al doilea
    val de recesiune, sau in cel mai bun caz o incetinire substantiala
    a redresarii economice a SUA.

    Ultimul raport al Departamentului Muncii vorbeste de cresterea
    la cel mai mare nivel din ultimele noua luni a cererilor de intrare
    in somaj – e vorba de cei ce solicita pentru prima data ajutor de
    somaj: in ultima saptamana, numarul celor ramasi fara slujba a
    crescut neasteptat de mult, pentru a treia saptamana consecutiv,
    ajungand la 500.000, dupa ce saptamana trecuta
    era de 488.000. “Pragul psihologic de 500.000 este foarte dificil
    de suportat. Pentru ca poti uneori sa ignori o cifra mare si sa
    zici ‘in fine, e vorba doar de o saptamana’. Dar cand ai saptamana
    dupa saptamana cu cresteri, e clar vorba de o tendinta negativa”,
    afirma Tim Quinlan, economist la Wells Fargo.

    In acelasi timp, indexul principalilor indicatori economici,
    care masoara perspectiva performantei economice, a crescut in iulie
    abia cu 0,1%, desi analistii se asteptasera la 0,2%. In anumite
    zone, semnele rele au venit brutal: indicele activitatii economice
    masurat de Rezerva Federala din Philadelphia a ajuns la -7,7 in
    august, ceea ce indica o scadere a activitatii de productie in
    estul Pennsylvaniei, sudul statului New Jersey si Delaware, dupa ce
    analistii se asteptau la o valoare pozitiva de 7,5 a indicelui.

    “Stirile de azi despre economia americana au fost pur si simplu
    ingrozitoare”, a comentat Paul Ashworth, economist la Capital
    Economics, intr-o nota catre investitori. Semnificatia lor este
    aceea ca orice crestere de profit la o companie, de genul celor ce
    au miscat pietele in sus zilele trecute, nu are nici un sens atata
    vreme cat perspectiva economiei nu e buna, cat consumul si
    productia scad si somajul creste. “Toti banii din bilanturile
    companiilor nu inseamna nimic pentru consumatori, atata vreme cat
    firmele nu incep sa angajeze, cat nu se creeaza locuri de munca”,
    adauga Tim Quinlan.

    COMPANIILE NU MAI AU ANGAJATI DE CONCEDIAT

    Christian Tegllund Blaajberg, chief equity strategist la Saxo
    Bank, afirma intr-un comentariu remis BUSINESS Magazin ca nu va mai
    trece mult si actiunile insesi vor incepe sa scada, dintr-un motiv
    simplu: companiile incep sa-si epuizeze parghia restructurarii prin
    concedieri de personal, iar productivitatea incepe sa se reduca,
    “pentru ca angajatii nu pot fi mai productivi de atat”.

    Pe termen scurt, afirma Blaajberg, costul muncii va stagna,
    pentru ca nu poate fi stimulata productivitatea prin salarii mai
    mari fara a afecta marjele de profit ale companiilor si profitul pe
    actiune. Mai devreme sau mai tarziu insa, efectele acestei politici
    isi vor spune cuvantul: fie stagnarea veniturilor salariale “pune
    presiune asupra consumului viitor, fapt ce va duce, in final, la un
    nivel mai scazut al vanzarilor”, perpetuand astfel cercul vicios
    din economie, fie companiile se decis sa recurga la stimulente
    salariale pentru a creste productivitatea, ceea ce le va afecta
    profitul. In ambele cazuri, consecinta va fi deprecierea actiunilor
    la burse.

    Cat despre crearea de noi locuri de munca, despre care se
    vorbeste atat de mult de ambele parti ale Atlanticului, analistul
    Saxo Bank considera ca “Marea Recesiune a lasat in urma un nivel
    neobisnuit de ridicat al somajului, care nu pare sa arate semne de
    normalizare in urmatorii ani. De fapt, o serie de studii au
    demonstrat ca, pentru a atinge nivelurile dinainte de recesiune,
    este nevoie de inca 17 ani la nivelul estimat al cresterii
    locurilor de munca”.

  • Cele mai rentabile 10 domenii pentru investitorii in pietele emergente (GALERIE FOTO)

    Tim Seymour, managerul unui fond de investitii cu risc ridicat
    specializat pe pietele emergente si fondatorul portalului
    specializat EmergingMoney.com, apreciaza ca printre domeniile cu
    potential pentru investitori figureaza companii asiatice din
    telecom si internet, banci din America Latina, ca si “mini-imperii
    media” de genul Central European Media Enterprises (CME).


    Potrivit CNBC, principalii indici
    bursieri din cele patru tari din grupul BRIC – Brazilia, Rusia,
    India si China – au oferit in ultimul deceniu un randament mediu de
    525%, in timp ce indicele S&P 500 a scazut in aceeasi perioada.
    Iar daca recesiunea a schimbat intrucatva datele problemei,
    amatorii de risc si de castiguri mari au la dispozitie in
    continuare suficiente oportunitati.

    Conform ultimelor prognoze ale FMI, din iulie, cresterea PIB pe
    ansamblul economiilor emergente si al celor in curs de dezvoltare
    este asteptata sa fie tripla in acest an fata de cea a economiilor
    dezvoltate (6,8%, fata de 2,6%) si sa-si mentina superioritatea si
    la anul (6,4% fata de 2,4%).

  • Mark Mobius, Franklin Templeton: Temerea de un al doilea val al recesiunii este buna

    “Bancile centrale vor fi nevoite sa creasca masa monetara, ca sa
    previna lipsa de lichiditati, ceea ce este bine pentru piata
    globala, intrucat inseamna ca vor disponibili mai multi bani pentru
    plasamente”, a declarat pentru CNBC Mark
    Mobius, care este presedintele executiv al Templeton Emerging
    Markets Group, divizia pentru piete emergente a fondului de
    investitii Franklin Templeton, cu active in administrare de 34 de
    miliarde de dolari.

    Din punctul de vedere al oportunitatilor de investitii, Mobius
    s-a referit la companii din piete emergente considerate riscante,
    ca Pakistan, Thailanda sau Rusia, care au oferit pana acum
    castiguri bune investitorilor de portofoliu, alaturi de companiile
    chinezesti listate in Hong Kong sau pe alte piete. In schimb,
    Mobius considera ca o majorare prea rapida a numarului de oferte
    publice initiale ar putea duce la o scadere a pretului actiunilor
    pe pietele emergente: “Va exista o tendinta de scadere a preturilor
    de listare, pana la un punct in care investitorii vor considera ca
    deja nivelurile au ajuns prea jos”.

    De la inceputul anului, pe pietele emergente au fost atrase
    peste 90 de miliarde de dolari din oferte publice initiale,
    comparativ cu 89 de miliarde in tot anul 2009, a precizat
    Mobius.

    Franklin Templeton este administratorul desemnat al Fondului
    Proprietatea. Conform contractului de administrare, firma trebuie
    sa listeze la bursa Fondul Proprietatea in termen de 90 de zile de
    la preluarea administrarii. Daca AGA Fondului care ar urma sa
    aprobe preluarea administrarii ar avea loc in septembrie, atunci
    listarea ar putea avea loc in ianuarie 2011, conform lui Mark
    Mobius.

  • Horia Ciorcila de la Banca Transilvania, deferit justitiei pentru manipularea pietei de capital

    Procurorii Directiei de Investigare a Infractiunilor de
    Criminalitate Organizata si Terorism – Serviciul Teritorial Cluj au
    dispus trimiterea in judecata a lui Horia Ciorcila, presedintele
    Consiliului de Administratie al Bancii Transilvania, Claudiu Eugen
    Iuliu Silaghi, fost vicepresedinte al Consiliului de Administratie
    al Bancii Transilvania, Georgios Christofourou, director general al
    Bank Of Cyprus – Public Company Limited – Sucursala Romania,
    Anastasios Isaakidis, angajat al Bank Of Cyprus – Public Company
    Limited – Sucursala Romania, precum si a Mirelei Silaghi, Dorina
    Marioara Cojocaru, Sergiu Dan Dascal si a lui Radu Codrut Jurcovan,
    toti acuzati de manipulare a pietei de capital si spalare de
    bani.


    Cititi mai multe
    pe www.mediafax.ro

  • Sentimente vs. analize pe Bursa

    Tudor Chirila, solistul trupei Vama si actionar al Bursei de
    Valori Bucuresti (BVB), afirma ca ar vrea sa isi vanda actiunile la
    operatorul de piata pentru ca “am un «feeling» ca acum este
    momentul sa le vand”. Tot despre “feeling” vorbeste Adrian Rotaru,
    investitor in varsta de 31 de ani, explicand cum alege momentul de
    intrare in piata sau de achizitie a unei actiuni. Un «feeling» au
    avut si investitorii care s-au napustit asupra actiunilor
    SIF-urilor saptamana trecuta, cand a aparut stirea ca sefii
    SIF-urilor au fost invitati la Senat pentru a discuta cu
    reprezentantii Comisiei de Buget-Finante pe tema proiectului de
    lege privind eliminarea pragului de detinere. De la un plus de 5%,
    in preajma inceperii intalnirii, aprecierea indicelui BET-FI a
    coborat pana la 3% in inchiderea sedintei din 9 septembrie.

    In al doilea an de criza si primul de recesiune, asteptarile si
    emotiile provocate investitorilor de un eveniment, zvon, informatie
    sau stire au ajuns sa faca regulile jocului pe Bursa, in
    detrimentul rapoartelor de evaluare si analiza. Mai exact,
    intalnirea de miercurea trecuta dintre oficialii SIF-urilor si cei
    ai Senatului a crescut ritmul cardiac al investitorilor si i-a
    facut sa cumpere, chiar daca, in esenta, SIF-urile nu erau cu nimic
    mai valoroase decat in ziua precedenta. Investitori care nu au fost
    impresionati de numeroasele rapoarte in care analistii de
    investitii denumeau SIF-urile drept “subevaluate” si recomandau
    “cumparare” sau “consolidare”.

    “Putine sunt datile in care primeaza ratiunea pe Bursa. |n 2006,
    vestile ca se listeaza BCR au alimentat mari cresteri pe actiunile
    SIF-urilor, actionari la cea mai mare banca din sistem. Apoi in
    2007, anuntul ca activele SIF-urilor au ajuns la un miliard de euro
    a urcat din nou cotatiile. Anul trecut, vestile privind marile
    falimente bancare de peste ocean au adus panica si pe piata
    locala”, spune Nicolae Pascu, presedintele societatii de
    administrare a investitiilor STK Financial.In ultimele luni,
    SIF-urile au inregistrat cresteri considerabile, alimentate de
    speculatiile privind ridicarea pragului, care ar da teoretic
    posibilitatea unor investitori de calibru sa achizitioneze pachete
    de actiuni importante la cele cinci societati de investitii sau
    chiar sa preia controlul acestora. Un alt exemplu sunt actiunile
    combinatului chimic Amonil Slobozia (AMO), emitent care se afla in
    pragul colapsulului. Intr-o singura sedinta de tranzactionare,
    titlurile au trecut de la o corectie de 15% la un plus de 14%, in
    conditiile in care se speculeaza intens daca va fi sau nu inchis
    combinatul. Dupa anuntul executarii silite pentru o datorie de
    aproape 14 mil. euro, conducerea Amonil nu a publicat nicio
    alternativa de salvare. |n plus, actionarii combinatului chimic
    raman in continuare in anonimat.

    Pe emotie mizeaza si speculatorii, spune Mariu Veltan, director
    general adjunct al societatii de brokeraj Carpatica Invest.
    “Investitorii speculanti domina piata anul acesta. In plus, au
    reactii foarte puternice”, explica Veltan, care argumenteaza ca
    speculatorii au tendinta de a supradimensiona impactul stirilor.
    Acest lucru se intampla pentru ca sunt foarte conectati la piata si
    exagereaza pentru a obtine un profit mare intr-o perioada scurta de
    timp, de ordinul catorva zile sau saptamani. “Este foarte greu sa
    faci analize pentru perioade asa scurte timp, astfel ca emotiile
    sunt cele pe care se bazeaza speculatorii”, adauga Veltan.

  • Tanar, bogat si jucator la Bursa – GALERIE FOTO

    Cu peste 100.000 de investitori, bursa locala poate parea una dintre cele mai importante din regiune. Tranzactiile de doar cateva milioane de euro pe zi arata insa ca doar cateva mii dintre acesti investitori sunt activi, cea mai mare parte fiind in fapt “cuponari”, ajunsi la bursa in urma procesului de privatizare in masa din anii ‘90, cand cupoanele de privatizare au devenit actiuni la societati listate la Bursa de Valori.

    Cum arata acum cei care investesc la bursa si, mai ales, cine sunt cei care ar putea contribui la relansarea pietei? “Se poate incepe o investitie si cu un venit mediu de 500 euro pe luna. Din aceasta suma, aproximativ 10% se pot duce lunar spre bursa; nu e mult, dar este un inceput”, este de parere Nicolae Pascu, presedintele societatii de administrare STK Financial. “Bursa este deschisa pentru oricine. Tehnic, nu exista bariere legate de venituri, practic insa, se poate vorbi despre investitii incepand de la venituri lunare de cel putin 500 euro”, spune si Razvan Pasol, presedintele societatii de brokeraj Intercapital Invest.

    Poate mai importante decat veniturile sunt economiile viitorului investitor – mai exact, banii de care un investitor se poate dispensa pentru o perioada de cel putin un an sau doi, pentru care nu are facute planuri si, mai ales, banii pe care isi poate permite sa ii piarda. Validitatea acestei ultime afirmatii a fost confirmata de actuala criza financiara, care a dus la o scadere a actiunilor de peste 50% in anumite intervale de timp. Mai exact, investitorul trebuie sa plaseze la bursa acei bani de care nu are nevoie imediata, pentru a nu fi nevoit sa vanda pe minime si pentru care poate astepta un an sau mai multi sa isi recupereze pierderile. “Conteaza mai putin cat castigi intr-o luna, este mult mai important cat poti economisi. Din banii ramasi disponibili dupa achitarea tuturor cheltuielilor, cred ca la bursa ar trebui sa mearga cam 40%, maxim 50%. Daca disponibilul este mai mic de 100.000 de euro, e cam greu sa faci o investitie la bursa”, argumenteaza Rares Nilas, presedintele societatii de brokeraj BT Securities, adaugand ca 40.000 de euro este suma cu care se poate incepe o investitie pe piata de capital.

    Educatia financiara este asezata de unii dintre brokeri pe primul loc ca relevanta, inainte chiar de nivelul veniturilor, intre conditiile pentru inceperea investitiei la bursa. “Sarac fiind, investitorul nu trebuie sa creada ca daca investeste azi la bursa, maine se poate imbogati”, declara Nicolae Pascu de la STK Financial. “Romanii nu duc lipsa de bani, ci de educatie financiara. Toata lumea stie ca banii nu sunt niciodata suficienti, intotdeauna se gasesc modalitati de a-i cheltui. Putini isi pun insa problema ce pot face cu banii care le-au ramas dupa achitarea cheltuielilor sau cum pot obtine o sursa suplimentara de venit pentru anii de pensie”, continua Pascu.

    “Cand intri la bursa trebuie sa ai scopuri precise. Trebuie sa depui un efort, sa te documentezi si sa iti construiesti o strategie de investitii, care pe masura ce inaintezi in varsta devine tot mai prudenta”, explica Pasol de la Intercapital.
    Dupa parerea brokerilor, cu cat intri mai devreme la bursa, cu atat e mai bine, pentru ca tineretea da investitorului un interval mai lung de timp in care sa isi poata recupera eventualele pierderi. Cand este tanar, investitorul are un apetit si o rezistenta la risc mult mai ridicate si, ca atare, are sanse sa obtina profituri mai mari.

    Cel mai devreme pentru investitia la bursa este, potrivit brokerilor, varsta de 20 de ani. “Varsta de 20 de ani este cea mai buna pentru inceperea investitiilor. Pana la 30 de ani, daca ai avut o strategie buna, poti ajunge sa ai mai multi bani decat restul persoanelor de varsta ta”, crede Pascu. “Se poate incepe chiar din perioada facultatii, cand studentul are destul timp liber pentru a urmari piata si pentru a se documenta”, adauga Pasol.