BusinessMagazin

Tag: pensii

  • Ce spune Ministrul Muncii Marius Budăi, despre majorarea pensiilor

    Ministrul Muncii Marius Budăi spune că, după majorarea punctului de pensie şi aplicarea măsurilor de ajutor, este depăşit acel „untra-vehiculat” 40%.

    Ministrul Muncii a explicat că punctul de pensie s-a majorat de la 1 ianuarie cu 12,5%.

    „Este o creştere a valorii punctului de pensie, care de la 1.586 de lei a ajuns acum la valoarea de 1.785 de lei. Depăşim, cu această creştere, acel ultra-vehiculat 40%”, a declarat ministrul la Antena 3.

    Conform acestuia, pensionarii au înscrisă pe cupon şi măsura de ajutor.

    „După cum ştiţi chiar în data de 19 decembrie am informat publicul larg că aceste cupoane de pensie aferente lunii ianuarie au fost tipărite deja cu noul cuantum al punctului de pensie şi cu noul cuantum al pensiei şi pentru cei cu valoarea veniturilor până în 3.000 de lei pe categorii de venituri ei au înscrisă pe cupon şi suma măsurii de sprijin (…).Fie că încasează în cont bancar sau cu poştaşul acasă, odată cu pensia cei care se încadrează în pragul de valori menţionat vor primi şi sumele de bani aferente primei tranşe semestriale din măsurile de sprijin”, a mai spus ministrul Muncii.

    El spune că de aceste măsuri de ajutor beneficiază 90% din pensionarii României.

    „Cu aceste măsuri ce se întâmplă, s-a spus şi s-a discutat absolut corect despre inflaţia care este mai mare de 12,5%. Cu aceste măsuri cei care au pensiile până în 1.500 de lei au pensiile majorate de la 1 ianuarie într-un procent real net nominal de peste 40% şi procentul scade uşor către 20% până la 3.000 de lei, deoarece se adaugă la majorarea punctului de pensie acest tip de măsuri care sunt plătite acum în luna ianuarie o primă tranşă semestrială egală, după care în luna octombrie, la începutul iernii”, a mai explicat ministrul Muncii.

  • Budăi: Proiectul de lege privind pensiile speciale, aprobat de Guvern, va fi depus în Parlament

    „Proiectul de lege va fi depus de acum în Parlament şi va fi suspus aprobării odată cu începerea dezbaterilor cu data de 1 februarie”, a anunţat Budăi la finalul şedinţei de Guvern de miercuri.

    Conform acestuia, proiectul prevede ajustarea prin reducere a chelutuielilor cu pensiile şi indemnizaţiile stabilite şi plătite în baza unor legi speciale, pentru cele şase categorii: două în domeniul justiţiei, navigatorii, Curtea de Conturi, diplomaţii şi pensiile militare.

    „Reducerea chelutielilor se va face prin ajustarea procentului de calcul de la 80 la 65% în majoritatea cazurilor, excepţie făcând magistraţii care au protecţia deciziei Curţii Constituţionale, însă şi aici este o ajustare dată de vechime necesară în magistratură, dar şi reducerea cheltuielilor astfel încât toate pensiile vor fi recalculate şi nu va mai exista, după aprobarea acestui proiect şi publicarea lui în MO şi după scurgerea termenului de şase luni necesar recalculării, nicio pensie nu va mai depăşi venitul în calcul”, a declarat ministrul Muncii.

    Acesta a mai spus că nu vor mai fi luate în calcul veniturile nepermanente.

    „La baza de calcul a veniturilor nu vor mai fi luate în calcul veniturile care nu au caracter permanent, şi mă refer la acele prime acordate, ştim noi cum se acordau câteodată în ultimele şase luni, sau câştigări de drepturi salariale care se acordau în ultima lună. Mai mult de atât nu se mai ia în calcul doar ultima lună, ci o perioadă de 12 luni, dacă vorbim de magistraţi din ultimii 10 ani, şi tot de la 6 la 12 luni pentru sistemul militar, în ultimii cinci ani”, a mai spus Marius Budăi.

    El a precizat că proiectul prevede doar un impact prin reducere de cheltuieli.

    „De asemenea, pentru magistraţi nu se vor mai permite perioade asimilate, perioada minimă asimilată care se va permite va fi de minim 20 de ani, care va creşte gradual, an de an, până la 25 de ani, urmând ca an de an să scadă perioadele. (…) Vechimea minimă, o altă prevedere din jalonul din PNRR, s-a egalat cu vechimea minimă din sistemul de pensii publice, şi anume la 15 ani. (…) La diplomaţi a existat şi o creştere a vârstei de pensionare şi la personalul navigant, astfel încât să aliniem pe cât posibil în România vârsta de pensionare cu vârsta standard din sistemul public de pensii”, a mai spus ministrul.

    El a menţionat că toţi miniştrii de resort sunt coiniţiatori ai proiectului.

  • Este vestea zilei înainte de sărbători privind banii de pensii din ianuarie 2023. Ministrul Muncii, Marius Budăi, a anunţat exact ce se va întâmpla

    Ministrul Muncii Marius Budăi a anunţat luni că a început tipărirea taloanelor de pensie pentru luna ianarie 2023, care cuprind pensii mărite.

    „Se tipăresc deja taloanele de pensie aferente lunii ianuarie 2023, care prevăd pensiile mărite, dar şi ajutorul de tip on-off, a cărui primă tranşă se acordă în prima lună a anului”, a anunţat luni, pe Faceboook, Marius Budăi.

    Conform acestuia, valoarea punctului de pensie va fi de 1.785 de lei începând cu 1 ianuarie 2023.

    Valoarea ajutorului, care va fi plătit în două tranşe, este de 1.000 de lei pentru pensiile sub 1.500 de lei, de 800 de lei pentru cele cuprinse între 1.501 lei şi 2.000 de lei şi de 600 de lei pentru cele între 2.001 lei şi 3.000 lei.

  • BRD Pensii îşi pregăteşte retragerea din sistemul de pensii private Pilon II. Francezii nu mai încheie contracte de adererare nici la Pilonul II şi nici la Pilonul III. Cel mai mic fond de pensii din România are active de 3,7 mld. lei şi investeşte economiile de bătrâneţe ale 522.000 de români. Care sunt scenariile luate în calcul

    BRD Pensii, care administrează fondul Pilon II cu cea mai mică valoare unitară a activului net (VUAN) de la lansarea din 2008 încoace, de 23,49 lei faţă de 10 lei în 2008, ia în calcul mai multe scenarii cu privire la retragerea din activitate, inclusiv vânzarea către un alt administrator sau un posibil transfer al activităţii către BRD Asigurări de Viaţă, potrivit informaţiilor ZF.

    CEO-ul BRD Pensii din prezent, Raluca Morar, lucreză din 2001 la BRD iar din 2015 în cadrul BRD Asigurări. Cei jumătate de milion de români care cotizează la BRD Pensii au economiile de bătrâneţe asigurate, fără nicio schimbare pe fond, în contextul în care legea garantează activele participanţilor indiferent de ce se întâmplă cu administratorul.

    După ce au încetat activitatea de marketing pentru fondurile de pensii private Pilon II BRD Pensii şi cele facultative Pilon III BRD Medio, prin faptul că din toamnă nu mai pot fi încheiate contracte de aderare la aceste fonduri, aşa cum se arată pe propriul site, francezii de la BRD pregătesc acum mai multe schimbări la administratorul Pilon II, care are cel mai mic fond de pensii private Pilon II din România, cu active de 3,7 mld. lei şi circa 522.000 de români.

    “Începând cu data de 01.10.2022, BRD – Groupe Societe Generale va înceta activitatea de marketing a fondurilor de pensii pentru Fondul de Pensii Facultative BRD MEDIO (Pilonul 3) şi Fondul de Pensii Administrat Privat BRD (Pilonul 2), fonduri administrate de către BRD Societate de Administrare a Fondurilor de Pensii Private SA. Astfel, începând cu această dată, BRD nu le va mai prezenta clienţilor aspecte relevante ale fondurilor de pensii şi nici nu va mai încheia contracte de aderare la fondurile de pensii. Aderările încheiate până la această dată, prin intermediul BRD, nu sunt impactate, iar plăţile către fonduri de pensii setate prin mandate de direct debit acordate BRD, în calitate de prestator de servicii de plată, urmează să aibă loc că şi până acum”.

    ZF a solicitat un punct de vedere BRD Pensii, cu privire la care sunt paşii următori şi planurile BRD Pensii şi îl va publica imediat ce administratorul va răspunde. Pe 7 decembrie 2022 BRD a publicat la BVB următarea înştiinţare: Se restrânge obiectul secundar de activitate al Băncii prin radierea Articolului 5 litera p) punctul 4 – marketingul fondului de pensii administrat privat şi marketingul prospectelor schemelor de pensii facultative (Cod CAEN 6629 – Alte activităţi auxiliare de asigurări şi fonduri de pensii).

    Potrivit mai multor surse, o vânzare a BRD Pensii către un alt administrator Pilon II ar fi o variantă luată în calcule de francezi, însă cel mai probabil va depinde către cărui administrator din moment ce primii trei cei mai mari – NN Pensii, AZT şi Metropolitan – au deja 70% din piaţă iar ASF cel mai probabil nu va permite o consolidare pe o concentrare şi aşa destul de mare.

    În vara anului 2022 poliţiştii şi procurorii au spus că la BRD Pensii a fost descoperită o fraudă de 23 mil. lei şi au reţinut mai multe persoane, inclusiv CEO-ul de la acea dată, Alina Andreescu. Potrivit ZF, inclusiv această lovitură ar sta la baza planurile BRD pentru activitatea de administrare a pensiilor Pilon II.

    Publicaţia economica.net, cea care a relatat prima despre posibilele schimbări de la BRD Pensii, spune că deja angajaţii BRD Pensii au fost înştiinţaţi despre planurile francezilor şi că pe masa BRD mai este o variantă pentru administrator, pe lângă posibila vânzare şi transferul activităţii investiţionale la asigurări: administrarea să fie preluată temporar de Fondul de Garantare a Drepturilor din Sistemul de Pensii Private după OUG recentă care aduce modificări pentru Pilonul II. Economica.net spune că inclusiv performanţa slabă a fondului şi fraudă din vara lui 2022 au fost factorii care i-au determinat pe francezi la o astfel de mişcare.

    Aceasta ar fi prima schimbare în sistemul de pensii private Pilon II din ultimii ani, cel care acum numără 7 administratori – NN Pensii, Allianz Ţiriac Pensii Private, Metropolitan Pensii, Generali, Aegon, BRD Pensii şi BRD Pensii – prin faptul că numărul fondurilor s-ar reduce de la 7 la 6. Activele Pilon II au ajuns la circa 90 mld. lei iar numărul celor care cotizează la aproximativ 8 milioane de salariaţi.​

     

  • Năsui: Guvernul Ciucă a dat ordonanţa prin care începe desfiinţarea pilonului 2 de pensii

    „Am spus încă din vară că se pregăteşte mişcarea asta. Sunt prea mulţi bani care se duc în fiecare lună acolo, banii oameniilor de pensie. Iar ei nu vor să-şi reducă cheltuielile. Atunci au negat că pregătesc ceva, după care au pus în transparenţă ordonanţa prin care fac fix asta. Strategia de desfiinţare a pilonului 2 este cea de care ziceam şi atunci. Vor să alunge administratorii şi să preia statul fondurile. De aceea le taie veniturile şi să le cresc cheltuielile. Care cheltuieli? Se numesc <provizioane>, practic bani puşi deoparte”, spune Claudiu Năsui.

    El precizeaz[ c[ Guvernul a modificat regulile în caz că administratorii de fonduri vor pleca din România: „Până acum dacă un administrator pleca, românii erau preluaţi de alt administrator din piaţă. De acum vor fi preluaţi de stat”.

    „Domnul Dragnea a vrut să-i elimine dintr-un foc. Ar fi fost mai onest. Domnii Ciolacu şi Ciucă vor să-i forţeze să plece. Parcă îl văd pe domnul Ciolacu că va zice <Uite cum pleacă privaţii voştri, noroc cu statul că vine să vă salveze pensiile din pilonul 2>. E păcat. Nu de alta, dar pilonul 2 era singura reformă care avea o şansă să facă sistemul de pensii funcţional şi independent de politic”, conchide Năsui.

  • Ordonanţa de Urgenţă care modifică legislaţia pensiilor private a fost adoptată de Guvern

    Guvernul a adoptat Ordonanţa de urgenţă pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul pensiilor private, care introduce o serie de obligaţii pentru administratorii de fonduri, inclusiv  un sistem de alertă timpurie în cazul în care valoarea unei investiţii scade cu cel puţin 10% faţă de preţul de achiziţie şi posibilitatea de a investi activele fondurilor în obligaţiuni corporative fără rating sau cu calificativ insuficient în cazul în care statul deţine, direct sau indirect, minimum 50% din respectiva companie.

    „Într-un moment critic în care constatăm creşterea riscului de piaţă cauzat de o volatilitate ridicată pe pieţele financiare din Uniunea Europeană, marcate de deteriorarea echilibrelor macroeconomice generate de conflictul armat din Ucraina şi de impactul pandemiei Covid-19, A.S.F. se concentrează pe misiunea sa de a supraveghea cu atenţie evoluţia pieţei pensiilor private, de a înţelege şi evalua corect riscurile nu numai la adresa investitorilor şi participanţilor la fondurile de pensii private, dar şi la adresa stabilităţii financiare la nivelul economiei naţionale. Măsurile de reformare a legislaţiei din domeniul sistemului pensiilor private sporesc capacitatea de supraveghere a Autorităţii, astfel încât activitatea fondurilor de pensii private să se desfăşoare în condiţii de maximă siguranţă pentru participanţi.” declară Preşedintele ASF, Nicu Marcu.

    El a adăugat că actualizarea cadrului de reglementare în domeniul pensiilor private va impune o mai mare responsabilizare a administratorilor în ceea ce priveşte activitatea acestora, modificările fiind aduse pentru a asigura o protecţie suplimentară a activelor fondurilor de pensii private, în beneficiul participanţilor la aceste fonduri.

    Ordonanţa modifică Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 204/2006 privind pensiile facultative, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi Legea nr. 187/2011 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Fondului de garantare a drepturilor din sistemul de pensii private.

    „Vulnerabilităţile anumitor tipuri de investiţii, combinate cu interconexiunea cu alte părţi ale sectorului financiar, au impus o consolidare a sistemului de reglementare şi supraveghere, tocmai pentru a spori rezilienţa şi gestionarea cât mai atentă a riscului de lichiditate pentru fondurile care activează pe piaţa pensiilor private din România. Autoritatea acţionează cu fermitate pentru a-şi adapta acţiunile la provocările care apar într-o lume financiară volatilă, astfel încât prin deciziile asumate să protejăm cât mai bine participanţii la fondurile de pensii private, să controlăm, să impunem respectarea legilor şi să sprijinim dezvoltarea şi administrarea corectă a fondurilor de pensii private atât în interesul participanţilor la aceste fonduri, dar şi în interesul dezvoltării economiei autohtone. Fondurile de pensii private trebuie să joace un rol semnificativ şi să devină un real motor financiar de dezvoltare a economiei naţionale”, a mai spus preşedintele ASF.

    Printre modificările reglementărilor prevăzute de actul normativ se numără:

    • stabilirea unor principii privind regulile de investire şi privind modul de evaluare a activelor fondurilor şi responsabilitatea administratorilor;
    • stabilirea obligaţiei administratorului de a deţine permanent un nivel adecvat de lichiditate, a cărui valoare acoperă activitatea curentă pentru o perioadă de cel puţin 6 luni;
    • introducerea unor prevederi privind cerinţele pentru persoanele cu funcţii-cheie şi a unor prevederi exprese privind autorizarea acestor persoane; stabilirea atribuţiilor directorilor de investiţii din cadrul administratorilor;
    • stabilirea obligaţiilor consiliului de a defini şi supraveghea implementarea mecanismelor de guvernanţă care asigură gestionarea eficientă şi prudentă a unei organizaţii, inclusiv separarea sarcinilor în cadrul organizaţiei şi prevenirea conflictelor de interese, într-un mod care promovează integritatea pieţei;
    • segregarea atribuţiilor şi responsabilităţilor diferitelor structuri de conducere, supraveghere şi control, după caz, astfel încât să fie evitate eventualele conflicte de interes şi să fie acordată autoritatea şi independenţa necesară funcţiilor de control;
    • stabilirea unui comision unic de administrare, perceput de administrator pentru prestarea activităţilor principale şi a celor secundare/conexe;
    • completarea cerinţelor de raportare şi transparenţă;
    • stabilirea dreptului participanţilor şi al beneficiarilor de a cere plata activului personal net sau a pensiei private ca fiind imprescriptibil;
    • introducerea posibilităţii ca, în cazul declanşării procedurii de administrare specială, A.S.F. să poată desemna Fondul de Garantare a Drepturilor din Sistemul Pensii Private drept administrator special, în condiţiile stabilite prin reglementări, pentru asigurarea unui nivel suplimentar de siguranţă a sistemului de pensii private în cazul în care niciun alt administrator nu îndeplineşte cerinţele legale în acest sens;
    • completarea şi clarificarea regimului sancţionatoriu.

     

  • Ministerul Finanţelor pune în dezbatere ordonanţa trenuleţ: cresc salariile bugetarilor şi pensiile

    Ministerul Finanţelor pune în dezbatere o ordonanţă de urgenţă privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cunoscută drept „ordonanţa trenuleţ”. Documentul prevede creşterea salariilor bugetarilor şi a pensiilor.  

    Proiectul propune majorarea salariilor bugetarilor cu 10% faţă de nivelul acordat pentru luna decembrie 2022, fără a se depăşi valoarea nominală pentru anul 2022 prevăzută în anexele la Legea cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare a cuantumului brut al salariilor de bază/soldelor de funcţie/salariilor de funcţie/indemnizaţiilor de încadrare lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice.

    Valoarea punctului de pensie se majorează de la 1.586 la 1.785 lei.

    Se propune acordarea unui ajutor financiar pensionarilor sistemului public de pensii, pensionarilor din sistemul pensiilor militare de stat şi beneficiarilor de drepturi prevăzute de legi cu caracter special plătite de casele teritoriale de pensii/casele de pensii sectoriale ale căror venituri lunare sunt mai mici sau egale cu 3.000 de lei.

    De asemenea, se reglementează că pensiile militare de stat se indexează cu un procent cuprins între 12,5% – 1%, în funcţie de data stabilirii dreptului la pensie, pentru acoperirea ratei medii anuale a inflaţiei.

    Prezenta măsură are în vedere acordarea unei indemnizaţii compensatorii pentru persoanele cu dizabilităţi. În privinţa celei de-a 13-a indemnizaţii pentru persoanele cu dizabilităţi, prin proiectul de ordonanţă de urgenţă se propune acordarea acesteia sub forma unei indemnizaţii compensatorii acordată atât persoanei adulte, cât şi pentru copii. De indemnizaţia compensatorie vor beneficia persoanele cu handicap existente în plată în luna decembrie 2022 pentru prestaţiile sociale prevăzute de art. 58 alin.(4) şi (5) din Legea nr.448/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. În acelaşi timp, se propune menţinerea în anul 2023 a cuantumului sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2022, în măsura în care personalul ocupă aceeaşi funcţie şi îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii; menţinerea în anul 2023 a cuantumului indemnizaţiei de hrană la nivelul stabilit pentru anul 2022; munca suplimentară efectuată peste durata normală a timpului de lucru de către personalul din sectorul bugetar încadrat în funcţii de execuţie sau de conducere, precum şi munca prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale şi în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, în cadrul schimbului normal de lucru, se va compensa numai cu timp liber corespunzător; pentru personalul militar, poliţiştii, poliţiştii de penitenciare şi personalul civil din instituţiile publice de apărare, ordine publică şi securitate naţională care desfăşoară activitate în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale şi în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, se acordă drepturile prevăzute de legislaţia în vigoare în luna iunie 2017, asigurându-se astfel o continuare a măsurilor adoptate în acest sens începând cu anul 2014. Aceste drepturi urmează a se acorda în limita de 3% din suma soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, soldelor de grad/salariilor gradului profesional deţinut, gradaţiilor şi a soldelor de comandă/salariilor de comandă, la nivel de ordonator principal de credite. În cazul poliţiştilor de penitenciare, limita de 3% se stabileşte la nivelul bugetului centralizat al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.

    Actul normativ mai prevede si alte limitări ale unor drepturi, ajutoare, plăţi compensatorii sau alte drepturi.

    Se propune prorogarea termenului de intrare în vigoare a Legii nr. 509/2006 privind acordarea de miere de albine ca supliment nutritiv pentru preşcolari şi elevii din învăţământul primar de stat, privat şi confesional până la data de 1 ianuarie 2024.

    Se propune prorogarea termenului de intrare în vigoare a Legii nr. 236/2020 pentru stimularea producătorilor agricoli care comercializează produsele agricole primare, produse pescăreşti şi de acvacultură până la data de 1 ianuarie 2024.

     

  • Budăi, despre PNL: Când am anunţat măsurile PSD îmi cereau demisia.Acum se laudă cu măsurile noastre

    „Observăm astăzi cum aceşti colegi ai noştri se laudă cu măsurile noastre, ale PSD. Când am fost trimis de Marcel Ciolacu, de Paul Stănescu, de voi toţi, să prezint măsurile PSD, anume creşterile de venituri, de salariu minim, măsuri de sprijin în economie, mi-au cerut demisia. Acum se laudă cu măsurile noastre. Dar nu-i nimic. Noi suntem social-democraţi şi nu ne supărăm. E bine că viziunea PSD – şi înţelepciunea lui Marcel Ciolacu a făcut posibil acest lucru – a învins. Iată că avem un pachet social, iată că cetăţenii români ştiu că prezenţa noastră la guvernare este garanţia, nu neapărat a bunăstării în această perioadă grea, dar a liniştii din punct de vedere al măsurilor sociale, creşterii de venituri şi măsurilor de sprijin în economie”, spune ministrul Muncii, Marius Budăi.

    Liderul PNL, Nicolae Ciucă, a arătat că luni seara liderii coaliţiei au avut „o şedinţă foarte bună”.

    „Am luat o decizie pentru cetăţenii români. Aşa cum am spus şi am susţinut de fiecare dată, nu luăm decizii pentru electoratul PNL sau electoratul PSD sau alt electorat. La Guvern luăm decizii pentru cetăţenii români. S-au vehiculat mai multe cifre, au fost discutate din punct de vedere al abordării tehnice. Era foarte clar că, orice decizie luăm, ea trebuie să fie în primul rând legală, să fie sustenabilă şi să fie dezirabilă. Am vorbit cu toţii despre anvelopa de 15% şi de asemenea am vorbit despre cifrele iniţiale pe care proiectăm bugetul pe 2023. Având pe masă aceste cifre, aseară am putut să discutăm şi să cădem cu toţii de comun acord că putem să asigurăm o creştere a punctului de pensie cu 12,5% şi de asemenea să ne îndreptăm în spiritul coeziunii sociale, să dăm dovadă în aceste momente de solidaritate şi de unitate, să ne ducem cu ajutoare către cetăţenii, pensionarii cu pensiile şi veniturile cele mai mici, stabilind nivelurile de sprijin”, preciza Nicolae Ciucă.

    Premierul a spus că cei cu pensii până la 1.500 de lei vor primi 1.000 de lei în două tranşe, pentru cei între 1.501 lei şi 2.000 de lei, 800 de lei, de asemenea în două tranşe, iar pentru cei care au venituri între 2.001 lei şi 3.000 de lei, 600 de lei, de asemenea în două tranşe.

    Purtătorul de cuvânt al PNL, Ionuţ Stroe, a criticat la începutul lunii septembrie, anunţul ministrului muncii, Marius Budăi, privind propunerile de majorare a pensiilor, salariilor precum şi alte beneficii sociale care nu au fost convenite înainte cu liberalii.

  • Orban: Refuzul de a actualiza pensiile cu 100% din rata inflaţiei echivalează cu o tăiere de pensii

    „Forţa Dreptei condamnă decizia Guvernului PSD-PNL de a aplica o creştere a punctului de pensie inferioară ratei inflaţiei din ultimele 12 luni de zile. Această decizie, prin care le este refuzat pensionarilor dreptul de a le fi refăcută puterea de cumpărare pierdută în ultimul an de zile, reprezintă în realitate o tăiere a pensiilor aplicată în mod cinic şi nedrept. Cu aceeaşi bani, părinţii şi bunicii noştri vor putea cumpăra semnificativ mai puţine lucruri decât cu un an în urmă, fiindu-le diminuată drastic puterea de cumpărare”, transmite Ludovic Orban.

    El precizează că parlamentarii din Forţa Dreptei susţin majorarea punctului de pensie, de la 1 ianuarie 2023, cu aproximativ 18%.

    „Acest fapt care presupune actualizarea pensiilor cu 100% din rata inflaţiei din ultimele 12 luni de zile, dar şi aplicarea unui procent de 58,5% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut. Proiectul iniţiat de parlamentarii din Forţa Dreptei se află în prezent în dezbaterea Parlamentului. Este complet nejustificată discriminarea aplicată în rândul pensionarilor, prin plăţi de tip voucher, pe care Guvernul PSD-PNL le prezintă drept o creştere a pensiilor. Este în mod evident o ticăloşie şi o modalitate de a face diferenţe între pensionari bazate pe criterii arbitrare, care nu au legătură cu ceea ce poate fi considerat a fi dreptul la pensie. Acest tip de beneficii ar fi trebuit valorificate printr-o creştere suplimentară a punctului de pensie, iar în cazul în care acest lucru nu este posibil din cauza sursei de finanţare, atunci era necesară aplicarea unui cuantum unic al sprijinului acordat”, încheie Orban.

    Coaliţia a decis majorarea pensiei cu 12,5%.

    „Perioada pe care o traversăm este una marcată de multiple crize la nivel mondial şi trebuie să asigurăm o amortizare a efectelor generate de inflaţia crescută”, arată premierul Nicolae Ciucă, preşedintele PNL, într-o postare despre majorarea pensiilor.

    Preşedintele PSD Marcel Ciolacu a dat detalii despre majorarea pensiilor şi a adăugat că se va acorda un sprijin de 1.400 de lei împărţit în două tranşe semestriale pentru plata facturilor la energie pentru pensionarii cu vârsta de peste 60 de ani şi care au pensii mai mici de 2.000 de lei.

  • AUR: PSD, PNL şi UDMR că au dat startul campaniei electorale, mituind pensionarii cu „ajutoare”

    „Guvernul instalat în urmă cu 12 luni a prăbuşit în timp record nivelul de trai al românilor, iar acum face un nou exerciţiu de ipocrizie, prin majorarea procentuală a pensiilor şi prin acordarea unor ajutoare de supravieţuire celor mai nevoiaşi dintre români.
    Coaliţia de guvernare a ratat una dintre ultimele şanse de a face dreptate la nivelul întregii societăţi şi de a mai micşora prăpastia care îi desparte pe privilegiaţi de marea masă a pensionarilor. Nu creşterea procentuală a pensiilor era necesară într-un astfel de moment, ci acordarea unei sume egale, care să însemne foarte mult pentru cei cu nevoi mari şi suficient pentru cei care au deja mai mult decât le este necesar”, potrivit unui comunicat AUR.

    Liderii AUR apreciază că „această coaliţie ar fi trebuit să înţeleagă de mult că românii care au muncit o viaţă întreagă nu au nevoie de mila guvernanţilor, ci au dreptul la o existenţă demnă, la un venit lunar care să le asigure necesarul de zi cu zi”.

    „Am aşteptat cu toţii eliminarea pensiilor speciale, renegocierea procentului din PIB alocat pensiilor şi o formă de justiţie socială. Pe ultima sută de metri, după luni de zile de bâlbe, certuri şi scandaluri în aşa-zisa coaliţie de guvernare, avem parte de o altă cârpeală, care nu rezolvă nimic la nivel de sistem. Unicul scop al acestei manevre este să ţină pensionarii la cheremul patronilor politici care conduc acest guvern marionetă. Alianţa pentru Unirea Românilor cere în continuare elaborarea şi implementarea unui sistem de ajustare a pensiilor care să reducă diferenţele uriaşe dintre categoriile cele mai favorizate şi beneficiarii venitului minim. Pensia este un drept câştigat într-o viaţă de muncă, nu o formă de mită electorală acordată după bunul plac al politicienilor care vor să rămână la putere”, se arată în finalul comunicatului.

    Coaliţia de guvernare a decis luni seara majorarea punctului de pensie cu 12,5%.

    „Perioada pe care o traversăm este una marcată de multiple crize la nivel mondial şi trebuie să asigurăm o amortizare a efectelor generate de inflaţia crescută”, arată premierul Nicolae Ciucă, preşedintele PNL, într-o postare despre majorarea pensiilor.

    Preşedintele PSD Marcel Ciolacu a dat detalii despre majorarea pensiilor şi a adăugat că se va acorda un sprijin de 1.400 de lei împărţit în două tranşe semestriale pentru plata facturilor la energie pentru pensionarii cu vârsta de peste 60 de ani şi care au pensii mai mici de 2.000 de lei.