BusinessMagazin

Tag: partide

  • ANALIZĂ: PNL şi PDL fac congres de fuziune, dar deocamdată se naşte doar Alianţa Creştin Liberală

     Este vorba despre Alianţa Creştin Liberală, care va fi aprobată tot sâmbătă şi sub numele căreia PNL şi PDL vor merge cu candidatul comun la alegerile prezidenţiale din toamnă. De luni, liberalii şi democrat-liberalii nu doar că îşi vor spune creştin-liberali, dar şi sediile celor două partide vor fi rebranduite cu noul nume.

    Desfăşurătorul zilei de sâmbătă – când vor fi aprobate atât alianţa electorală, cât şi fuziunea – este stabilit cu precizie germană, astfel încât de la 11.00 până cel târziu la 15.00, într-un interval de doar patru ore, vor avea loc nu mai puţin de cinci şedinţe paralele (trei la PDL, două la PNL) şi congresul comun, reuniuni pentru care au fost convocate în Capitală peste 2.000 de persoane.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Protocolul Alianţei Creştin Liberale PNL-PDL: Candidatul la prezidenţiale va avea însemnele celor două partide

     PNL şi PDL vor aproba sâmbătă protocolul de constituire a alianţei electorale pentru alegerile prezidenţiale, sub denumirea Alianţa Creştin Liberală PNL- PDL, în şedinţele Delegaţiei Permanente a PNL şi Convenţiei Naţionale a PDL.

    Documentul prevede denumirea alianţei, precum şi faptul că ”semnul electoral al alianţei este reprezentat de semnele electorale alăturate ale celor două partide sub care se află denumirea prescurtată a alianţei”.

    ”Obiectivul alianţei este participarea cu un candidat si un program electoral comun la alegerile prezidenţiale din anul 2014”, se mai arată în protocol.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • România, ţara unde toate partidele vor să fie de dreapta

    Programul “Economia liberală”, lansat de PNL în mai 2014, propunea direct o cotă de 16% pentru CAS la angajator, CAS la angajat, TVA, impozit pe profit, venit şi dividende, corelată cu o creştere anuală a salariului minim. Evident, ca partide de opoziţie, nici PNL, nici PDL nu şi-au pus problema surselor de compensare la buget a măsurilor de relaxare fiscală propuse de ele, ba încă au cerut guvernului Ponta, sub ameninţarea moţiunii de cenzură, să taie CAS de la 1 mai sau de la 1 iulie, nu de la 1 octombrie.

    PSD, la rândul său guvernat de o mentalitate de partid aflat veşnic în opoziţie faţă de “regimul Băsescu”, şi-a asumat reducerea CAS ca pe o acţiune de frondă faţă de preşedintele Traian Băsescu, care avusese grijă încă din iarnă să dezaprobe preventiv măsura, pe motiv că finanţele ţării sunt la pământ.

    Dorinţa PSD de a părea mai de dreapta prin promovarea reducerii CAS, punct din programul de guvernare al defunctei USL, s-a izbit însă de solidarizarea bruscă a PNL, PDL şi PMP în jurul ideii enunţate de preşedinte, cum că parlamentarii lor, mai naivi din fire, au fost păcăliţi de PSD atunci când au votat la unison reducerea CAS la începutul lui iulie. Mai exact, toate cele trei partide au dat acum de înţeles că abia la întâlnirea Băsescu-Ponta-Ioana Petrescu de la Cotroceni s-au luminat brusc că reducerea CAS ar dezechilibra bugetul ţării, pentru că PSD nu ştie să guverneze.

    Iar cel ce a găsit în această iluminare colectivă un temei de a se afirma pe sine ca posibil lider măcar de moment al Dreptei a fost Mihai-Răzvan Ungureanu, şeful FC, care în numele oripilării sale faţă de filmuleşul întâlnirii de la Cotroceni, a cerut solemn PNL, PDL şi PMP să semneze un Pact Naţional pentru o Guvernare Decentă, însoţit de un apel comun la demisia Ioanei Petrescu de la Finanţe.

  • Vicepreşedinte PNL: În pofida unor declaraţii uşor inflamate, fuziunea cu PDL merge mai departe

     “În pofida unor declaraţii uşor inflamate din partea celor două partide, culminând cu nişte accente patriotarde de genul «PDL nu e de vânzare», eu spun că fuziunea merge mai departe şi astfel de declaraţii eu zic că ar trebui să nu le mai rostologim în spaţiul public, ci să le analizăm în interiorul partidelor, mai ales că avem acum comisii de negociere şi să le rezolvăm pe plan intern.

    Conducerile celor două partide şi echipele de negociere – fiindcă PNL are acum altă echipă de negociere din care face parte LuLudovic OrbanTeTeodor AtanasiuEduard Helvig, deci oarecum s-a schimbat echipa noastră – s-au întâlnit marţi cu echipa de negociere a PDL şi, oarecum, s-a intrat în calendarul fuziunii”, a declarat Stelian Dolha, vineri, într-o conferinţă de presă la Bistriţa.

    El a adăugat că, până la alegerile prezidenţiale, se va merge pe alianţă electorală, urmând ca după scrutin să se intre “pe repede înainte” în procesul de fuziune, aşa cum “e normal şi corect”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Discuţii între liderii organizaţiilor de Bucureşti ale PDL şi PNL despre fuziune

     “Adriean Videanu, preşedintele PDL Bucureşti, şi Eugen Nicolăescu, preşedintele PNL Bucureşti, au avut astăzi, 12 iunie a.c., o întâlnire de lucru pe tema fuziunii celor două partide la nivelul Capitalei. La întâlnire au participat şi preşedinţii organizaţiilor de sector ale celor două partide: Lucian Duţă – PDL sector 1, Anca Boagiu – PDL sector 2, Sulfina Barbu – PDL sector 3, Romeo Raicu – PDL sector 4, Radian Tufă – PDL sector 5, Cristian Poteraş – PDL sector 6, Răzvan Horia Mironescu – PNL Sector 1, Adrian Neacşu – PNL sector 2, Florin Alexandru Alexe – PNL sector 3, Andrei Creci – PNL sector 4, Cristian Marian Olteanu – PNL sector 5, Rareş Mănescu – PNL sector 6”, se arată într-un comunicat al PDL.

    Potrivit sursei, discuţiile acestei prime întâlniri au fost concluzionate în două direcţii majore: urgentarea fuziunii PDL – PNL. Din analiza făcută în cadrul acestei întâlniri nu au rezultat argumente pentru amânarea fuziunii la nivelulul organizaţiilor PDL şi PNL din Bucureşti; abordarea unitară, până la finalizarea procedurilor de fuziune, a administraţiei locale din Capitală.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Antonescu se retrage din cursa pentru preşedinţie, Udrea pune condiţii pentru alianţa cu PNL şi PDL

    “Consider că sunt cel mai puternic candidat pe care dreapta l-ar putea avea. Am experienţa, ideile, viziunea pentru ca PSD să nu pună mâna pe Preşedinţie. Cunosc dreapta românească, cunosc presa românească, modul în care se produc curente de opinie. Nu pot să nu ţin cont de aceste lucruri. Am tot ceea ce este necesar pentru această luptă, nu am timp să vindec resentimente. Conştient că este urgent ca unificarea dreptei să aibă loc, anunţ intenţia de a nu candida la Preşedinţia României!”, scrie Antonescu pe Facebook.

    “Am condus PNL vreme de 5 ani, o perioadă grea, care a adus foarte multe provocări. Cred că am realizat lucruri importante în această perioadă. În 2009, atunci când exista o coaliţie parlamentară mamut Băsescu-PD-PSD, PNL a asigurat funcţia Opoziţiei. Am decis ca în cazul în care PNL nu atinge pragul de 20% să demisionez pentru că această neatingere înseamnă nevoia unui nou lider. Am spus acest lucru şi l-am făcut. Am menţinut ca interimar Preşedinţia partidului pentru ca negocierile de aderare a PNL la PPE să fie finalizate şi să demarăm un proces de reconstrucţie a dreptei, în care PNL să fie lider de proiect”, arată Antonescu.

    PNL a obţinut la europarlamentare un scor de 15%, sub ţinta de 20-25% dată ca posibilă înainte de Antonescu. Ca atare, mai întâi vicepreşedintele Klaus Iohannis, apoi preşedintele Crin Antonescu şi-au anunţat demisiile. Congresul PNL, care va alege un nou şef al partidului şi un nou vicepreşedinte după demisia lui Crin Antonescu, respectiv a lui Klaus Iohannis, şi va împuternici noua conducere să negocieze cu PDL un candidat pentru prezidenţiale, va avea loc la finele lunii iunie.

    Iohannis este, până acum, singurul penelist care şi-a anunţat candidatura pentru şefia partidului, o funcţie care îl situează în cea mai bună poziţie spre a fi nominalizat drept candidat comun al PNL şi PDL pentru alegerile prezidenţiale. În toate sondajele de opinie de până acum, Iohannis este creditat cu şanse mai mari decât Crin Antonescu în faţa lui Victor Ponta, în timp ce candidaţii sau potenţialii candidaţi ai altor partide de dreapta (Cătălin Predoiu, Mihai-Răzvan Ungureanu, Elena Udrea) au şanse mult mai mici.

    Anunţul lui Antonescu vine la două zile după ce declarase la B1 TV că poate să fie candidat la preşedinţia României şi să câştige alegerile. “Sigur că pot fi candidat la preşedinţie, pot şi câştiga. Sigur că există în continuare posibilitatea Crin Antonescu – candidat la preşedinţie. În baza unei hotărâri în vigoare, sunt candidatul la preşedinţie al PSD şi al PNL, fostul USL”, a spus atunci ex-liderul PNL.

    În acelaşi timp, tot pe Facebook, Elena Udrea, membru al Partidului Mişcarea Populară, anunţă că orice participare a PMP la o alianţă a dreptei menită să-l învingă în alegerile prezidenţiale pe Victor Ponta nu se poate face în niciun caz prin “topire” (fuziunea sau absorbţia partidului în viitoarea alianţă PNL-PDL ori într-unul dintre aceste partide), ci doar pe cont propriu: “PMP este un proiect politic independent şi de sine stătător care doreşte continuarea procesului de reformă şi modernizare a României început de Preşedintele Traian Băsescu în 2004. Dintr-o asemenea perspectivă, nu se poate vorbi despre posibilitatea unei “topiri” în PNL sau în PDL. Deci, participarea noastră la proiectul unitar nu va însemna o fuziune cu vreunul dintre cele două partide”.

    În acelaşi timp, Udrea pune condiţii pentru participarea PMP la o astfel de alianţă a dreptei. “Partidul Mişcarea Populară doreşte să participe la un proiect unitar de centru-dreapta care să propună un candidat în stare să-l învingă la prezidenţialele din această toamnă pe Victor Ponta şi să oprească baronizarea şi pesedizarea României. Acest lucru va fi posibil în măsura în care şi celelalte partide de pe zona de dreapta a eşichierului politic vor accepta ca principii fundamentale independenţa Justiţiei, lupta împotriva corupţiei, garantarea statului de drept, o linie politică pro-occidentală, continuarea procesului de integrare europeană şi depolitizarea instituţiilor statului”, notează Udrea.

    PMP a obţinut la europarlamentare 6,21% din voturi. PNL şi PDL, care doresc să formeze până la alegeri o alianţă electorală spre a susţine un candidat comun contra candidatului PSD-PC-UNPR, au obţinut 15%, respectiv 12,23%.

  • Drumul către Strasbourg, via Bucureşti

    Aşa se explică totala concentrare a campaniei electorale pe chestiuni de politică internă şi atacuri la persoană vizându-i pe potenţialii candidaţi la preşedinţie şi tot aşa se explică şi caracterul extrem de ieftin al promovării electorale, mizând ba pe asmuţirea alegătorilor contra partidului de guvernământ, ba pe lozinci neutre, fără mesaj şi nediferenţiate după vreo ideologie politică, deşi principiul de funcţionare al PE este tocmai diferenţierea familiilor de partide după criteriul ideologic.

    O privire de ansamblu peste sondajele de opinie indica drept câştigătoare USD, cu circa 40% din voturi, urmată de PNL (cu mai puţin de 20% de voturi însă), apoi de PDL, de PMP (sub pragul de 10% însă) şi de UDMR, în timp ce restul partidelor nu ar trece pragul electoral. Prezenţa la vot era estimată undeva între cea de la alegerile din 2009 (când a fost de 27,67%) şi cea din 2007 (când prezenţa a fost de 29,46%), raportat la o participare medie la vot în UE aşteptată la 38%, faţă de 43% la scrutinul din 2009, cu toate că miza alegerilor a crescut faţă de 2009: acum grupurile politice au câte un candidat pentru preşedinţia Comisiei Europene, iar PE va vota nu numai preşedintele, ci şi comisarii propuşi de fiecare ţară.

    Ultimele sondaje europene arată că popularii (PPE) ar obţine 217 locuri în PE din totalul de 751, socialiştii şi democraţii (S&D) ar obţine 201 mandate şi liberalii (ALDE) 59. Partidele eurosceptice şi populiste (de dreapta şi de stânga) erau estimate să obţină împreună aproape 35% din voturi, faţă de 25% în 2009, ceea ce va polariza PE, cel mai probabil prin formarea unei coaliţii între populari şi socialişti spre a contracara presiunea extremiştilor.

  • Criză de guvern în Slovenia

    Bratusek, 44 de ani, expert financiar, a condus guvernul timp de 13 luni, reuşind să scape ţara de un acord cu FMI prin injectarea a 3 mld. euro în băncile falite şi printr-un program de reforme lăudat de UE. Cel care i-a luat locul la şefia partidului este Zoran Jankovic, fost preşedinte al formaţiunii, primarul Ljubljanei, cunoscut prin scandaluri de corupţie.

    Plecarea de la putere a lui Bratusek a fost prost primită de cercurile financiare: un raport Fitch care ameninţă cu scăderea ratingului ţării afirmă că “instabilitatea politică ameninţă programul de reforme structurale din 2014-2015, inclusiv privatizarea unor mari companii de stat”.

  • Un cec în alb de la Traian Băsescu

    Este prima dată când în discursul lui Băsescu apare Elena Udrea drept potenţial candidat al dreptei, după ce Udrea însăşi, devenită liderul de facto al PMP, s-a declarat capabilă să-l învingă pe Victor Ponta la prezidenţiale, iar Elena Băsescu, proaspăt membru de rând al PMP, nu doar că stă alături de Udrea în prezidiu la acţiunile electorale ale partidului, dar mai nou l-a şi veştejit pe prezidenţiabilul PDL, Cătălin Predoiu, reproşându-i  acestuia nici mai mult, nici mai puţin decât probleme de dicţie.

    Este însă şi prima dată când în discursul lui Băsescu apare numele lui Crin Antonescu ca posibil prezidenţiabil al dreptei, având în vedere că doar de curând liderul liberal a părăsit tabăra celor care în iulie 2012 conduseseră ceea ce pe atunci preşedintele numea lovitură de stat. Liberalii însă, dornici să-şi facă simţită cât mai repede prezenţa în opoziţie şi să-şi cureţe renumele după guvernarea alături de PSD, nu stau degeaba. Guvernul vrea să aplice scutirea de impozit pe profitul reinvestit din luna iulie, conform cu calendarul convenit cu FMI la începutul anului, a anunţat premierul Victor Ponta. În ianuarie, fostul ministru de finanţe liberal Daniel Chiţoiu susţinea că măsura ar fi urmat să se aplice concomitent cu reducerea CAS cu 5% la angajator, dacă bugetul o va permite. Aducându-şi aminte de declaraţiile lui Chiţoiu, liberalii au decis acum să depună moţiune de cenzură contra Guvernului, motivând că neimpozitarea profitului reinvestit nu poate avea efectul scontat în economie fără reducerea CAS.

  • Udrea: “Doi politicieni extraordinari: Traian Băsescu şi Emil Boc”

    “Am văzut din nou împreună doi politicieni extraordinari: Traian Băsescu şi Emil Boc, parteneri în trecerea României prin cea mai gravă criză economică din ultimii 80 de ani şi doi oameni care împărtăşesc aceleaşi idei privind statul de drept”, afirmă Elena Udrea.

    La dezbatere, la care au participat preşedintele Traian Băsescu şi primarul PDL de Cluj, Emil Boc, au fost prezenţi din partea PMP, între alţii, Eugen Tomac, şeful PMP, Cristian Preda, Teodor Baconschi.

    “Am ţinut un discurs despre importanţa apariţiei Partidului Mişcarea Populară ca şi continuator al proiectului de modernizare şi reformă a statului început de Preşedintele Traian Băsescu în 2004”, afirmă Elena Udrea. “PMP este partidul oamenilor care au făcut ceva în viaţa lor şi care ştiu de ce are nevoie ţara pentru a progresa. Noi, cei prezenţi la această dezbatere, am dovedit, fără putinţă de tăgadă, că putem ajuta România să progreseze. Că putem lăsa ceva în urma noastră. Că am reuşit să împingem ţara asta înainte.”

    Preşedintele Traian Băsescu le-a spus reprezentanţilor PMP că nu pot fi “urmaşii” săi dacă nu câştigă alegerile, precizând că acest lucru înseamnă un scor cu două cifre la europarlamentare şi poate chiar să dea candidatul dreptei la prezidenţialele din acest an.

    “Vă asigur că, atât cât pot, ca preşedinte în funcţie, voi susţine în primul rând fundaţia, dar şi partidul, pentru că vreau să fie singurul partid infiinţat după ’91 care reuşeşte şi care să fie şi la guvernare”, le-a spus Traian Băsescu participanţilor la dezbatere.