Tag: pandemie

  • Ce spune Rafila, despre valul prelungit Omicron

    Alexandru Rafila a menţionat, miercuri, după şedinţa de Guvern, cele peste 4.000 de cazuri noi COVID înregistrate în ultimele 24 de ore, dintre care o treime în Bucureşti, apoi în Cluj-Napoca şi Timişioara.

    „Se respectă ceea ce s-a întâmplat şi în perioadele anterioare, oraşele cele mai mari dau cele mai mari cifre în ceea ce priveşte numărul de cazuri noi. Această creştere care se înregistrează în aceste zile o monitorizăm cu atenţie”, a spus Rafila.

    Ministerul Sănătăţii a păstrat toate „instrumentele” în ceea ce priveşte diagnosticul, evaluarea, tratamentul acestor pacienţi: „există aceeaşi capacitate operaţională, centrele de evaluare ambulatorii. Încurajăm, de asemenea, testarea ca măsură de control al acestei pandemii în ţara noastră”.

    Rafila a precizat că trendul este general în Europa, nu se înregistrează doar în România.

    „Recomandăm cu foarte multă seriozitate păstrarea măsurilor de protecţie individuală legate de utilizarea măştii, mai ales în mijloacele de transport, în spaţiile închise, şi distanţarea, acolo unde este posibil, evitarea aglomeraţiei”, a adăugat ministrul.

    Rafila a adăugat că vaccinarea poate fi făcută în continuare la medicul de familie: „facem trecerea de la sistemul cu centre de vaccinare către medicii de familie. Acest proces va mai dura un anumit intervalul de timp. Există încă centre de vaccinare la nivelul unităţilor sanitare, iar ulterior încercăm să includem această vaccinare în programul obişnuit de imunizare din ţara noastră”.

  • Ţara pe care pandemia de Covid a devastat-o complet: Numărul total de infecţii a atins 10 milioane. Crematoriile şi pompele funebre sunt nevoite să-şi lungească programul şi să-şi lărgească spaţiile de stocare

    Numărul total de infecţii cu coronavirus din Coreea de Sud a depăşit 10 milioane, sau aproape 20% din populaţia ţării, au declarat miercuri autorităţile. Potrivit acestora, creşterea numărului de cazuri grave şi decese pun o presiune din ce în ce mai mare asupra crematoriilor şi a caselor funerare la nivel naţional, scrie Reuters.

    Agenţia pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor din Coreea (KDCA) a raportat marţi 490.881 de cazuri, al doilea cel mai mare număr zilnic după recordul de 621.205 înregistrat pe 16 martie. Numărul total de cazuri a crescut la 10.427.247, cu 13.432 de decese.

    Ratele de infecţie şi deces din ţară sunt încă mult sub cele înregistrate în alte părţi ale lumii, deoarece aproape 87% din cei 52 de milioane de locuitori ai Coreei de Sud sunt vaccinaţi, 63% dintre cetăţeni având şi doza suplimentară de rapel.

    Potrivit datelor, numărul morţilor aproape s-a dublat în doar aproximativ şase săptămâni, decesele zilnice ajungând la 429 vinerea trecută, alimentând cererea pentru aranjamente funerare.

    Ministerul Sănătăţii le-a cerut luni celor 60 de crematorii din toată ţara să-şi prelungească programul pentru a putea face faţă numărului în creştere de cadavre, iar celor 1.136 de pompe funebre, capabile să depoziteze aproximativ 8.700 de cadavre, să-şi lărgească spaţiile de stocare.

    „Capacitatea crematoriilor este în creştere”, a spus oficialul ministerului Son Young-rae. „Dar există încă diferenţe regionale”.

    Autorităţile au mărit deja capacitatea zilnică combinată de incinerare de la aproximativ 1.000 la 1.400 pe zi, începând de săptămâna trecută. Dar un număr mare de cadavre au continuat să fie raportate în zona dens populată din Seul, a declarat Son.

    Datele Ministerului Sănătăţii au arătat că cele 28 de crematorii din oraşul Seul funcţionau luni la o capacitate de 114,2%, în timp ce raportul era de aproximativ 83% în alte regiuni precum Sejong şi Jeju.

    Crematoriilor li se va permite temporar să primească rezervări din afara regiunilor lor, fapt care este în prezent interzis de unele guverne locale, pentru a uşura acumularea, a spus Son.

    Numărul pacienţilor în stare critică a crescut peste 1.000 în ultimele două săptămâni, dar ar putea ajunge la 2.000 la începutul lunii aprilie, a declarat un alt oficial al ministerului Sănătăţii, Park Hyang. Aproximativ 64,4% din paturile unităţii de terapie intensivă sunt ocupate miercuri, comparativ cu aproximativ 59% cât s-a înregistrat cu două săptămâni mai devreme.

    Ca parte a eforturilor de a reduce cazurile grave şi decesele, agenţia de siguranţă a medicamentelor din Coreea de Sud a acordat aprobarea de urgenţă pentru utilizarea pilulei de tratament COVID-19 de la Merck & Co Inc pentru adulţi.

    Comprimatul de molnupiravir, marca Lagevrio, este al doilea antiviral oral autorizat în Coreea de Sud, după Paxlovid de la Pfizer Inc.

    Lagevrio va fi permis numai pentru pacienţii care au peste 18 ani şi nu pot fi trataţi cu medicamente injectabile sau cu Paxlovid, potrivit declaraţiilor agenţiei de siguranţă a medicamentelor.

    Ministerul Sănătăţii a declarat că primul transport de pastile Lagevrio pentru 20.000 de persoane este aşteptat să sosească joi.

    „Sistemul medical este supus unei presiuni substanţiale, deşi deocamndată se află la un nivel operaţional”, conform declaraţiilor lui Park.

  • Record al traficului la metrou de la debutul pandemiei: Peste 9 milioane de călători au validat cartele în februarie 2022, cel mai ridicat nivel lunar din martie 2020 încoace, momentul zero al pandemiei în România

    ♦ Pe magistralele 1 şi 3 cumulat, se remarcă o creştere de 65% a traficului în februarie 2022 faţă de aceeaşi lună a anului trecut, iar pentru magistrala 2 (cea care face legătura între Berceni şi Pipera), creşterea este de 77% ♦ Ţinând cont că starea de alertă a fost ridicată începând cu luna martie 2022, iar numărul companiilor care şi-au rechemat angajaţii la birou a crescut, este de aşteptat ca traficul să urce în continuare ♦ În primele două luni ale anului înainte de pandemie, în subteran coborau la metrou peste 14 milioane de călători, potrivit datelor Metrorex.

    Peste 9 milioane de călători au va­lidat cartele la intrarea în sta­ţiile de metrou din Bucureşti în februarie 2022, aproape dublu faţă de februarie 2021, când fuse­seră înregistrare 5,7 mi­lioane de validări. De la de­butul pandemiei, pragul de 9 milioane nu a mai fost atins în nicio lună. Metrorex nu a dorit să furnizeze date pen­tru fiecare staţie în parte, aşa cum făcea în trecut, ci doar pentru magistrale.

    „Pentru întărirea măsurilor de siguran­ţă şi securitate, datele solicitate de dumnea­voas­tră rămân cele transmise anterior, obiec­tivul principal al societăţii noastre fiind transportul călătorilor cu metroul în con­diţii de siguranţă şi confort“, este răs­punsul directorului general Metrorex Mariana Miclăuş la întrebarea referitoare la mo­tivul pentru care compania nu mai furni­zează date pentru fiecare staţie în parte.

    Datele pentru magistralele 1 (Dristor-Pantelimon) şi 3 (Preciziei-Anghel Saligny) sunt raportate cumulat întrucât se inter­sec­tează şi au staţii comune, explică Metrorex.

    Pe magistralele 1 şi 3 cumulat, se remarcă o creştere de 65% a traficului în februarie 2022 faţă de aceeaşi lună a anului trecut, iar pentru magistrala 2 (cea care face legătura între Berceni şi Pipera), creşterea este de 77%. În primele două luni ale anului înainte de pandemie, în subteran coborau la metrou peste 14 milioane de călători, potrivit datelor Metrorex.

    Ţinând cont că starea de alertă a fost ridicată începând cu luna martie 2022, iar numărul companiilor care şi-au rechemat angajaţii la birou a crescut, este de aşteptat ca traficul să urce în continuare.

    „România a ieşit din starea de alertă după aproape doi ani de la începerea pan­de­miei, iar planurile companiilor privind mo­dul de lucru sunt legate acum de un nu­măr tot mai mare de angajaţi care se vor în­toarce la birou în viitorul apropiat. Aproa­pe 60% dintre angajaţi spun că po­litica de lucru în compania unde lucrează prevede desfăşu­rarea activităţii doar de la birou sau în sistem hibrid cu prezenţă în principal fizică, în timp ce alţi aproape 30% merg la sediu când au nevoie să inter­ac­ţioneze cu colegii sau simt nevoia să socia­lizeze. Peste 70% vor să lu­creze de la birou în 2022 sau cel puţin în sis­tem hibrid“, spu­neau recent reprezen­tanţii dezvoltatorului imo­biliar Genesis Property, citând un son­daj pe care l-au realizat în rândul a 1.073 de angajaţi din toată ţara.

    Traficul din staţiile de metrou este unul din­tre primii indicatori care arată des­chi­derea oamenilor de a reveni la viaţa de dinaintea pandemiei. În funcţie de numărul celor care validează cartele la metrou, se poate trage o concluzie privind apetitul pentru revenirea la birou, unul dintre subiectele cele mai fierbinţi din ultimul an, ţinând cont că staţiile Aurel Vlaicu şi Pipera deservesc una dintre cele mai mari concentrări de birouri din Bucureşti şi din ţară.

    Cum însă Metrorex nu a dorit să furnizeze datele pentru fiecare staţie, nu se mai poate vedea acum evoluţia numărului de călători din această zonă a Capitalei.

    Dintre cele cinci linii de metrou pe care le are Capitala, cea mai nouă este cea care deserveşte zona Drumul Taberei, unde însă traficul a fost sub aşteptări în primele luni, o cauză fiind pandemia, în timpul căreia a fost inaugurată linia. Totuşi, în februarie 2022, această magistrală a depăşit pentru prima dată pragul de 300.000 de călători, traficul fiind şi aici în creştere.

  • Cum să faci un business din igiena plantelor

    Ideea familiei Grosu de a fabrica produse de curăţenie şi igienă îşi are rădăcinile undeva în 1998, când Filofteia şi Romeo au făcut primii paşi în acest tip de business, dedicat iniţial firmelor profesionale de curăţenie. Ani mai târziu, în 2011, au creat Herbaris, un brand prin care scot pe piaţă produse de îngrijire destinate persoanelor care preferă ingredientele naturale pentru igiena proprie şi a casei.

    Herbaris este o afacere de familie fondată de Filofteia şi Romeo Grosu, o companie antreprenorială românească pornită din iubire pentru natură, pentru că plantele sunt ingredientele-cheie din reţetă. Unele dintre ele, demult uitate sau prea puţin valorificate, precum pelinul sau roiniţa. „Facem produse naturale după reţete proprii, organizate în game pentru igiena personală – săpunuri astringente, exfoliante, hidratante şi pentru ten acneic, cosmetice bio pentru femei şi pentru bărbaţi, balsam de buze, săpun de ras natural şi balsam după ras, unt de shea, şampoane şi balsam pentru păr. Pomada de corp este un produs-vedetă”, spune Filofteia Grosu, de profesie chimist, în prezent studentă în cadrul unui program de masterat în Produse farmaceutice şi cosmetice din cadrul Universităţii Politehnica din Bucureşti. Soţul ei, Romeo, este economist şi se implică şi el în businessul Herbaris, în care au investit până acum aproximativ 100.000 de euro în decurs de zece ani. Dincolo de produse pentru igiena personală, Herbaris are şi un portofoliu de detergenţi pentru rufe, pentru baie, pentru bucătărie şi pardoseli, toate pe bază de pelin, roiniţă, pin, mentă, soc, scorţişoară, anason, cafea şi multe altele.

    Preţurile sunt cuprinse între 25 de lei pentru un săpun natural şi 65 de lei pentru un şampon lichid. Un detergent de vase cu eucalipt costă 24 de lei, iar detergentul de rufe – 56 de lei. „Avem un public majoritar feminin, cu vârste cuprinse între 20 şi 55 de ani, persoane cu un stil de viaţă activ, informate. Avem însă şi un public format din bărbaţi, tocmai de aceea am creat o serie de produse special dedicate lor. Şi avem şi un public important format din familii”, mai spune Filofteia Grosu. Bio Manufactura Concept Natura, compania prin care este operat businessul Herbaris, a avut în 2020 afaceri de 239.000 de lei, un prag care a fost depăşit anul trecut, înregistrând astfel un nou record în evoluţia afacerii. Cât despre 2022… „este un an în care avem planuri din punctul de vedere al dezvoltării. Deja, de câţiva ani, dezvoltăm constant produsele Herbaris. Am diversificat foarte mult săpunurile, în timp am creat şi şampoane şi balsam de păr. Suntem orientaţi să ne dezvoltăm mai ales în zona de marketing şi comunicare. La nivel operaţional, dezvoltăm mereu atât produsele, cât şi modul de fabricaţie, când este necesar.”

    Lipsa târgurilor şi a evenimentelor din ultimii doi ani se resimte în creşterea Herbaris şi tocmai de aceea pariul familiei Grosu a fost şi mai puternic pe mediul online. Astfel, unul dintre obiectivele setate pentru 2022 este consolidarea prezenţei în online şi dezvoltarea magazinului virtual. „Toate produsele sunt fabricate în România, producem la Vălenii de Munte. Avem o echipă stabilă şi inclusiv o linie de cercetare şi dezvoltare de produse. Înainte de pandemie, participam la multe târguri şi evenimente de profil, unde, pe lângă procesul de vânzare, aveam un contact direct cu clienţii, contact care acum ne lipseşte. Şi în mediul online suntem în contact cu clienţii, dar suntem nerăbdători să ne întoarcem şi la evenimentele live.”

    Cum activitatea de la Herbaris nu poate fi făcută remote, pandemia nu a trecut neobservată în procesul de producţie, încetinind ritmul de dezvoltare în anumite momente. Totuşi, tot pandemia a şi deschis căi de dezvoltare, precum magazinul online, iar viitorul continuă să se scrie pentru Herbaris.

    Preţurile sunt cuprinse între 25 de lei pentru un săpun natural şi 65 de lei pentru un şampon lichid. Un detergent de vase cu eucalipt costă 24 de lei, iar detergentul de rufe – 56 de lei.



    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Corpore Vital – şcoală de formare în masaj şi kinetoterapie (Braşov)

    Fondator: Radu Drăgan

    Investiţie iniţială: 30.000 de euro

    Cifră de afaceri lunară: 30.000 de lei (6.000 de euro)

    Prezenţă: Braşov


    Green Kitchen – restaurant (Târgu- Mureş)

    Fondator: Iulian Suciu

    Investiţie iniţială: 60.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2021: 1,3 mil. lei (260.000 de euro)

    Prezenţă: Târgu-Mureş


    Maruan – atelier de vitralii (Bucureşti)

    Fondatoare: Mariana Cişmaru

    Investiţie iniţială: 1.000 de euro

    Prezenţă: online


    Nuts for Nuts – producţie de unturi vegetale (Arad)

    Fondatori: Irina şi Florin Ancuţa

    Investiţie iniţială: 6.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2021: 330.000 de lei (66.000 de euro)

    Prezenţă: naţională


    Fuioru’ Fermecat – atelier de decoraţiuni (Mogoşoaia)

    Fondatoare: Nicoleta Nicşan

    Investiţie iniţială: câteva sute de euro

    Cifră de afaceri în 2021: 7.000 de euro

    Prezenţă: online


    ZF, Banca Transilvania şi Vodafone  au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Pandemia revine în Europa: Germania înregistrează o creştere alarmantă a cazurilor de COVID în ultimele 7 zile

    Rata de infectare cu coronavirus din Germania a atins un nivel record pentru a treia zi la rând, cu o revenire a eploziei de cazuri care l-a determinat pe cel mai înalt oficial al sănătăţii din ţară să emită un avertisment sumbru, scrie Bloomberg.

    Cazurile de Covid-19 au urcat îngrijorător în ultimele 7 zile, până la 1.543 la 100.000 de persoane, continuând să crească constant de la începutul lunii martie, potrivit datelor Institutului de sănătate publică RKI.

    Focarul dă semne de agravare şi provoacă „un număr serios de decese”, a declarat duminică ministrul Sănătăţii, Karl Lauterbach, într-un tweet. El a îndemnat persoanele nevaccinate să-şi facă urgent vaccinurile anti coronavirus.

    Prima economie a Europei a început să elimine restricţiile legate de pandemie la mijlocul lunii februarie, majoritatea restricţiilor rămase în vigoare urmând să expire duminică. Germania nu a cunoscut scăderea abruptă a transmiterii care a avut loc în alte ţări, cum ar fi Regatul Unit şi SUA, iar decesele zilnice cauzate de virus sunt încă în jur de 250 până la 300 de persoane.

    Creşterea numărului de infecţii se datorează parţial răspândirii subvariantei BA.2 a tulpinii omicron, care acum reprezintă aproximativ jumătate din cazurile de Covid din Germania, potrivit RKI.

    Aproximativ 2,7 milioane de germani cu vârsta de peste 60 de ani nu au primit vaccinul, ceea ce îi lasă expuşi unui risc mai mare de a dezvolta forme severe de boală.

    Între timp, războiul din Ucraina a distras atenţia publicului de la pandemie, ratele de infectare crescând din nou în toată Europa. Rata de incidenţă a urcat la aproape 2.770 în Ţările de Jos şi Austria şi la peste 2.000 în Elveţia. În Regatul Unit, rata este puţin sub 580, în timp ce în Franţa este la 616, iar în Italia la 505.

    Lauterbach a spus că Germania se confruntă cu o situaţie critică, chiar dacă mulţi par să creadă că pandemia s-a încheiat şi evită măsurile de prevenţie precum distanţarea socială şi purtarea măştilor în locuri publice.

    În ciuda creşterii numărului de infecţii, numărul de cazuri de Covid în unităţile de terapie intensivă se află la mai puţin de jumătate din vârful stabilit anul trecut. 

  • Numărul ultrabogaţilor din Ungaria a crescut cu aproape 10% în anul pandemiei 2021

    Pandemia pare că nu i-a afectat serios pe superbogaţi, scrie Hungary Today.

    Numărul celor cu averi de peste 30 milioane dolari a înregistrat o creştere record de 9,3% în 2021, relevă un raport Knight Frank.

    Ungaria nu a făcut excepţie, numărul ultrabogaţilor din această ţară crescând cu 9,6% în anul pandemiei 2021.

     

  • O seară de distracţie cu prietenii a devenit idee de business pentru un antreprenor de 31 de ani

    O seară de distracţie cu prietenii, când nucleul era jocul de mimă, a fost începutul unei idei care a prins contur mai târziu în mintea lui Cristian Urucu, un antreprenor de 31 de ani din Craiova, absolvent de marketing. A transformat această formă de distracţie într-un brand românesc, cel mai sugestiv posibil – Mima Board Game – la care a adăugat totuşi şi câteva elemente de noutate.

     

    În business tot în domeniul jocurilor, care a reinventat clasicele macao sau şeptică, l-a inspirat pe Cristian să aducă un twist şi celebrului joc de mimă, aşa că şi-a schiţat rapid ideile pe o foaie, a contactat doi parteneri – Raluca Rogoz şi Tea Tomescu, şi a transformat totul într-o afacere. „Am încercat să aduc elemente în plus, în aşa fel încât jocul să fie ceva mai complex şi diferit. De aceea, mima clasică pe care o ştim are acum o planşă de joc cu diferite reguli, în funcţie de poziţia pionilor pe aceasta, cartonaşe cu peste 1.500 de cuvinte cu trei grade de dificultate – uşor, mediu sau greu – dar şi unele cartonaşe goale, pe care jucătorii pot scrie propriile cuvinte”, povesteşte Cristian Urucu. Un creion, o clepsidră, un regulament şi două zaruri din lemn gravate sunt alte elemente care compun Mima Board Game. Unul dintre zaruri indică ce cuvânt de pe cartonaş trebuie mimat, iar celălalt arată în ce fel amuzant va trebui mimat acesta. „Deşi vine cu multe elemente noi, board game-ul rămâne în continuare uşor de jucat de oricine. Atât timp cât ai peste 10-12 ani, practic nu există nicio limită superioară de vârstă pentru a juca.

    Mima nu se adresează doar pasionaţilor de jocuri de societate, ci şi celor amatori, tocmai pentru că se poate juca oriunde şi cu oricine. „Trebuie doar să fii pasionat de distracţie.” Jocul a intrat pe piaţă la finalul anului 2021, fiind gândit, desenat şi fabricat în România, la Craiova, iar Cristian Urucu spune că pandemia a ajutat cumva businessul să se dezvolte. „Oamenii nu mai merg atât de mult în locurile special destinate jucatului de board game-uri, iar cei care stau mai mult în case caută diverse moduri de a-şi petrece timpul şi jocurile de societate sunt unul dintre ele.” Deocamdată, Mima este prezent în mai multe locuri dedicate jocurilor de tip board game din Craiova, urmând să ajungă şi în Braşov şi Cluj-Napoca. Jocul se găseşte pe reţelele de socializare precum Facebook şi Instagram, unde este disponibil pentru achiziţie, dar şi în magazinul AlbAlb din Bucureşti, dedicat brandurilor româneşti din artă şi design. În prezent, preţul unui joc este de 147 de lei.

    „Urmează un an 2022 extrem de interesant. Pe lângă contextul actual, cu inflaţia din ce în ce mai ridicată, mai este şi incertitudinea pandemiei. Trebuie să ne adaptăm din mers la schimbări. Pentru Mima, va fi o perioadă cu multe colaborări, cu prezenţă atât în magazinele fizice şi online de profil, cât şi pe site-ul propriu, aflat în lucru.” Cristian Urucu şi-a propus să ducă Mima în magazine specializate în vânzarea de cărţi şi cadouri, iar reţeaua de librării Cărtureşti se află în fruntea listei. „Va urma o perioadă importantă şi în ceea ce priveşte dezvoltarea portofoliului cu diferite variaţii ale jocului şi extensii de cuvinte.” Mai mult, antreprenorul îşi doreşte ca Mima să treacă şi peste hotare, iar jocul fabricat în România să se vândă la nivel internaţional.

    Jocul se găseşte pe reţelele de socializare precum Facebook şi Instagram, unde este disponibil pentru achiziţie, dar şi în magazinul AlbAlb din Bucureşti, dedicat brandurilor româneşti din artă şi design. În prezent, preţul unui joc este de 147 de lei.



    Cinci idei de afaceri de la zero

     

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Bona Planta – brand de fructe şi legume deshidratate (jud. Sălaj)

    Fondatori: Janos şi Erika Katona

    Investiţie iniţială: 30.000 de euro

    Cifră de afaceri în primul an de activitate: 10.000 de euro

    Prezenţă: naţională


    Despachetăria Ono – magazin zero waste (Oradea)

    Fondatoare: Ioana Tănase

    Investiţii: 47.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2021: 286.000 de lei (57.200 de euro)

    Prezenţă: Oradea


    Brickmann Innovation – materiale de construcţii ecologice (Botoşani)

    Fondator: Sorin Baciu

    Investiţie iniţială: 44.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru 2022: 100.000 de euro

    Prezenţă: la distribuitori locali şi naţionali


    Arbusto Coffee – cafenea (Râmnicu Vâlcea)

    Fondatori: Daniel şi Andreea Turcan

    Investiţie iniţială: 60.000 de euro

    Prezenţă: Râmnicu Vâlcea


    Beer Wall Cafe – local cu bere artizanală (Cluj-Napoca)

    Fondator: Alin Deac

    Investiţie iniţială: 38.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2020: 162.000 de lei (32.400 de euro)

    Prezenţă: Cluj-Napoca



    ZF, Banca Transilvania şi Vodafone  au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

     

  • PwC: Inegalităţile dintre femei şi bărbaţi pe piaţa muncii s-au accentuat în timpul pandemiei; vor fi necesari 63 de ani pentru a elimina diferenţa de salarizare

    Inegalităţile dintre femei şi bărbaţi pe piaţa muncii s-au accentuat în timpul pandemiei, ştergând cel puţin doi ani din progresul înregistrat în ultimul deceniu, potrivit raportului PwC “Women in Work Index”, care arată că acum vor fi necesari ani şi chiar decenii pentru a reduce decalajele.

    Estimările arată că vor fi necesari 33 de ani pentru ca rata de participare a femeilor la forţa de muncă să o egaleze pe cea de 80% a bărbaţilor, nouă ani pentru a egala rata actuală a şomajului din rândul bărbaţilor şi 63 de ani pentru a elimina diferenţa de salarizare.

    Noua Zeelandă ocupă primul loc în topul ţărilor cu cele mai mari progrese pe piaţa muncii pentru femei, pentru prima dată în istoria de 10 ani a indexului, urmată de Luxemburg şi Slovenia.

    Regatul Unit a urcat şapte poziţii (de pe locul 16 pe locul 9), fiind cea mai mare creştere în clasament dintre toate cele 33 de ţări OCDE.  În schimb, Canada a înregistrat cea mai mare scădere în clasament, coborând opt locuri, de pe 12 pe 20. Statele Unite au coborât patru locuri, de pe poziţia 22 pe 26.

    După 10 ani de progrese lente, dar consistente, ale femeilor, indicele a scăzut pentru prima dată în istoria sa, iar cei doi factori principali care au contribuit la această scădere au fost şomajul mai ridicat şi ratele reduse de participare a femeilor pe piaţa muncii în perioada cea mai gravă a pandemiei.

    Responsabilităţile legate de îngrijirea copiilor şi de munca domestică au jucat un rol semnificativ în determinarea femeilor să părăsească piaţa muncii, mai arată raportul.

    “Pandemia COVID-19 a făcut ca obiectivul egalităţii de gen pentru femeile de pe piaţa muncii să fie o provocare şi mai mare. Pentru a inversa regresul înregistrat în ceea ce priveşte rezultatele femeilor în materie de ocupare a forţei de muncă, avem nevoie ca guvernele şi companiile să vină cu politici eficiente care să ia în considerare în mod explicit nevoile femeilor şi ale altor grupuri dezavantajate. Acest lucru este esenţial dacă dorim să îmbunătăţim egalitatea şi să obţinem un viitor mai echitabil pentru toată lumea, atât la locul de muncă, cât şi în societate”, a declarat Larice Stielow, Senior Economist PwC UK.

    Indicele estimează un “decalaj COVID-19”, care compară pierderile de locuri de muncă cu creşterea ocupării forţei de muncă preconizată înainte de pandemie, constatând că sunt cu 5,1 milioane mai multe femei  în şomaj şi cu 5,2 milioane mai puţine femei care muncesc, faţă de ceea ce s-ar fi întâmplat dacă nu ar fi avut loc pandemia.

    Creşterea ratei de ocupare a forţei de muncă în rândul femeilor în cadrul OCDE ar putea creşte PIB-ul OCDE cu 6 trilioane de dolari pe an. În acelaşi timp, reducerea diferenţelor de remunerare între femei şi bărbaţi ar putea creşte câştigurile femeilor în cadrul OCDE cu 2 trilioane de dolari pe an, arată raportul.

    Potrivit analizei PwC, sunt necesare acţiuni politice eficiente pentru a obţine o mai mare egalitate de gen la locul de muncă la nivel mondial: opţiuni de lucru flexibile care să adreseze inegalităţile generate de îngrijirea neremunerată şi munca domestică, concediul parental plătit egal, care să contribuie la redistribuirea sarcinii inegale de îngrijire suportate de femei, programe de îmbunătăţire a competenţelor, recalificare şi antreprenoriat.

    Indicele PwC “Women in Work Index”, aflat acum la cea de-a zecea ediţie, evaluează rezultatele ocupării forţei de muncă a femeilor din cele 33 de ţări OCDE (Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică).

  • Sfârşitul unei ere. Unul dintre cele mai mari şi cunoscute magazine din inima Bucureştiului a fost închis după 13 ani

    Magazinul Zara de la parterul centrului comercial Unirea Shopping Center din inima Bucureştiului a fost închis ca urmare a scăderii traficului pietonal din zonă şi implicit a vânzărilor.

    Scăderea traficului pietonal şi declinul zonei ca urmare a închiderii mai multor magazine sunt motivele din spatele deciziei Astfel, încep să se vadă urmările pandemiei care a măcinat din interior mediul de business.

    Magazinul Zara de la parterul centrului comercial Unirea Shopping Center din inima Bucureştiului a fost închis ca urmare a scăderii traficului pietonal din zonă şi implicit a vânzărilor.

    Ziarul Financiar anunţa anul tre­cut că oficialii grupului Inditex, proprietarul Zara, analizează situaţia acestui magazin fanion după ce ultimii doi ani marcaţi de pandemia de COVID-19 au schimbat faţa industriei de modă şi au dus la mo­dificarea comportamentului de consum.

    Inditex a inaugurat magazinul Zara de la Unirea în mai 2009, fiind prima unitate stradală sub acest brand în România. Magazinele de la parterul Unirea Shopping Center sunt considerate a fi stradale pentru că intrarea se face de pe bulevard, deşi retailerii sunt chiriaşii centrului comercial.

    În primii ani de la deschiderea Zara, această zonă a atras atenţia atât a brandurilor de modă, cât şi a clienţilor care alegeau să facă shopping în centrul Capitalei.

    Investiţia în magazinul Zara de la „kilometrul zero“ al Capitalei a fost, conform datelor ZF anterioare, de 10 mil. euro, sumă ce cuprinde atât amenajarea, cât şi chiria şi stocul iniţial de marfă. Apoi, spaniolii au continuat să aducă branduri în acelaşi loc, la partenerul Unirea Shopping Center, aşezându-se şi cu Bershka, Stradivarius şi Pull&Bear. Grupul de modă are local în total opt mărci în România, inclusiv Zara Home, Oysho, Massimo Dutti şi Uterque. Iar ca politică de expan­siune, spaniolii au deschis aproape toate magazinele din România, indiferent de brand, în malluri şi centre comerciale. Aceasta rămâne strategia companiei şi pe viitor, mai ales că grupul deja a închis cele mai multe unităţi stradale.

    Dintre magazinele de la Unirii, Inditex a închis iniţial Bershka şi Pull&Bear, iar apoi Zara. Din datele ZF, soarta Stradivarius, ultimul brand rămas aici, e şi ea incertă.

    Mărcile spaniolilor de la Inditex şi H&M – brand care s-a aşezat şi el în acelaşi loc în 2011 – au schimbat faţa centrului comercial ce are o istorie îndelungată.

    Aceste branduri nu doar că şi-au aşezat magazinele la parterul magazinului Unirea, ci au şi contribuit cu investiţii în faţada clădirii care a devenit astfel un mall după standardele actuale.

    Grupul spaniol Inditex mai are local peste 140 de unităţi sub opt branduri, dintre care 25 de unităţi poartă marca Zara, arată datele de pe site-ul propriu.

    Pandemia şi-a pus amprenta puternic asupra afacerilor Inditex, semn că această criză sanitară devenită şi economică a lovit piaţa de modă încă de la vârf. În 2020 magazinele ne-esenţiale (cum ar fi cele de modă) au fost închise temporar şi au şi funcţionat cu restricţii o vreme, iar asta s-a văzut în cifrele raportate la Ministerul de Finanţe. În 2020, afacerile cumulate ale Inditex în România, prezent local cu opt branduri de modă, au ajuns la 1,3 mld. lei faţă de 1,8 mld. lei în 2019. Astfel, spaniolii au pierdut fotoliul de lider în faţa discounterului Pepco.

    Doar două mărci mici ale Inditex au fost pe plus, este vorba de Oysho – specializat în vânzarea de lenjerie intimă şi pijamale – şi Zara Home – care vinde obiecte de design interior, acest lucru fiind încă o dovadă a schimbării comportamentului de consum. Oamenii au stat mai mult timp acasă şi au investit în haine potrivite aici şi în decoraţiuni. La polul opus, brandul fanion Zara a postat cel mai puternic declin, 32%. Cifrele financiare pe 2021 nu sunt încă publice.

  • Cu ce au fost înlocuite beneficiile extrasalariale oferite în trecut de angajatori şi cum poate fi menţinută sănătatea psihică a angajaţilor în condiţiile de lucru actuale

    După doi ani de pandemie, singura constantă din piaţa muncii pare că a rămas competiţia acerbă pentru angajaţi. Armele de luptă pentru cea mai importantă resursă a companiilor sunt însă total diferite. Dacă în trecut, acestea se întreceau în beneficii extrasalariale precum săli de relaxare, scaune pentru masaj sau chiar şi baruri de prosecco, principala motivaţie este una acum mult mai sensibilă şi cu efecte pe termen lung asupra organizaţiei: sănătatea mintală şi starea emoţională a colegilor. Despre cât de important este psihicul angajaţilor pentru evoluţia organizaţiei, s-a discutat în cadrul videoconferinţei Business Magazin şi Undelucram.ro „Top Angajatori“, ale cărei concluzii le redăm aici.

    Angajatorii de top se preocupă din ce în ce mai mult de sănătatea mintală a angajaţilor şi pun mai mult accent pe beneficiile ce ţin de starea de bine a acestora şi pe aspectele emoţionale, observă Costin Tudor, CEO-ul platformei de resurse umane Undelucram.ro. Reprezentanţii a câţiva dintre cei mai apreciaţi angajatori din România întăresc această concluzie: trebuie să se gândească acum la ce pot face – dincolo de salarii – să îşi motiveze oamenii şi să îi ţină în companie, într-o piaţă a muncii poate chiar şi mai competitivă decât înainte de pandemie. Printre principalele preocupări ale angajatorilor de anul trecut, care continuă şi anul acesta, sunt motivarea şi sănătatea mintală a angajaţilor, a fost una dintre concluziile videoconferinţei Business Magazin şi Undelucram.ro „Top Angajatori“, realizată cu sprijinul partenerilor  Kaufland România, 8X8 International, Majorel România şi Autonom. „Angajatorii pun din ce în ce mai mult accent pe beneficii, pe lângă ceea ce ne-a dat perioada aceasta a pandemiei – well-being, partea emoţională a ang

    ajaţilor, este un mix şi mai mare.  (….) Cu cât suntem mai în vestul Europei, cu atât angajaţii îşi spun mai lesne opiniile, mai rapid. În zona de est a Europei lucrurile încep să se dezvolte şi cred că în următorii ani transparenţa va fi de departe punctul cheie din piaţa muncii. Fie că suntem candidat, angajat, angajator, nu mai putem ascunde lucrurile sub preş, ci trebuie să le conştientizăm, să încercăm să le îmbunătăţim, să luăm opinia altora în considerare”, a spus Costin Tudor, CEO-ul Undelucram.ro, în cadrul evenimentului.  Companiile susţin şi ele că trebuie să se gândească acum şi la ce pot face peste partea financiară ca să poată să îşi motiveze oamenii şi să îi ţină alături de ele. „Partea financiară este una foarte importantă pentru toată lumea în momentul de faţă şi trebuie să te gândeşti ce poţi să faci peste aceasta ca să poţi să îţi motivezi oamenii şi să îi ţii alături de tine. Ce încercăm noi să facem pentru a ţine colegii implicaţi în companie este să comunicăm foarte mult, să fim foarte transparenţi”, afirmă Bogdan Cană, senior recruiter & sales recruitment team leader în cadrul Kaufland România & Moldova. Retailul, domeniul în care activează compania pe care o reprezintă, vine cu o fluctuaţie mare a personalului, mai ales în rândul celor care lucrează direct în vânzări. „Rotaţia pe rol este una destul de mare acolo şi încercăm să găsim tot felul de metode prin care să menţinem un ritm cât mai scăzut din acest punct de vedere.”

    Kaufland are peste 15.000 de angajaţi în momentul de faţă, iar expansiunea numărului de angajaţi şi de magazine va continua şi în anul 2022. „În un magazin Kaufland sunt în medie 100 de angajaţi, iar noi având undeva la 10 deschideri pe an este clar că volumul de recrutare este destul de ridicat. În mod constant, avem aproximativ 200 de roluri sau peste deschise. (…) Am învăţat în cei doi ani de pandemie că este nevoie de adaptare, mă gândesc aici inclusiv la echipa de recrutare”, a concluzionat Bogdan Pană. Amelia Popa, senior manager talent acquisition în cadrul 8×8, sucursala locală a companiei americane cu acelaşi nume care furnizează soluţii enterprise de comunicaţii în cloud, afirmă că engagementul angajaţilor începe chiar din faza de recrutare. „Dacă este să mă uit un pic la subiectul de engagement al angajaţilor, cred că acesta porneşte chiar din partea de recrutare. Acolo se identifică zonele şi subiectele comune pentru a ne asigura de acel angajament emoţional prin care toată lumea crede în obiectivele organizaţiei”, a spus ea în cadrul videoconferinţei.

    Compania 8X8 are un centru de servicii la Cluj unde în 2020 avea 260 de angajaţi, iar în prezent a ajuns la 400 de salariaţi. La Cluj, compania dezvoltă un produs care oferă servcii integrate de cloud care pot fi folosite pe tot globul, de pe orice dispozitiv. „Faţă de anii trecuţi, nu mai recrutăm doar din graniţele Clujului, ci ne-am extins la nivel de România. Produsul pe care noi îl dezvoltăm este unul menit să ofere soluţii de comunicare la nivel de cloud, soluţii integrate care cuprind partea de video, de chat, de contact center, toate sub aceeaşi umbrelă, care să poată să ajungă pe tot globul şi să poată fi folosite de pe orice dispozitiv”, a completat Amelia Popa. Despre ce îi motivează pe angajaţii din industria în care activează, ea zice că este vorba de mai mulţi factori, care pot fi diferiţi de la persoană la persoană. Printre aceşti factori se numără şi pachetul de compensaţii şi beneficii. „Este un cumul de factori şi ţine foarte mult de fiecare persoană în parte. Trebuie să luăm în calcul pachetul de compensaţii şi beneficii, munca, semnificaţia şi aportul pe care poate să îl aducă fiecare dintre noi în ceea ce facem. (…) Cred că este foarte important să comunici, engagementul este un efort susţinut, unul de durată, de colaborare”, afirmă reprezentanta 8X8.

    Daniela Micuşan, director general al Majorel România, companie cu prezenţă în patru oraşe din România şi peste 2.300 de angajaţi, afirmă că starea emoţională a angajaţilor este pe primul loc în acest moment, iar compania sa are programe specializate de psihoterapie prin care vine în sprijinul angajaţilor. „Sunt provocări, acest lucru de acasă face ca interacţiunea umană să nu fie atât de facilă, însă noi încercăm mereu să organizăm întâlniri cu angajaţii, acţiuni caritabile unde ei să vină fizic. Avem programe specializate pe psihoterapie unde vorbim despre probleme de cuplu, problemele părinţilor ai căror copii stau acasă în pandemie. Încercăm să ţinem un echilibru între muncă şi timpul liber. (…) Starea emoţională a angajaţilor primează în momentul de faţă, aş spune chiar starea spirituală a angajaţilor”, afirmă ea. Simona Podgoreanu, director de resurse umane în cadrul KPMG România şi Moldova, afirmă că departamentul de HR a învăţat să comunice mai bine în această perioadă, iar angajatorii nu mai cred că ei ştiu cel mai bine ce ar trebui făcut. „Cred că ce am început să facem din ce în ce mai bine este partea aceasta de comunicare şi cred că ce aş putea să adaug în plus este zona de măsurare, am devenit foarte mult «data driven» în zona de HR – întrebăm, ascultăm, măsurăm, luăm decizii, măsurăm şi repetăm. Este clar că nu mai există angajator care să fie în zona de aroganţă în care să creadă că el ştie cel mai bine, noi credem că angajaţii ştiu cel mai bine”, a declarat ea în cadrul videoconferinţei.

    Reprezentanta KPMG crede că riscul de burnout poate proveni din condiţiile de lucru, din personalitatea şi atitudinea fiecăruia dintre angajaţi sau dintr-o combinaţie a celor două. „Şi eu am fost în burnout şi mi-am făcut o „not to do list.” Noi încercăm să îi ajutăm pe colegii noştri să conştientizeze care sunt capcanele proprii în care intră pentru că poţi să intri în epuizare indiferent în ce industrie lucrezi dacă nu îţi cunoşti când şi ce îţi provoacă energie şi când intri într-o zonă în care energia aceasta începe să se piardă”, a adăugat Simona Podgoreanu. Estera Anghelescu, recruiting & employer branding director în cadrul Kaufland România & Moldova, a subliniat importanţa diversităţii în rândul angajaţilor unei companii. În prezent, Kaufland are circa 500 de angajaţi cu dizabilităţi integraţi în companie. „În momentul de faţă avem circa 500 de colegi cu dizabilităţi integraţi cu succes în cadrul companiei din România. Avem în plan încă 200 de roluri deschise pentru astfel de colegi. Am realizat mai multe demersuri interne, anumite job descriptions speciale pentru ei, roluri dedicate în cadrul locaţiilor noastre. De asemenea, avem case de marcat speciale pentru oamenii în scaun cu rotile, avem opt astfel de case de marcat”, a spus reprezentanta Kaufland.

    De asemenea, în momentul de faţă, în cadrul Kaufland, peste 52% din manageri sunt de sex feminin. În ceea ce priveşte vârstele, angajaţii Kaufland au vârste de la 18 ani până la 76 de ani. Ana Pohrib, PeopleOps manager în cadrul Amber, un studio independent de game development din România, afirmă că organizaţia sa a deschis o sucursală în Botoşani care a pornit cu 10 angajaţi şi a ajuns la 150 de angajaţi astăzi, după doi ani şi jumătate de activitate. „Pentru anul acesta ne propunem angajarea a încă 100 de oameni doar în Botoşani. Pe unii îi ajutăm să revină acasă, iar pe alţii îi ajutăm să nu plece de acasă. La Botoşani avem un studio de testare a jocurilor. Mai ales în vremurile de muncă de acasă şi remote, putem să aducem şi oameni din jurul Botoşaniului, putem vorbi de Suceava, Iaşi şi în felul acesta nu este nevoie să îşi găsească o locuinţă în Botoşani“, a spus ea. Maria Tătaru, marketing manager în cadrul companiei Autonom, crede că sunt trei factori care ţin angajaţii aproape de o companie: dezvoltarea personală, autonomia şi sensul muncii lor.

    „Cred că sunt trei lucruri principale care îi motivează pe angajaţi să rămână alături de noi destul de mult timp: dezvoltarea personală – avem foarte multe iniţiative care să susţină creşterea oamenilor, avem un target minim de 50 de ore de training pentru fiecare coleg din echipă –, al doilea lucru este autonomia de a lua decizii, de a implementa ideile care le vin, de a le pune în practică, –, al treilea este legat de sensul muncii lor, angajaţii au oportunitatea de a face voluntariat în timpul serviciului, ne dorim să avem un impact în educaţie. Aproximativ 40% dintre angajaţii noştri au o vechime de peste patru ani în companie”, a explicat ea. Elena Nedelcu, head of PR & employer branding în cadrul Libra Internet Bank, crede că, în perioada aceasta, companiile au nevoie de creativitate şi pentru a atrage şi pentru a menţine angajaţii. „Noi încercăm să comunicăm foarte mult despre noi ca brand de angajator. Comunicăm despre joburile pe care le avem, despre cultura noastră organizaţională, despre cum este echipa, care sunt valorile noastre”, a detaliat reprezentanta Libra.


    Costin Tudor, CEO, Undelucram.ro

    La Undelucram.ro realizăm un top al celor mai admiraţi angajatori din România, un top bazat exclusiv pe feedbackul angajaţilor sau al foştilor angajaţi. Modul în care se simt ei la serviciu contează şi credem noi că va conta din ce în ce mai mult. Este un top pe care l-am realizat anul trecut, în perioada 16 noiembrie 2020 – 15 noiembrie 2021, un an în care am analizat recenziile pe care angajaţii le-au lăsat pe Undelucram.ro.

    Am luat şi am analizat recenziile pe care angajaţii români le-au acordat companiilor în care lucrează, sunt mai multe criterii pe care ei le evaluează, de la rankingul general, la criterii precum oportunităţi de carieră, pachetul salarial, relaţia cu managementul –  sunt percepţii ale angajaţilor.

    La nivel naţional, pe primul loc a ieşit UiPath, o companie din IT fondată în România, urmată de alte două companii din IT, respectiv Zitec şi Softbinator Technologies, apoi un jucător din retail – Jysk România şi un alt jucător din IT – Nobel.


    Bogdan Cană, Senior Recruiter & Sales Recruitment Team Leader, Kaufland România & Moldova

    Partea financiară este una foarte importantă pentru toată lumea în momentul de faţă şi trebuie să te gândeşti ce poţi să faci peste aceasta ca să poţi să îţi motivezi oamenii şi să îi ţii alături de tine.

    Ce încercăm noi să facem pentru a ţine colegii implicaţi în companie este să comunicăm foarte mult, să fim foarte transparenţi, avem şi o aplicaţie în sensul acesta unde toată lumea are acces şi unde încercăm să comunicăm tot – decizii, rezultate şi avem o discuţie deschisă pe orice subiect. Cred că transparenţa şi deschiderea către a comunica cu colegii este un aspect foarte important în momentul de faţă.

    Toate joburile pe care noi le avem în extern, le postăm inclusiv în intern, fie că vorbim despre roluri mici sau mari. Toată lumea are şansa să aplice şi să fie luată în considerare pentru un anumit job în companie şi atunci este clar că engagementul lor are un impact direct în partea de recrutare, în un volum mai mic de recrutare.


    Amelia Popa, Senior Manager Talent Acquisition, 8×8

    În momentul de faţă, noi am ajuns să depăşim 400 de angajaţi la nivel de România. Faţă de anii trecuţi, nu mai recrutăm doar din graniţele Clujului, ci ne-am extins la nivel de România. Regăsim aceleaşi talente în piaţa din Cluj şi la nivel de România.

    Dacă este să mă uit un pic la subiectul de engagement al angajaţilor, cred că acesta porneşte chiar din partea de recrutare. Acolo se identifică zonele şi subiectele comune pentru a ne asigura de acel angajament emoţional prin care toată lumea crede în obiectivele organizaţiei.

    Locul obţinut în topul angajatorilor a fost sărbătorit, ne-am bucurat că ceea ce resimţim la nivel de organizaţie poate să fie transpus şi la nivel de exterior cu ajutorul platformei. Cred că este foarte important să comunici, engagementul este un efort susţinut, unul de durată, de colaborare.

    Întoarcerea la birou va fi ceva ce se va întâmpla gradual, dar va fi ceva în care vocea colegilor noştri va fi auzită. Nu vom putea să venim cu o anumită impunere care să schimbe foarte mult modul în care funcţionăm acum.


    Maria Tătaru, Marketing Manager, Autonom

    Cred că sunt trei lucruri principale care îi motivează pe angajaţi să rămână alături de noi destul de mult timp: dezvoltarea personală – avem foarte multe iniţiative care să susţină creşterea oamenilor, avem un target minim de 50 de ore de training pentru fiecare coleg din echipă -, al doilea lucru este autonomia de a lua decizii, de a implementa ideile care le vin, de a le pune în practică, – al treilea este legat de sensul muncii lor, angajaţii au oportunitatea de a face voluntariat în timpul serviciului, ne dorim să avem un impact în educaţie. Aproximativ 40% dintre angajaţii noştri au o vechime de peste patru ani în companie.

    Birourile noastre au fost permanent deschise pe perioada pandemiei şi am lăsat autonomie oamenilor să ia decizia de a veni sau nu la birou.

    Salariul mediu din companie este peste cel mediu pe economie. Salarizarea este un factor important în păstrarea engagementului, dar cred că mai importantă aici este partea de umanitate, de a simţi că vii într-un loc unde eşti apreciat ca om, nu doar pentru munca pe care o depui.


    Daniela Micuşan, Director General, Majorel România

    Am depăşit ţinta de angajări de anul trecut, suntem la 2.300 de angajaţi în acest moment. Nu există probleme, există soluţii. Nu este uşor de recrutat, dar la noi angajatul este pe primul loc, resursa umană cu care interacţionează clienţii noştri este cel mai important aspect pentru noi.

    Facem foarte des sondaje în rândul angajaţilor, ei vin cu propuneri, ne spun ce îşi doreşte angajatul nostru.

    Sunt provocări: acest lucru de acasă face ca interacţiunea umană să nu fie atât de facilă, însă noi încercăm mereu să organizăm întâlniri cu angajaţii, acţiuni caritabile unde ei să vină fizic. Avem programe specializate pe psihoterapie unde vorbim despre probleme de cuplu, problemele părinţilor ai căror copii stau acasă în pandemie. Încercăm să ţinem un echilibru între muncă şi timpul liber.

    Starea emoţională a angajaţilor primează în momentul de faţă, aş spune chiar starea spirituală a angajaţilor pentru că emoţia o poţi gestiona la un moment dat, dar dacă spiritual eşti mulţumit cu ceea ce faci, ai parte de un boost de energie.


    Simona Podgoreanu, Director Resurse Umane, KPMG România şi Moldova

    În pandemie am trecut dintr-o dată la modul de lucru remote. Şi astăzi suntem în modelul de lucru hibrid şi a trebuit să învăţăm să lucrăm altfel decât am făcut-o în alţi ani, astfel că pandemia ne-a ajutat să scoatem din nou tot ce este mai bun în relaţia angajat – angajator, iar eu cred că reuşim.

    Ce am început să facem bine este să îi ajutăm pe angajaţi să conştientizeze care sunt semnele de burnout, să le vadă pe propria persoană, să conştientizeze propria rezistenţă şi să descopere devreme semnele oboselii şi pentru colegi.

    În KPMG poţi să lucrezi foarte multe ore, dar sper să învăţăm cu toţii să lucrăm atâtea ore cât ne face bine, încercăm să vorbim în termene şi livrabile. Apoi, organizarea este personală şi programul este flexibil. Munca hibridă şi programul flexibil cred că sunt printre principalele lucruri pe care încercăm să le facem tot mai bine în aceste zile.


    Estera Anghelescu, Recruiting & Employer Branding Director, Kaufland România & Moldova

    În momentul de faţă avem circa 500 de colegi cu dizabilităţi integraţi cu succes în cadrul companiei din România. Avem în plan încă
    200 de roluri deschise pentru astfel de colegi. Am realizat mai multe demersuri interne, anumite job descriptions speciale pentru ei, roluri dedicate în cadrul locaţiilor noastre.

    De asemenea, avem case de marcat speciale pentru oamenii în scaun cu rotile, avem opt astfel de case de marcat. În egală măsură este importantă şi egalitatea de gen, iar în momentul de faţă, în cadrul companiei, peste 52% din managerii noştri sunt de sex feminin. În ceea ce priveşte vârstele, avem colegi cu vârste de la 18 ani până la 76 de ani.

    Fiecare angajat din Kaufland beneficiază de o perioadă de şcolarizare iniţială, cât şi de o formare continuă la locul de muncă. Pentru persoanele cu dizabilităţi, avem consilieri ai angajaţilor, care sunt, de altfel, alături de toţi angajaţii noştri.


    Georgiana Guţă, IWS Manager, JTI România

    JTI are peste 1.200 de angajaţi, dintre care 500 sunt în fabrică. Diversitatea pentru noi este o valoare, o valoare ce vine din varietatea de soluţii, de modul de lucru, inclusiv diversitatea de gen, de etnie şi alte tipuri de diversitate. 

    Cred că cea mai mare prejudecată cu care ne-am confruntat a fost diferenţa de vârstă între colegii mei. Fabrica JTI este în Bucureşti încă din 1993 şi noi avem un grup destul de mare de colegi care lucrează la noi încă de la începutul fabricii, ceea ce înseamnă că acum avem un mix de generaţii, avem colegi care sunt aproape de pensionare şi colegi tineri, veniţi de pe băncile facultăţii.

    Pe partea de fabrică ştiu că avem o ţintă ca până în 2025 să avem 30% din poziţiile de top management ocupate de femei. Momentan avem 13%. În echipa de top management, 50% sunt femei. Eu, personal, cred că cea mai importantă este o evaluare corectă a fiecărui angajat, iar fiecare angajat, indiferent de gen, să fie potrivit pentru rolul respectiv din poziţia de top management.


    Ana Pohrib, PeopleOps Manager, Amber

    Suntem dezvoltatori de jocuri, oferim servicii de dezvoltare a jocurilor către clienţii noştri. Primii şi principalii noştri clienţi au fost în Statele Unite, iar ulterior, în ordinea deschiderii studiourilor Amber, a urmat Botoşani, Mexic, astăzi suntem prezenţi în Ucraina, Polonia şi lucrăm intens pentru înfiinţarea altor studiouri în Asia. Acesta a fost parcursul în nouă ani de existenţă.

    Deschiderea unui studio la Botoşani a fost o idee a colegilor din top management, este un model de business. La Botoşani s-a aflat un veteran al industriei de gaming, care a pătruns în această industrie încă din anii 1990, când aceasta a fost înfiinţată şi în România. Aflându-se la Botoşani, el a avut această iniţiativă şi acest spirit antreprenorial să creeze o echipă mică, de 10 oameni, într-un oraş în care alte companii de gaming nu existau. De la 10 angajaţi am ajuns astăzi la 150 de angajaţi după doi ani şi jumătate.


    Karla Riskovics, Employer Branding Specialist la Kaufland România & Moldova

    Cel puţin în perioada aceasta, cele mai eficiente metode de recrutare sunt cele online. Site-ul nostru de cariere este destul de cunoscut. Funcţionează bine şi orice portal de locuri de muncă online, dar cel puţin în retail funcţionează foarte bine şi offline-ul, mai ales  soluţiile de promovare din magazinele noastre.

    Din poziţia de employer branding specialist încercăm să fim cât mai aproape de candidaţi şi de angajaţii noştri. În fiecare lună, numărul CV-urilor primite este de ordinul miilor pentru că, având 150 de magazine în ţară, 20 de centre logistice şi mai multe departamente în sediul central, numărul joburilor este destul de mare şi variază de la o perioadă la alta, de la o lună alta.

    Ce am experimentat atunci când am intrat în pandemie a fost că a trebuit să trecem la online, să participăm la evenimente online, să ne întâlnim cu candidaţii online, lucru pe care nu îl făceam înainte.


    Elena Nedelcu, Head of PR & Employer Branding, Libra Internet Bank

    Noi suntem o bancă de nişă, avem o strategie diferită faţă de piaţă. Astfel, şi în employer branding am abordat o strategie diferită – deşi în majoritatea companiilor din România echipa de employer branding se află în departamentul de HR, în compania noastră se află în echipa de marketing.

    Încă de acum câţiva ani, noi, departamentul de marketing, acordam ajutor departamentului de HR în diverse acţiuni: campanii de comunicare, evenimente şi aşa mai departe. Aşa ne-am dat seama că este nevoie de o direcţie clară de marketing pentru HR, o direcţie pe care am implementat-o, am numit-o „employer branding“ şi care a venit natural din direcţia de marketing.

    În perioada aceasta, ai nevoie de creativitate şi pentru a atrage şi pentru a menţine angajaţii în companie. Noi încercăm să comunicăm foarte mult despre noi ca brand de angajator. Comunicăm despre joburile pe care le avem, despre cultura noastră organizaţională, despre cum este echipa, care sunt valorile noastre.


    Cătălina Magui, HR Director, Société Générale Global Solution Centre

    Avem peste 2.000 de angajaţi. Noi suntem exclusiv online acum pentru că oamenii cărora ne adresăm, candidaţii pe care îi ţintim sunt online, iar campaniile sunt în zona aceasta. Este important pentru noi să avem o campanie continuă şi autentică. Şi noi suntem prezenţi prin vocea angajaţilor noştri.

    Brandingul nu poate fi făcut într-un mod deconectat de zona de engagement pentru că putem fi prezenţi în social media, să vorbim frumos despre ce facem, dar trebuie să şi facem lucrurile acestea. Dacă în online spunem ceva, iar în companie nu se văd acele lucruri, este clar că avem o mare problemă. Angajaţii sunt cei care ne fac brandingul.

    Planurile noastre de recrutare sunt în continuare foarte ambiţioase. Avem peste 100 de joburi deschise în acest moment. Ne ducem şi în alte oraşe, am început să explorăm şi acest mod de lucru pentru că ne aşteptăm ca modul de lucru remote să fie în continuare în modul nostru zilnic de lucru.